March 2024
·
139 Reads
Introducere Anxietatea, conceptualizată ca o emoţie fundamentală, esenţială proceselor adaptative ale individului, joacă un rol crucial în promovarea supravieţuirii și facilitarea funcţionării optime a organismului, acţionând ca un catalizator pentru evitarea circumstanţelor cu potenţial riscant și pentru pregătirea în faţa provocărilor iminente. De fapt, reprezintă o stare emoţională anticipativă faţă de un eveniment cu potenţial incert [1]. Există multiple definiţii ale anxietăţii, una dintre acestea carac-terizând anxietatea ca fiind o stare emoţională tranzitorie a organismului uman, marcată prin sentimente subiective de tensiune și prin hiperactivitatea sistemului nervos vegetativ simpatic. Această reacţie emoţională, generată de percepţia unei ameninţări apropiate (fie ea obiectivă sau subiectivă), este frecvent prezentată ca un mecanism defensiv care induce o serie de răspunsuri fiziologice ce reflectă starea de alertă, incluzând simptome precum cefaleea, contracturi musculare, dificultăţi respiratorii, accelerarea ritmului cardiac și vertijul. Manifestări adiţionale pot fi observate sub forma accelerării tranzitului intestinal, agitaţiei constante, prezenţei ticurilor ner-voase, hiperhidrozei și inhibiţiei comportamentale [1-3]. Virtual reality (VR) in pediatric dentistry: a new perspective for anxiety management Realitatea virtuală (RV) în stomatologia pediatrică: o nouă perspectivă pentru gestionarea anxietăţii Abstract In this review our objective was to investigate the use of virtual reality as a novel approach for mitigating anxiety among children in the context of dental office visits. We conducted a bibliometric analysis on the research publications retrieved from PubMed (Medline) database, using VOSviewer software, followed by a detailed review of relevant articles. Out of the 63 publications in English, 20 were clinical studies, most of them RCT's, 19 of which exclusively included children and adolescents. A growing interest in the use of VR was observed since the first relevant study was published, in 2000. The findings indicate that virtual reality possesses the capability to enhance the dental experience for children by means of distraction and transposition into enjoyable virtual settings, thereby diminishing the perception of discomfort and anxiety. Notable benefits encompass a marked decrease in heart rate and enhanced cooperation with the dentist, though the alleviation of anxiety is not consistently significant in statistical terms. VR allows for the personalization of the experience according to individual patient preferences and can also serve as an educational tool. Nevertheless, challenges arise from the diversity of studies regarding clinical protocols, the equipment utilized, and the measurement of anxiety, which hinders the ability to conduct a standardized evaluation of effectiveness. In addition, integrating VR into current practice requires initial investments and considerations regarding equipment hygiene. In conclusion, virtual reality offers a promising direction for reducing children's anxiety during dental treatments, but further research is needed to optimize its use and standardize treatment protocols. Rezumat În prezentul articol ne-am propus să explorăm utilizarea realităţii virtuale ca metodă inovatoare pentru atenuare a anxietăţii copiilor în timpul vizitelor la cabinetul stomatologic. Am efectuat o analiză bibliometrică utilizând informaţiile furnizate de baza de date PubMed (Medline) pe care le-am introdus în software-ul VOSviewer, urmată de o analiză detaliată a articolelor relevante. Din cele 63 de publicaţii în limba engleză, 20 au fost studii clinice, majoritatea randomizate, 19 incluzând exclusiv copii și adolescenţi. S-a remarcat un interes în creștere pentru utilizarea realităţii virtuale (RV), începând cu primul studiu relevant publicat în anul 2000. Rezultatele arată că RV are potenţialul de a îmbunătăţi experienţa stomatologică pentru copii prin distragere și transpunere în medii virtuale plăcute, ceea ce poate reduce percepţia disconfortului și anxietatea. Efectele pozitive includ reducerea semnificativă a ritmului cardiac și îmbunătăţirea cooperării cu medicul, deși ameliorarea anxietăţii nu este întotdeauna statistic semnificativă. RV permite personalizarea experienţei în funcţie de preferinţele individuale ale pacienţilor și poate servi ca instrument educaţional. Cu toate acestea, există provocări legate de heterogenitatea studiilor în ceea ce privește protocoalele clinice, echipamentele folosite și măsurarea anxietăţii, ceea ce complică o evaluare standardizată a eficienţei. În plus, integrarea RV în practica curentă necesită investiţii iniţiale și consideraţii privind igiena echipamentului. În concluzie, realitatea virtuală oferă o direcţie promiţătoare pentru reducerea anxietăţii copiilor în timpul tratamentelor stomatologice, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a optimiza utilizarea și a standardiza protocoalele de tratament. Cuvinte-cheie: anxietate, tratament stomatologic, realitate virtuală, analiză bibliometrică