Content uploaded by Ioana Cecilia Popescu
Author content
All content in this area was uploaded by Ioana Cecilia Popescu on Jun 15, 2016
Content may be subject to copyright.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
17
Comunicareademarketing – oanalizădinperspectiva
evoluţieiopticiidemarketing
Autor: IoanaPopescu
Abstract:Comunicareade marketingadevenitun fenomenextremde importantprin
amploarea şi implicaţiile sale asupra vieţii organizaţiilor şi a societăţii în
general.Caşiindividul,organizaţiileseaflăîntropermanentăcomunicarecu
componentelemediuluiînmijloculcăruiaîşidesfăşoarăactivitatea.Succesul
uneiorganizaţii,atâtdinpunctdevedereeconomicşifinanciar,câtşipeplan
social, este condiţionat de modul în care managerii organizaţiei abordează
problemelelegate de iniţierea şi derularea procesului de comunicare. O
incursiune în istoria comunicării specifice marketingului este utilă pentru
înţelegerealoculuipecareîlocupăînactivitateadeansambluauneicompanii
şi a roluluipe care îl joacă înpolitica sa globală. Atât dinpunct de vedere
practic,câtşipeplanconceptual,comunicareademarketingsadezvoltatîn
strânsă legătură cu filosofia de marketing. Dacă vechiului concept de
marketing îi corespunde o comunicare raţională, axată pe produs şi pe
caracteristicile fizice ale acestuia, noul concept de marketing determină
organizaţiile săşi modifice discursul, introducând comunicarea bazată pe
argumente emoţionale. În acest context, rolul mărcii, ca vector
comunicaţional,devineesenţial.
Cuvinte cheie: comunicarea integrată de marketing (integrated marketing
communications), comunicarea corporativă (corporate communication),
promovare(promotion),publicitate(advertising),marcă(brand)
Deşi formele moderne decomunicare în marketing şiau făcut simţită apariţia
relativrecent,tehniciledecomunicareutilizateastăzideanunţătoriauoriginicevamai
îndepărtate: unii autori semnalează existenţa, întro formă incipientă, a publicităţii, a
relaţiilorpublice,asponsorizăriişimecenatului,chiarînantichitate
1
.
Astfel, încă depe vremea luiPlaton, discursurile publice vizau atingerea unor
obiectivespecificerelaţiilorpublice.PlatonşidiscipolulsăuAristotel,înGreciaAntică,
iar ceva mai târziu Cicero, în Roma Antică, dezvoltă studiul comunicării şi
perfecţioneazăretorica, cuscopulde a sporiputereade influenţăadiscursuluiasupra
auditoriului. Prin măiestria argumentaţiei, frumuseţea stilului şi a limbii, retorica
urmărea convingerea publicului şi câştigarea adeziunii acestuia la ideile expuse de
vorbitor.
Totînantichitateagrecoromanăîşiaflăoriginilemecenatulşisponsorizarea.
Cuaproximativdouă miide aniînurmă,Caius CilniusMaecenas, prietenapropiatşi
sfătuitoralîmpăratuluiAugustus,asprijinit,înmoddezinteresat,pescriitoriiHoraţiu,
VirgiliuşiProperţiu,carereprezentauelitaliterarăaacelorvremuri.Încurajândliterele
şiartele,elacontribuitlacreareaunoropereremarcabile,iarnumelesăuarămas,peste
secole, pentru a desemna, ca un titlu de nobleţe, pe cei care, cel puţin aparent
1 Melvin L. DeFleur, Everette E. Dennis – Understanding Mass Communication, Houghton Mifflin Company,
Boston,1991,p.327,356;IoanaCeciliaPopescu– Firmeleşisponsorizarea,înTribunaEconomicănr.41/1996.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
18
dezinteresat,sauangajatînsusţinereaunorcauzesociale,umanitaresauartistice.Caşi
mecenatul,sponsorizareaesteotehnicădecomunicarecuoriginidestuldeîndepărtate.
IstoriaaratăcăînGreciaAnticăatleţiivictorioşiprimeau,dinparteaoraşuluilor,orentă
peviaţă.Înacestfel,eieraurecompensaţipentruunmareserviciuaduscomunităţii–
aceladeasporiprestigiuloraşului«sponsor».
În ceea cepriveşte publicitatea, Muzeul American al Publicităţii dinPortland,
Oregon,StateleUniteale Americii, oferăexemplecareatestăexistenţaacesteitehnici
încădinantichitate,atâtînGrecia,câtşiînRomaAntică.
Pentruaanunţasosireaînoraşacorăbiilorîncărcatecuvin,cerealesaumetale,
grecii apelau la vestitori (sau strigători). Aceştia dădeau de ştire cetăţenilor cântând,
acompaniaţi de cele mai multe ori de un muzicant. Mai târziu, vestitorii oraşelor au
devenit, în majoritatea ţărilor europene, cel dintâi mediu utilizat pentru anunţurile
publice.
Comercianţii romani nu erau niciei străinide practicile publicitare. În ruinele
oraşului Pompei au fost găsite semne, gravate pe pietre sau pe plăci de teracotă,
reprezentândproduselevânduteînprăvălii:unşirdejamboaneanunţa trecătorulcă se
aflăînfaţauneimăcelării,întimpceogheatăsemnalaexistenţauneicizmării
2
.
Antichitatea a însemnat pentru fenomenul comunicării în ansamblul său o
perioadăextremdefructuoasă. Apărută carăspunslanevoiledecomunicare specifice
unordomeniiprecumceljuridicşicelpolitic,ştiinţacomunicăriisabucuratdeatenţia
marilorfilosofiaiacelorvremuri.
Progresele înregistrate în antichitate de ştiinţa comunicării nu au continuat în
acelaşi ritm în era noastră. Secole la rând, comunicarea cade întrun con de umbră.
Slaba reprezentare a formelor de comunicare specifice marketingului în perioada
preindustrială
3 este perfect explicabilă, dacă se au în vedere caracteristicile societăţii
acelor vremuri. Întro lucrare de referinţă
4
, sociologul Ferdinand Tönnies descria
societateapreindustrială–numitădeelGemeinschaft(comunitate)–cafiinduntipde
organizare în care oamenii erau legaţi printro serie de factori de coeziune socială,
precum rudenia, tradiţiile sau prietenia. Relaţiile dintre oameni erau în acelaşi timp
informaleşiputernice,dândnaştereuneicomunităţiînesenţălocalăşiînchisă;indivizii
eraumaidegrabăcomponentealeunuiîntregşimai puţinindividualităţidistincte.Întro
asemeneasocietate, producătoriinuaveaunevoie de formesofisticatedecomunicare.
Relaţiile dintre furnizori şi clienţi se bazau pe încredere şi fidelitate, iar renumele se
datoracalităţilordoveditedeprodusîntimp.Printrepuţineleinstrumentepublicitarela
care recurgeau unii meseriaşi se numărau plăcuţele gravate cu numele şi /sau alte
însemnealefirmeişiprospecteledistribuitetrecătorilor(handbills)
5
.
Merită însă menţionat că, în perioada Evului Mediu, ca urmare a apariţiei
breslelor,careau puslapunct diferitereglementăriprivindpracticareameseriilor,sa
2 J.ThomasRussel,W.RonaldLane –Manualdepublicitate,EdituraTeora,Bucureşti,2003,p.21
3 Potrivit cunoscutului scriitor american Alvin Toffler, societatea preindustrială reprezintă civilizaţia agricolă a
PrimuluiVal.Înistoriaomenirii,eaaduratoperioadăfoartelungădetimp:aînceputînjurulanului8000î.H.şisa
încheiatînintervalul16501750d.H.,odatăcuapariţiaceluideAlDoileaVal–celalcivilizaţieiindustriale(Alvin
Toffler –Altreileaval,EdituraPolitică,Bucureşti,1983,p.57).
4 Estevorbadesprelucrarea”Gemeinschaftund Gesellschaft”(1887)asociologuluiFerdinandTönnies,la carese
facereferireînDanielleCharron–Uneintroductionàlacommunication,Pressesdel’UniversitéduQuébec,Télé
université,1989,p.2324.
5EdwardJayWhetmore – Mediamerica:Form,Content andConsequenceofMassCommunication, ediţiaaIVa,
WadsworthPublishingCompany,Belmont,California,1989,p.268.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
19
înregistrat o importantă evoluţie a mărcilor
6
. Ele au devenit, treptat, elemente de
identificare şi de diferenţiere a produselor sau serviciilor, de garantare a calităţii
acestora.Astfel,laPadova, în1236, caşilaMonza,în1331, au fostadoptatestatute,
potrivit cărora marcarea produselor era obligatorie. De asemenea, în registrele de
comerţ din Germania, Italia şi Olanda, existau referiri la mărcile de comerţ. Pentru a
puteafiidentificat,încadrulbreslei,pentruaşiexprimaindividualitatea,meşteşugarul
folosea marca individuală; în schimb, pentru garantarea calităţii produsului, breasla
utilizamarcacolectivă.
Dezvoltareamărcilorafostfavorizatăînspecialdeactelenormativeadoptateîn
Franţa.Înanul1534,a apărut aicioordonanţăprincare se impuneacamărcilesă fie
unice,pentruaindividualizaprodusulsauserviciul.Puţinmaitârziu,înanul1544,se
reglementează şi pedeapsa pentru falsificarea mărcii. După Revoluţia franceză, a fost
adoptată o lege, prin care devenea posibilă înregistrarea şi protejarea mărcii, iar
contrafacereamărcilorindividualeerapedepsităaspru.TotînFranţa,înanul1857,intră
învigoare onouălege,potrivitcăreiamarcaînregistratăşifolosităprimasepoateopune
înregistrăriialteia,identice sau similare.Înscurt timp, majoritatea ţăriloreuropene au
elaborat reglementări privind mărcile, având drept model legea franceză. Dincolo de
ocean,înStateleUnite,unactnormativdereferinţăapareînanul1870.
Evoluţia mărcilor are o semnificaţie aparte din perspectiva marketingului,
întrucât marca a fost, şi încă mai este, cea mai vehiculată componentă a capitalului
comunicaţionalaluneiorganizaţii.
Prin urmare, vreme de secole, tehnicile de comunicare promoţională sau
conservat în stadiulembrionar din antichitate. Renaşterea şi evoluţia lor spre formele
moderne şi sofisticate utilizate astăzi au fost condiţionate de apariţia nevoii agenţilor
economicideacomunicacumediul:maiîntâipentruaşifacecunoscuteproduseleşi
pentru a stimula vânzările, iar mai târziu şi pentru a construi o imagine specifică a
organizaţiei,pentruaseafirmadinpunctdevederesocialîncadrulcomunităţii.
Înepocamodernă,respectivîntreanii16001900,comunicarearevineîncentrul
atenţiei oamenilor de ştiinţă şi a practicienilor. În această perioadă apar numeroase
lucrăricetrateazăteoriaşipracticaîndomeniulcomunicăriiumaneşiîncepsăsefacă
simţite,înrândulagenţiloreconomici,primelepreocupăridenaturăpromoţională.
O dată cu industrializarea, cadrul specific societăţii preindustriale se modifică
radical. Noul sistem rupe unitatea dintre producţie şi consum, separă producătorulde
consumatorşicreeazăuncontexteconomicosocialmultmaicomplex
7
.
Pe plan social se petrec o serie de fenomene cu o puternică influenţă asupra
mentalităţiiindividuluişiastiluluisăudeviaţă.Pedeoparte,urbanizareaîldetermină
săadopteoatitudinerezervatăşiindiferentă,sădezvoltemaidegrabăreacţiiraţionale
decât emoţionale.Pe de altă parte, declinul vieţii încomunitate răstoarnă sistemulde
valorialindividului,acestadânduşiseamacănumaiesteapreciatpentruvaloareasa
personală, ci pentru modul în care îndeplineşte condiţiile diferitelor contracte în care
esteimplicat
8
.Apareastfelunclimatostil,dominatdecompetiţieşineîncredere,încare
fiecarecautăsămaximizezeceeaceobţineşisăminimizezeceeaceoferă.
Pe plan economic, progresul tehnic favorizează creşterea producţiei,
diversificarea bunurilor materiale şi a serviciilor, ca şi dezvoltarea mijloacelor de
6PetrişorObae,IrinaMarcovici–“Cavalerulfrânt”adatstartulmărcilorînRomânia,înrevistaAdvertisingMaker,
nr.12,iunie2002,p.24.
7AlvinToffler, op.cit.,p.80.
8DanielleCharron, op.cit.,p.24.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
20
transportşiatelecomunicaţiilor.Înplus,apare onouăinstituţie–societatea anonimă,
considerată de tribunale nemuritoare, deoarece putea supravieţui fondatorilor ei; o
asemenea societate îşi putea permite să facă planuri pe termen lung şi să întreprindă
acţiunimultmaivastedecâtînainte.
Înacestecondiţii,numeroasecompaniiîşipunproblemaextinderiipenoipieţe.
Se dezvoltă producţia de masă şi consumul de masă, făcând necesară apariţia
comunicaţiilordemasă.
Agenţiadepublicitateaapăruttocmaipentruarăspundenevoilordecomunicare
aleunorastfeldecompanii.Ceadintâisocietatedeintermedieredepepiaţapublicităţii
aapărutînStateleUnite,înanul1841,lainiţiativaluiVolneyB.Palmer.Încalitatede
reprezentantalunorpublicaţii,VolneyB.Palmer,ofereapotenţialiloranunţătorispaţiul
publicitarnecesarpromovăriiproduselor.Publicaţiileplăteauagenţiei,pentruserviciile
sale,uncomisionceputeaajungepânăla50%
9
.Lascurttimp,atâtînStateleUniteale
Americii,câtşiînEuropa,aparnumeroasesocietăţicareprestauserviciiasemănătoare.
Afacerile din domeniul publicităţii nu aveau să funcţioneze însă multă vreme
dupăacestsistem.Anunţătoriiîncepsăşimanifestenemulţumireapentrumodulîncare
publicaţiileconcepeauşiamplasauanunţurilepublicitare.Întrunasemeneacontext,în
anul1875,FrancisAyerînfiinţeazăagenţiaN.W.Ayer&Sons.Deaceastădatănumai
este vorba despre un curtier de spaţiu publicitar, ci despre o societate care acordă
consultanţăanunţătorilor,deveniţiastfelclienţiaiagenţiei.Nouaformulădeorganizare
aagenţieidepublicitateaavutunmaresucces,principiilesaledebazăfiindvalabileşi
astăzi
10
.
Evoluţia publicităţii a fost favorizată şi de revoluţiacomunicaţiilor, declanşată
înanul1455deinvenţialuiJohannesGutenberg–maşinadetipărit.Maitârziu,înanul
1846,americanulRichardHoepatenteazăprimapresăde tipăritrotativă.Inovaţiile lui
Hoe continuă şi în cea de a doua jumătate a secolului al XIXlea, conducând la
perfecţionarea semnificativă a invenţiei lui Gutenberg. Devine posibilă astfel
dezvoltareacomunicaţiilordemasă:înStateleUnitedepildă,pânălasfârşitulsecolului
alXIXlea,aparaproximativ10.000deziare,cotidianeşisăptămânale,şiaproape100
dereviste
11
.
Ziarele si revistele au reprezentat primul mediu comunicaţional utilizat de
publicitateaînmasă.RevisteprecumCosmopolitansauMcClure’s conţineaupeste100
de pagini de publicitate. Iar cum cele mai multe dintre reviste se adresau femeilor,
majoritateaanunţurilorpublicitareeraupentrusăpunuri,produsecosmeticesauproduse
farmaceutice
12
.
Beneficiinddesuportulpublicaţiilorşicu sprijinulagenţiilor,dejaspecializate,
publicitateaareuşitînscurttimpsăseimpunăînlumeaafacerilor.Tehnicaşiadovedit
eficienţa, în special grăbind acceptarea noilor produse de către consumatori şi
determinândchiarschimbareaobiceiurilordecumpărareşideconsum.
TotînceadeadouajumătateasecoluluialXIXleasedezvoltăşioseriedealte
tehnicidenaturăpromoţională;înaceastăperioadăestesemnalatăapariţiaideiioferirii
deprimepromoţionale,însensulmodernaltehnicii.Aşadeexemplu,înanul1851,un
fabricantdesăpun,B.T.Babbitt,îşipropunesăschimbeobiceiuriledecumpăraredepe
piaţasăpunului,lansândunnouprodus:săpunulcomercializatlabucată.Dinobişnuinţă,
9 ThomasJ.Russell,RonaldW.Lane–Kleppner’sAdvertisingProcedure,ediţiaaXIIa,PrenticeHall,Englewood
Cliffs,NewJersey,1993,p.114.
10EdwardJayWhetmore, op.cit.,p.269.
11ThomasJ.Russell,RonaldW.Lane, op.cit.,p.9.
12MelvinL.DeFleur,EveretteE.Dennis, op.cit.,p.328.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
21
învirtuteainerţiei,consumatoriicontinuauînsăsăcumperesăpunullakilogram.Pentru
a impulsiona vânzările şi pentru a schimba comportamentul consumatorilor, Babbitt
decidesăoferecumpărătorilorprime:pentrufiecareadouăzecişicinciacutiedesăpun
colecţionată, el promitea un impresionant tablou. Oferta a fost bine apreciată de
consumatori,iarideeaafostpreluatăşidealţiproducători.
Secolul al XXlea găseşte Statele Unite, ca şi unele ţări europene, în plină
civilizaţie industrială. Publicitatea este deja o tehnică de comunicare consacrată,
utilizată din ce înce mai frecvent, atât de producători, cât şi de comercianţi. În plus,
comunicareaînmasă,caprocescepermiteunuiemiţătorsăseadresezesimultanunui
numărfoarte maredeindivizi, se afirmălaînceputul secoluluialXXleaca fenomen
reprezentativ pentru societatea industrială. Porninduse de la premisa că diferenţele
dintre indivizi sunt nesemnificative, mesajul este destinat unei mase, alcătuită din
persoaneconsiderateaaveauncomportamentşiatitudiniasemănătoare.
Şi, pentru catabloul să fie complet, nutrebuie pierdute din vedere mediile de
comunicare în masă. Dat fiind faptul că industrializarea a separat producătorul de
consumator,emiţătorulmesajuluişireceptorulacestuianuseaflăfaţăînfaţă.Legătura
dintreproducţiade masăşiconsumulde masăeste asiguratăşicuajutorulmijloacelor
de comunicare: presei scrise, devenită mediu de masă în cea de a doua jumătate a
secolului al XIXlea, i se adaugă în prima parte a secolului al XXlea radioul şi
televiziunea.
Factorii economicosociali care în secolul al XIXlea au favorizat apariţia
societăţii de masă continuă să acţioneze şi în secolul al XXlea, punânduşi serios
amprentaasupracondiţiilorpieţei.Progresultehnic,diviziuneaşispecializareamuncii,
urbanizarea, schimbarea mentalităţii, a stilului de viaţă şi a comportamentului
indivizilor determină accentuarea separării producţiei de consum şi modificarea
relaţiilordintreorganizaţiileeconomiceşipiaţă
13
.Înacestecondiţii,înprimajumătatea
secoluluialXXlea,înStateleUniteîncepsă sefacăsimţiteoseriedepreocupăriale
agenţilor economici, prin care aceştia urmăreau săşi optimizeze raporturile cu piaţa.
Astfel, apar în practică cele dintâi demersuri de marketing, susţinute de o filosofie
specificăpentruînceputdiferitelormomentedinistoriaeconomicăamericană
14
.
Una dintre cele mai vechi concepţii care se află la baza organizării activităţii
economice a unei organizaţii este aceea potrivit căreia managerii trebuie să se
concentrezeasupracreşteriieficienţeiproducţieişiadistribuţiei.Porninddelapremisa
căvorfipreferatedeconsumatoriproduseledisponibilelapreţuriscăzute,conducerea
întreprinderiiorganizeazăactivitateaacesteiapotrivitfilosofieicreşteproducţia,scade
preţul,lansatăînanul1913deHenryFordpepiaţaautomobilelor
15
.
Agenţii economicicareşi însuşescteoria lui Fordpierd însădin vedere faptul
că, în afara preţului convenabil, consumatorii iau în calcul şi calităţile produsului.
Sesizândacestaspect, unii manageriadoptăoaltăfilosofie,potrivitcăreiaorganizaţia
trebuie săşi concentreze eforturile în direcţia obţinerii unor produse superioare din
punctdevederecalitativ.
TotînprimajumătateasecoluluialXXleaaparşiorganizaţiilecareconsideră
că activitatea de marketing presupune mai ales o politică agresivă de vânzare şi de
promovare a produselor. Această atitudine este specifică agenţilor economici care
13C.Florescu(coordonator)– Marketing,MARKETER,Bucureşti,1992,p.32.
14 PhilipKotler–PrinciplesofMarketing,ediţiaaIIIa,PrenticeHall,Inc.,EnglewoodCliffs,NewJersey,1986,p.
13.
15 PhilipKotler–Managementulmarketingului.Analiză,planificare,implementareşicontrol,ediţiaaVIIIa,Teora,
Bucureşti,1997,p.46.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
22
pornescde lapremisacă,dinproprieiniţiativă,consumatoriinuvorcumpăraniciodată
suficienteproduse.
Diferiteînesenţă,celetreiconcepteînfuncţiedecareorganizaţiileeconomice
îşiorienteazăactivitateademarketingînprimaparteasecoluluialXXlea,autotuşiun
punctcomun:corespundvechiuluiconceptdemarketing.Indiferentdacăaccentulcade
pe eficientizarea producţiei, perfecţionarea produsului, sau stimularea vânzărilor,
filosofiile specifice vechiului concept de marketing nu iau în calcul nevoile reale ale
consumatorilorşimăsuraîncareaceştiasuntmulţumiţisaunudeprodus.
Apariţia marketingului înprima jumătate a secolului al XXlea agăsit agenţii
economicifamiliarizaţicuanumitepracticidenaturăcomunicaţională.Datfiindfaptul
că publicitatea – tehnica utilizată şi la acea vreme cu cea mai mare frecvenţă – îşi
dovedise deja eficienţa, integrarea activităţilor comunicaţionale în demersurile de
marketingaleorganizaţiilorsarealizatfărădificultăţi.
Înafarapublicităţii şiaunoracţiunispecifice promovăriivânzărilor(asimilate
peatuncitot publicităţii),laînceputulsecoluluial XXleasefacsimţiteşi cele dintâi
preocupăriprofesionisteîndomeniulrelaţiilorpublice.Înanul1900,treifoştigazetari
înfiinţează la Boston, Publicity Bureau, precursorul agenţiilor moderne de relaţii
publice. Contra unui comision, biroul promova diferite cauze şi interese de afaceri.
Printreprimiiclienţiaiacesteiagenţiisauaflatşiorganizaţiicunumesonore,precum:
AT&T,HarvardUniversity,ForeRiverShipyard,sauBostonElevated.Cevamaitârziu,
dupăprimulrăzboimondial,CarlByoirşiEduardL.Bernaysîşideschidpropriafirmăşi
utilizeazăpentru primadată termenulderelaţii publice pentruaşidescrie activitatea.
E.L.Bernays,numitşipărintele relaţiilor publice,punelapunctunplande acţiune,în
opt etape, specific relaţiilor publice, scrie prima carte despre relaţiile publice şi
organizeazăprimulcursuniversitarpeaceastătemă
16
.
Tehniciledecomunicareîncepsăfieutilizateconformobiectivelordemarketing
specificefilosofieidupăcaremanageriiseghidauînconducereaactivităţiiorganizaţiei.
Astfel, în Statele Unite, în primele decenii ale secolului al XXlea, când
marketingul viza încurajarea producţiei de serie şi alimentarea consumului de masă,
publicitatea–caprincipalătehnicăde comunicare,beneficiinddeajutorulmijloacelor
de comunicare în masă, îşi asumă sarcina de a pune în legătură producătorul cu
consumatorul, informândul pe acesta din urmă cu privire la existenţa produselor pe
piaţă. Anunţurile publicitare aveau rolul de a prezenta produsele prin prisma
caracteristicilor lor obiective şi de a evidenţia preţul convenabil la care erau
comercializate.
Odatăcuapariţiapreocupărilorpentruperfecţionareaproduselor–concretizate
întro nouă concepţie asupra conducerii activităţii de marketing – se face simţită, pe
planulcomunicării,onouătendinţă:subliniereaperformanţelorobiectivealeprodusului
promovat,asuperiorităţiiacestuiasubaspectcalitativ.
Încurajaţi de succesul publicităţii şi dorind să profite la maxim de efectele
acesteia,uniianunţătoriîncepsăexagereze,lăudânduşiprodusele.Maimultdecâtatât,
publicitatea devine un mijloc de propagare a imoralităţii în afaceri, în special prin
anunţurilecareprezentauproduselecuavantajeinexistentesauefectespectaculoaseale
unor medicamente – în realitate imposibil deobţinut
17
. O asemenea stare de fapt îi
16MelvinL.DeFleur,EveretteE.Dennis, op.cit.,p.357.
17ThomasJ.Russell,RonaldW.Lane, op.cit.,p.12.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
23
determină pe unii autori să susţină că în prima jumătate a secolului al XXlea
publicitateaafostmaimultprofitabilădecâtetică
18
.
Desigur,acuzaţiileconsumatorilornuîntârziesăapară,obligândatâtstatul,cât
şiorganizaţiileprofesionaledindomeniulpublicităţiisăreacţioneze.Astfel,Congresul
American votează, în anul 1906, Legea privind puritatea alimentelor şi a
medicamentelor (The Pure Food and Drug Act), iar în anul 1914, Legea privind
înfiinţareaComisieiFederaledeComerţ(TheFederalTradeCommissionAct),agenţie
guvernamentală ce urmărea să se ocupe cu stoparea concurenţei neloiale şi cu
prevenirea publicităţii mincinoase. De asemenea, Asociaţia Cluburilor din Publicitate
(AssociatedAdvertisingClubs)declanşează,înanul1911,ocampaniedepromovarea
adevăruluiînpublicitate.
După ce, în primele decenii ale secolului al XXlea, piaţa a fost dominată de
producători, începând cu anii ‘20 cererea consumatorilor începe să scadă. În aceste
condiţii, pentru aşi spori profiturile, agenţii economici iau măsuri de stimulare a
vânzărilor; de la jumătatea deceniului al treilea şi până în anii ‘50, activitatea de
marketing a organizaţiilor este puternic orientată spre vânzare. Pentru a răspunde
cerinţeloruneiasemeneaorientări,manageriipunlapunctoputernicăforţădevânzare
şi organizează, cu ajutorul agenţiilor specializate, campanii publicitare agresive
19
.
Vizândobiectivede naturăcomercială–respectivcreştereavolumuluivânzărilor,prin
atragereaunuinumărcâtmaimaredecumpărători–şiconstruiteprinurmarepeunton
câtsepoatedeconvingător,mesajelevehiculateîncadrulacestorcampaniinudepăşesc
însălimiteleuneicomunicăribazatepeargumentedeordinraţional.
Subordonate activităţii de marketing a agenţilor economici şi răspunzând
cerinţelor specifice orientărilor vechiului concept de marketing, demersurile
comunicaţionalealeorganizaţiilorsauînscris,înprimajumătateasecoluluialXXlea,
însferacomunicăriicomercialeraţionale.
Dupăperioadareconstrucţiei,careaurmatceluidealdoilearăzboimondial,în
special începând cu anii ‘50, civilizaţia industrială începe să se clatine. Criza care
cuprindeîntregulsistemesteextremdeprofundă;pentruaşirecăpătaechilibrul,fieelşi
instabil, societatea trebuie săsuporte o serie de transformări fundamentale: dupăanul
1955, mai întâi înStateleUnite, iarceva mai târziuşiînţăriprecumMareaBritanie,
Franţa,Suedia,GermaniasauJaponia,începsăşifacăsimţităprezenţanoitendinţe.
Unul dintre fenomenele cele mai importante, care au marcat perioada post
industrială,estecelaldemasificăriisocietăţii.Progresultehnicaccentueazădiviziuneaşi
specializareamuncii,conducând,prinapariţiaunornoiocupaţii,laaccentuareadivizării
pieţei forţei de muncă. Pe plan social, acest proces determină diversificarea nevoilor
reale ale consumatorilor, a stilului de viaţă şi a valorilor acestora. Întro asemenea
societate,individulnumaipoatefitratatcaocomponentăauneimase.Înconsecinţă,se
impune demasificarea producţiei, în vederea obţinerii unor bunuri diversificate, în
concordanţăcucerinţeleconsumatorilor
20
.
Agenţii economici se văd astfel nevoiţi săşi redefinească atât poziţia faţă de
piaţă,câtşiatitudineaînraportcuorganizareaproprieiactivităţi.Înacestcontextareloc
o revizuire profundă a conceptului de marketing, conducând la adoptarea unei noi
filosofiiînfuncţiedecareagenţiieconomiciîşiorganizeazăactivitateademarketing.
18EdwardJayWhetmore, op.cit.,p.269.
19WilliamM.Pride,O.C.Ferrell – Marketing:ConceptsandStrategies,ediţiaaVIIa,HoughtonMifflinCompany,
Boston,1991,p.14.
20AlvinToffler, op.cit.,p.243328
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
24
Trăsătura de bază a noului concept de marketing se referă la situarea
consumatorului în centrul preocupărilor organizaţiei. Specialiştii apreciazăcă, potrivit
noiifilosofii,activitateademarketingtrebuiesăaibăcapunctdeplecare identificarea
nevoilor şi a dorinţelor consumatorilor vizaţi
21
. Cunoscând cerinţele consumatorilor,
agentul economic va putea acţiona în direcţia satisfacerii acestora mai eficient decât
concurenţiisăi,realizânduşiastfelobiectivele.
Schimbarea care se produce este fundamentală şi vizează nu numai optica
marketingului: se impune atât regândirea şi reorientarea activităţilor tradiţionale de
marketing prin prisma noului concept şiadoptarea unor noi tipuri deactivităţi, cât şi
reconsiderarea rolului marketingului în cadrul organizaţiei. Sintetizând, unii autori
apreciazăcă seproduce otrecere de la manipularea clientului, la implicarea reală a
acestuia; de la lozinci şi texte publicitare la comunicare şi gestionarea în comun a
cunoştinţelor; de la un rol considerat secundar, la rolul de purtător al drapelului
credibilităţiicompaniei
22
.
Vorbind despre transformările care au avut loc în cea de a doua jumătate a
secoluluialXXlea,seimpuneoprecizare.Estevorbadefaptulcăritmulschimbărilor
nu a fost acelaşi în diferite ţări, coordonatele de timp şi spaţiu ale fenomenului de
propagare a marketingului la nivel micro şi macroeconomic variind destul de mult.
Astfel,dacăînS.U.A.marketingulaapărutlaînceputulsecoluluialXXlea,evoluând,
pânăînanii‘50‘60,cătreconceptulmodernvalabilşiastăzipescarălargă,înEuropa
marketingula începutsăsefacăsimţitdeabiadinadoua jumătateasecoluluialXX
lea, fiind practic un produs de import made in U.S.A.. Dealtfel, chiar în anii ‘80,
potrivitstudiilorefectuatedespecialişti
23
,înMareaBritanie,depildă,semaipuneaîncă
problema calităţii slabe a activităţii de marketing a organizaţiilor. Cât despre ţări din
centrul şi estul Europei precum România sau Bulgaria, recent ieşite din lagărul
comunist,sepoate spune căseaflă,înmomentuldefaţă,întro perioadăa înţelegerii
roluluimarketinguluişiaimplementăriiacestuiaînactivitateaorganizaţiilor.
Toateacestedesincronizăriînevoluţiamarketingului,provocatedegraduldiferit
de dezvoltare economicosocială a statelor lumii în perioada postbelică, fac dificilă
prezentarea etapizată, pe decenii, a evoluţiei globale a comunicaţiei de marketing a
organizaţiilor. De aceea, în continuarese varenunţa la localizarea temporală strictă a
momentelor de referinţă pentru evoluţia fenomenului, insistânduse asupra prezentării
transformărilorşiaexplicăriicauzelorcareleaugenerat.
Una dintre cele mai importante tendinţe care se manifestă din cea de a doua
jumătateasecoluluialXXleaînsferacomunicăriispecificemarketinguluiesteapariţia
unui nou tip de mesaje: mesajele de factură emoţională. Treptat, noile condiţii
economicosocialedeterminăoscădereaeficienţeicomunicăriicomercialedescriptive,
cefăceaapellaargumenteledetipraţional.Pemăsurăceconcurenţaseintensifică,iar
produseledevindince în ce maiasemănătoare, banalizânduse,este totmaidificilde
găsitşideevidenţiat,încadrulunuimesajpromoţional,acelelementdenaturăobiectivă
înmăsurăsăimprimespecificitateprodusului
24
.Înplus,modificărilecareaulocînceea
21PhilipKotler,GaryArmstrong –Principiilemarketingului,aIIIa,EdituraTeora,Bucureşti,2004,p.16.
22RegisMcKenna–RelationshipMarketing,Reading,MA:AddisonWesley,1991,înMichaelJ.Thomas–Manual
demarketing,EdituraCODECS,Bucureşti,1998,p.25.
23EstevorbadespreocercetareefectuatăînMareaBritanie,înanul1984,deInstitutulCranfieldpentruCercetări
AvansatedeMarketing,învedereaidentificăriistăriiîncareseaflau,înacelmoment,companiilebritanicedinpunct
devedereal practiciidemarketing(MalcolmMcDonald–Marketingstrategic,EdituraCODECS,Bucureşti,1998,
p.15.
24LeVADEMECOM:lelivredelacommunicationd’entrepriseetdesmédias,Sciencescom.,Dunod,1991,p.25.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
25
ce priveşte mentalitatea şi stilul de viaţă al indivizilor se reflectă şi asupra
comportamentuluidecumpărareşideconsum.
Începândcuanii‘50,orientareaactivităţiidemarketing,potrivitnouluiconcept,
determină o intensificare a eforturilor organizaţiilor economice în direcţia studierii
comportamentuluiconsumatorilor,caşia motivaţiilor care seaflălabazaacestuia.În
acest sens, specialiştii încep să utilizeze o serie de metode şi tehnici de natură
psihologică, permiţând efectuarea de investigaţii în profunzimea psihicului uman. Ca
urmarearealizăriiunorastfeldestudii,seconstatăcăindividulcumpărăproduseledin
ce în ce mai puţin în calitate de simple obiecte, ce îndeplinesc exclusiv funcţii
economicofuncţionale. Dorinduşi o viaţă personală mult mai intensă şi adoptând
principiilecurentuluihedonist, consumatorulîncepe să achiziţionezeprodusesau,mai
precis, mărci în măsură săi satisfacă, pe lângă nevoile de bază, şi nevoi de ordin
superior. Produsul comercializat sub o anumită marcă îndeplineşte o serie de funcţii
suplimentare,denatură afectivă sau simbolică,pecarespecialistul în marketingnule
maipoateignora.
Apare astfel comunicarea comercială de tip emoţional, al cărei rol este de a
imprimaspecificitateprodusuluicuajutorulunorargumentedeordinafectivşisocial.
Încondiţiileîncareproduseleau,înesenţă,aceleaşicaracteristicitehnicofuncţionale,
diferenţierea se realizează prin imaginea mărcii, în măsură să confere o personalitate
distinctăprodusuluipromovat
25
.
Comunicareaspecificămarketinguluiîşiîmbogăţeşteastfelconţinutulşiputerea
deinfluenţă,comunicării comercialeraţionalealăturânduisecomunicareadefactură
emoţională.Conştientedevaloareamultmaimareaprodusuluiacăruimarcăsebucură
de o imagine specifică, favorabilă, din ce în ce mai multe organizaţii încep să
investească sume considerabile în această formă de comunicaree. Asociate încă
vânzării, dar fără a fi neapărat subordonate acesteia, demersurile comunicaţionale
specificemarketinguluidevinocondiţiea performanţei,întrucâtpermitstabilireaunui
raportoptimîntreprodusşiconsumator.Foartecurândînsă,acesteeforturiînmateriede
comunicareesevordovediinsuficiente.Schimbărilerapidecare seproducînceadea
doua jumătate a secolului al XXlea în mediul economicosocial pun organizaţiile
economice în faţa unor serioase provocări. Apar, în această perioadă, probleme noi,
deosebitdecomplexe,careobligămanageriisăşirevizuiascăatitudineaşisăşischimbe
mentalitatea.
Crizageneralăacivilizaţieiindustrialeseagraveazălaînceputulanilor‘70,când
societatea e zguduită de convulsii financiare, când fluctuaţiile energetice dau naştere
unor serioase probleme ecologice, iar procesele economice se accelerează, provocând
dezechilibrecomerciale
26
. Concomitent, are loc şi o creştere a exigenţelor publicului,
datorată,pedeoparte,creşteriiniveluluideinstruireasalariaţilor,iarpedealtăparte,
faptuluicăopiniapublicăestedinceîncemaiinformată.Oasemeneaevoluţieestecu
atâtmaineaşteptatăpentruorganizaţiaeconomică,cucâtnusuntavuteînvederenumai
aspectele economice legate de producţie. Referitor la acest aspect, John C. Briegler,
directoraluneiputernicefirmedecontabilitatedinStateleUnite,declaracă:niciodată
de la marea depresiune încoace încrederea publicului în corporaţia americană nu a
atinsunnivelatâtdescăzutcaacum.(...)Activitateacorporaţiilorestejudecatăacum
25 Philippe Ingold – Guide opérationnel de la publicité à l’usage des entreprises, Dunod, Paris, 1994,
p.77.
26AlvinToffler, op.cit.,p.303313.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
26
dupănormenoişineobişnuite
27
.Înacelaşitimp,unbuletinoficialalcompanieiToyota
semnalează că în Japonia capătă amploare din ce în ce mai mare o mişcare
cetăţenească de un tip necunoscut până acum, care critică felul în care corporaţiile
bulversează viaţa cotidiană
28
. Atât în Statele Unite şi Japonia, cât şi în Europa
occidentală şi ţările scandinave, atacurile împotriva companiilor nu mai sunt, ca
altădată, de natură strict economică (salarii mici, preţuri prea mari, bunuri de calitate
necorespunzătoare ş.a.). Publicul consideră că responsabilitatea firmei se extinde
dincolo de rezultatele ei economice, incluzând şi repercusiunile activităţii sale asupra
societăţii în general. Prin urmare, organizaţia începe să fie judecată şi din punct de
vedere al contribuţiei sale la soluţionarea unor problemecomplexe de ordin ecologic,
social,cultural,politicsaumoral.
Confruntânduse cu un mediu atât de derutant, organizaţia economică trece
printro adevărată criză de identitate; pentru depăşirea crizei ea va fi nevoită săşi
redefinească obiectivele. Astfel, pe lângă obiectivele tradiţionale – satisfacerea în
condiţii superioare acerinţelor consumatorilor şi maximizarea profitului– organizaţia
îşipropuneşiadoptareauneiconduitecaresăfavorizezeintereselepetermenlungale
societăţii
29
. În aceste condiţii apare o nouă filosofie potrivit căreia se desfăşoară
activitateademarketing în cadrulorganizaţiilormoderne:estevorbadespreconceptul
demarketingsocietal.Înperfectăarmoniecunoulconceptdemarketingspecificcelei
deadouajumătăţiasecoluluialXXlea,orientareacătremarketingulsocietalpermite
organizaţiei să dobândească un nou statut în societate. Prin asumarea unor
responsabilităţi extraeconomice, căutând să realizeze o conciliere între propriile
interese, cerinţele consumatorilor şi interesele societăţii pe termen lung, organizaţia
reuşeştesădepăşeascăcrizadeidentitate.
Pentru aşi crea şi menţine credibilitatea, agenţii economici vor căuta săşi
optimizezeeforturilecuajutorulunuisistemde pârghii încadrulcăruia comunicaţiile
deţin un loc esenţial. Având deja experienţa demersurilor de natură comercială,
organizaţiaîncepesădezvolteunnoutipdecomunicare–comunicareacorporativă,cu
rolul de a contribui la creşterea notorietăţii companiei şi la formarea unei imagini
favorabileînrândulpublicului.
Comunicareacorporativăapare,astfel,carăspunslaexigenţeleimpusedenoua
orientare către marketingul societal, permiţând organizaţiei economice săşi afirme
individualitateaprinevidenţierearesurselordecaredispune,aperformanţelorrealizate
launmomentdat,sauapersonalităţiipecareioconferăpropriacultură.
Prin adoptarea unui nou comportament pe plan comunicaţional, organizaţia
extindeconsiderabilariadeacţiuneacomunicaţiilordemarketing.Porninddelaideea
că organizaţia este un întreg ireductibil la produsele fabricate sau la mărcile
comercializateşiconsiderândcăîntroorganizaţietotulcomunică,manageriiauînceput
săacordeototmaimareimportanţăcomunicăriicorporativeşiintegrăriiacesteiaîntrun
demerscoerent.
Concomitentcuîmbogăţireaconţinutuluicomunicăriispecificemarketingului,în
adouajumătateasecoluluialXXleaaulocşioseriedemodificăriînceeacepriveşte
utilizareatehnicilorspecifice.Publicitatea,acăreiperioadădeglorieparesăfitrecut,se
confruntă cu anumite dificultăţi, generate mai ales de trei factori. Mai întâi,
27JohnC.Biegler–IsCorporateSocialResponsibilityaDeadIssue?(BusinessandSocietyReview,1978),înAlvin
Toffler, op.cit.,p.314.
28AlvinToffler, op.cit.,p.314.
29PhilipKotler, op.cit.,p.61.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
27
consumatorii – destinatari ai mesajelor publicitare, au ajuns la saturare, în special
datorită faptului că, pe măsură ce sa perfecţionat, publicitatea a devenit iritant de
insistentă. În al doilea rând, nevoile de natură comunicaţională ale anunţătorilor au
evoluatmult,publicitateanemaifiindcapabilăsărăspundăsingurănoilorexigenţeale
organizaţiilor. Iar în al treilea rând se constată că prestatorii de servicii de pe piaţa
publicităţii – în special agenţiile de publicitate şi agenţiile de media – întâmpină
dificultăţideadaptarelanoilecerinţealepieţei.
Peacestfundalsedezvoltăşicapătăotot maimareimportanţătehniciprecum
promovarea vânzărilor, relaţiile publice sau marketingul direct. Ele îşi dovedesc
eficienţaînsituaţiiîncarepublicitateaclasicănumaipermiteobţinereaunorrezultate
mulţumitoare.
Înacelaşitimp,trebuieremarcatşifaptulcă majoritateapracticieniloraîncetat
să mai abordeze în mod distinct publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice
sauforţadevânzare,preferândsărealizezeprogramecomunicaţionalecomplexe,care
să includă decizii coerente cu privire la utilizarea întregii game de tehnici de
comunicare. Aşa stând lucrurile, unii autori
30 apreciază chiar că apariţia comunicării
integrate areprezentat ceamaiimportantătendinţădedezvoltareamarketingului
în anii ’90. În plus, deciziile cu privire la marcă şi la ambalaj ocupă un loc tot mai
importantînelaborareastrategieide comunicare,fiindvalorificatelamaximvalenţele
lorcomunicaţionale.
Bibliografie
Bae, Petrişor, Marcovici, Irina – “Cavalerul frânt” a dat startul mărcilor în
România,înrevistaAdvertisingMaker,nr.12,iunie2002
Charron, Danielle – Une introduction à la communication, Presses de
l’UniversitéduQuébec,Téléuniversité,1989
DeFleur, Melvin L., Dennis, Everette E. – Understanding Mass
Communication,HoughtonMifflinCompany,Boston,1991
Florescu,C.(coordonator)– Marketing,MARKETER,Bucureşti,1992
Ingold,Philippe–Guideopérationneldelapublicitéàl’usage desentreprises,
Dunod,Paris,1994
Kotler, Philip – Managementul marketingului. Analiză, planificare,
implementareşicontrol,ediţiaaVIIIa,Teora,Bucureşti,1997
Kotler, Philip – Principles of Marketing, ediţia a IIIa, PrenticeHall, Inc.,
EnglewoodCliffs,NewJersey,1986
Kotler, Philip, Armstrong, Gary – Principiile marketingului, a IIIa, Editura
Teora,Bucureşti,2004
Le VADEMECOM: le livre de la communication d’entreprise et des médias,
Sciencescom.,Dunod,1991
McDonald,Malcolm –Marketingstrategic,EdituraCODECS,Bucureşti,1998
Popescu, Ioana Cecilia – Firmele şi sponsorizarea, în Tribuna Economică nr.
41/1996
30TerenceA.Shimp –Advertising,PromotionandSupplementalAspectsofIntegratedMarketingCommunications,
ediţiaaIVa,TheDrydenPress,HarcourtBraceCollegePublishers,FortWorth,1997,p.1217.
RevistadeMarketingOnline–Vol.1Nr.2
28
Pride,WilliamM.,Ferrell,O.C. –Marketing:ConceptsandStrategies,ediţiaa
VIIa,HoughtonMifflinCompany,Boston,1991
Russel, J. Thomas, Lane, W. Ronald – Manual de publicitate, Editura Teora,
Bucureşti,2003
Russell, Thomas J., Lane, Ronald W. – Kleppner’s Advertising Procedure,
ediţiaaXIIa,PrenticeHall,EnglewoodCliffs,NewJersey,1993
Shimp, Terence A. – Advertising, Promotion and Supplemental Aspects of
Integrated Marketing Communications, ediţia a IVa, The Dryden
Press,HarcourtBraceCollegePublishers,FortWorth,1997
Thomas,MichaelJ. – Manualdemarketing,EdituraCODECS,Bucureşti,1998
Toffler,Alvin–Altreileaval,EdituraPolitică,Bucureşti,1983
Whetmore, Edward Jay – Mediamerica: Form, Content and Consequence of
Mass Communication, ediţia a IVa, Wadsworth Publishing
Company,Belmont,California,1989