Virtual reality (VR) in pediatric dentistry: a new perspective for anxiety management

Abstract

Introducere Anxietatea, conceptualizată ca o emoţie fundamentală, esenţială proceselor adaptative ale individului, joacă un rol crucial în promovarea supravieţuirii și facilitarea funcţionării optime a organismului, acţionând ca un catalizator pentru evitarea circumstanţelor cu potenţial riscant și pentru pregătirea în faţa provocărilor iminente. De fapt, reprezintă o stare emoţională anticipativă faţă de un eveniment cu potenţial incert [1]. Există multiple definiţii ale anxietăţii, una dintre acestea carac-terizând anxietatea ca fiind o stare emoţională tranzitorie a organismului uman, marcată prin sentimente subiective de tensiune și prin hiperactivitatea sistemului nervos vegetativ simpatic. Această reacţie emoţională, generată de percepţia unei ameninţări apropiate (fie ea obiectivă sau subiectivă), este frecvent prezentată ca un mecanism defensiv care induce o serie de răspunsuri fiziologice ce reflectă starea de alertă, incluzând simptome precum cefaleea, contracturi musculare, dificultăţi respiratorii, accelerarea ritmului cardiac și vertijul. Manifestări adiţionale pot fi observate sub forma accelerării tranzitului intestinal, agitaţiei constante, prezenţei ticurilor ner-voase, hiperhidrozei și inhibiţiei comportamentale [1-3]. Virtual reality (VR) in pediatric dentistry: a new perspective for anxiety management Realitatea virtuală (RV) în stomatologia pediatrică: o nouă perspectivă pentru gestionarea anxietăţii Abstract In this review our objective was to investigate the use of virtual reality as a novel approach for mitigating anxiety among children in the context of dental office visits. We conducted a bibliometric analysis on the research publications retrieved from PubMed (Medline) database, using VOSviewer software, followed by a detailed review of relevant articles. Out of the 63 publications in English, 20 were clinical studies, most of them RCT's, 19 of which exclusively included children and adolescents. A growing interest in the use of VR was observed since the first relevant study was published, in 2000. The findings indicate that virtual reality possesses the capability to enhance the dental experience for children by means of distraction and transposition into enjoyable virtual settings, thereby diminishing the perception of discomfort and anxiety. Notable benefits encompass a marked decrease in heart rate and enhanced cooperation with the dentist, though the alleviation of anxiety is not consistently significant in statistical terms. VR allows for the personalization of the experience according to individual patient preferences and can also serve as an educational tool. Nevertheless, challenges arise from the diversity of studies regarding clinical protocols, the equipment utilized, and the measurement of anxiety, which hinders the ability to conduct a standardized evaluation of effectiveness. In addition, integrating VR into current practice requires initial investments and considerations regarding equipment hygiene. In conclusion, virtual reality offers a promising direction for reducing children's anxiety during dental treatments, but further research is needed to optimize its use and standardize treatment protocols. Rezumat În prezentul articol ne-am propus să explorăm utilizarea realităţii virtuale ca metodă inovatoare pentru atenuare a anxietăţii copiilor în timpul vizitelor la cabinetul stomatologic. Am efectuat o analiză bibliometrică utilizând informaţiile furnizate de baza de date PubMed (Medline) pe care le-am introdus în software-ul VOSviewer, urmată de o analiză detaliată a articolelor relevante. Din cele 63 de publicaţii în limba engleză, 20 au fost studii clinice, majoritatea randomizate, 19 incluzând exclusiv copii și adolescenţi. S-a remarcat un interes în creștere pentru utilizarea realităţii virtuale (RV), începând cu primul studiu relevant publicat în anul 2000. Rezultatele arată că RV are potenţialul de a îmbunătăţi experienţa stomatologică pentru copii prin distragere și transpunere în medii virtuale plăcute, ceea ce poate reduce percepţia disconfortului și anxietatea. Efectele pozitive includ reducerea semnificativă a ritmului cardiac și îmbunătăţirea cooperării cu medicul, deși ameliorarea anxietăţii nu este întotdeauna statistic semnificativă. RV permite personalizarea experienţei în funcţie de preferinţele individuale ale pacienţilor și poate servi ca instrument educaţional. Cu toate acestea, există provocări legate de heterogenitatea studiilor în ceea ce privește protocoalele clinice, echipamentele folosite și măsurarea anxietăţii, ceea ce complică o evaluare standardizată a eficienţei. În plus, integrarea RV în practica curentă necesită investiţii iniţiale și consideraţii privind igiena echipamentului. În concluzie, realitatea virtuală oferă o direcţie promiţătoare pentru reducerea anxietăţii copiilor în timpul tratamentelor stomatologice, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a optimiza utilizarea și a standardiza protocoalele de tratament. Cuvinte-cheie: anxietate, tratament stomatologic, realitate virtuală, analiză bibliometrică

Full text

dentalTarget, Vol XIX, No. 1, (70), 03.2024
54 pedodonţie
Introducere
Anxietatea, conceptualizată ca o emoţie fundamentală, esenţială
proceselor adaptative ale individului, joacă un rol crucial în
promovarea supravieţuirii și facilitarea funcţionării optime a
organismului, acţionând ca un catalizator pentru evitarea
circumstanţelor cu potenţial riscant și pentru pregătirea în faţa
provocărilor iminente. De fapt, reprezintă o stare emoţională
anticipativă faţă de un eveniment cu potenţial incert [1].
Există multiple definiţii ale anxietăţii, una dintre acestea carac-
terizând anxietatea ca fiind o stare emoţională tranzitorie a
organismului uman, marcată prin sentimente subiective de
tensiune și prin hiperactivitatea sistemului nervos vegetativ
simpatic. Această reacţie emoţională, generată de percepţia
unei ameninţări apropiate (fie ea obiectivă sau subiectivă), este
frecvent prezentată ca un mecanism defensiv care induce o
serie de răspunsuri fiziologice ce reflectă starea de alertă,
incluzând simptome precum cefaleea, contracturi musculare,
dificultăţi respiratorii, accelerarea ritmului cardiac și vertijul.
Manifestări adiţionale pot fi observate sub forma accelerării
tranzitului intestinal, agitaţiei constante, prezenţei ticurilor ner-
voase, hiperhidrozei și inhibiţiei comportamentale [1–3].
Virtual reality (VR) in pediatric dentistry: a new perspective for anxiety
management
Realitatea virtuală (RV) în stomatologia pediatrică: o nouă perspectivă
pentru gestionarea anxietăţii
Eliza Denisa Sgiea1), Tamara Mihut1), Oana Elena Burlacu Vatamanu1),*, Vlad Platon2), Corina Marilena Cristache3),*
1)Doctoral School, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania;
2)Private Practice, Bucharest, Romania;
3)Department of Dental Techniques, Faculty of Midwifery and Nursing, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania;
*Corresponding authors: Oana Elena Burlacu Vatamanu oana-elena.burlacu-vatamanu@drd.umfcd.ro and Corina Marilena Cristache corina.cristache@umfcd.ro
Abstract
In this review our objective was to investigate the use of virtual reality as a novel approach for mitigating anxiety among children in the
context of dental office visits. We conducted a bibliometric analysis on the research publications retrieved from PubMed (Medline) database,
using VOSviewer software, followed by a detailed review of relevant articles. Out of the 63 publications in English, 20 were clinical studies,
most of them RCT’s, 19 of which exclusively included children and adolescents. A growing interest in the use of VR was observed since the
first relevant study was published, in 2000. The findings indicate that virtual reality possesses the capability to enhance the dental experience
for children by means of distraction and transposition into enjoyable virtual settings, thereby diminishing the perception of discomfort and
anxiety. Notable benefits encompass a marked decrease in heart rate and enhanced cooperation with the dentist, though the alleviation of
anxiety is not consistently significant in statistical terms. VR allows for the personalization of the experience according to individual patient
preferences and can also serve as an educational tool. Nevertheless, challenges arise from the diversity of studies regarding clinical
protocols, the equipment utilized, and the measurement of anxiety, which hinders the ability to conduct a standardized evaluation of
effectiveness. In addition, integrating VR into current practice requires initial investments and considerations regarding equipment hygiene.
In conclusion, virtual reality offers a promising direction for reducing children’s anxiety during dental treatments, but further research is
needed to optimize its use and standardize treatment protocols.
Keywords: anxiety, dental treatment, virtual reality, bibliometric analysis.
Rezumat
În prezentul articol ne-am propus să explorăm utilizarea realităţii virtuale ca metodă inovatoare pentru atenuare a anxietăţii copiilor în timpul
vizitelor la cabinetul stomatologic. Am efectuat o analiză bibliometrică utilizând informaţiile furnizate de baza de date PubMed (Medline) pe
care le-am introdus în software-ul VOSviewer, urmată de o analiză detaliată a articolelor relevante. Din cele 63 de publicaţii în limba engleză,
20 au fost studii clinice, majoritatea randomizate, 19 incluzând exclusiv copii și adolescenţi. S-a remarcat un interes în creștere pentru
utilizarea realităţii virtuale (RV), începând cu primul studiu relevant publicat în anul 2000. Rezultatele arată că RV are potenţialul de a
îmbunătăţi experienţa stomatologică pentru copii prin distragere și transpunere în medii virtuale plăcute, ceea ce poate reduce percepţia
disconfortului și anxietatea. Efectele pozitive includ reducerea semnificativă a ritmului cardiac și îmbunătăţirea cooperării cu medicul, deși
ameliorarea anxietăţii nu este întotdeauna statistic semnificativă. RV permite personalizarea experienţei în funcţie de preferinţele individuale
ale pacienţilor și poate servi ca instrument educaţional. Cu toate acestea, există provocări legate de heterogenitatea studiilor în ceea ce
privește protocoalele clinice, echipamentele folosite și măsurarea anxietăţii, ceea ce complică o evaluare standardizată a eficienţei.
În plus, integrarea RV în practica curentă necesită investiţii iniţiale și consideraţii privind igiena echipamentului.
În concluzie, realitatea virtuală oferă o direcţie promiţătoare pentru reducerea anxietăţii copiilor în timpul tratamentelor stomatologice, însă
sunt necesare cercetări suplimentare pentru a optimiza utilizarea și a standardiza protocoalele de tratament.
Cuvinte-cheie: anxietate, tratament stomatologic, realitate virtuală, analiză bibliometrică

dentalTarget, Vol XIX, No. 1, (70), 03.2024 55
pedodonţie
Anxietatea faţă de stomatolog sau faţă de tratamentele dentare reprezintă
o emoţie complexă experimentată de către copil în contextul intervenţiilor
stomatologice și care poate genera comportamente negative în timpul
tratamentului, complicând astfel îngrijirea stomatologică și împiedicând
posibilitatea de a stabili o relaţie de încredere între medic și pacient [4].
Manifestările comportamentale asociate cu anxietatea pot împiedica
desfășurarea optimă a tratamentului în rândul pacienţilor pediatrici, pot
diminua cooperarea acestora, pot prelungi durata procedurilor terapeu-
tice, pot amplifica necesitatea resurselor specifice sau a unor resurse
suplimentare și, în general, pot genera o experienţă globală nefavorabilă [5].
Factorii etiologici ai anxietăţii dentare pot fi clasificaţi drept exogeni
(experienţe dentare traumatizante anterioare și directe), endogeni
(particularităţile de personalitate) sau indirecţi, urmare a experienţelor
dentare negative vehiculate de membrii familiei sau de media, care pot
induce stări de frică în rândul copiilor [6,7].
În plus, se cunoaște că anxietatea dentară este corelată cu stimuli
dureroși și accentuează percepţia durerii. Astfel, pacienţii care resimt
această emoţie sunt predispuși să experimenteze un grad mai mare de
durere pe o perioadă mai lungă de timp [5,8] ceea ce duce la o evitare a
prezentării la tratament, fapt ce va afecta, pe termen lung, sănătatea
orală a individului. Se creează astfel un cerc vicios care accentuează
problemele stomatologice ale pacientului pediatric, iar factori precum
insatisfacţie estetică și funcţională influenţează negativ stilul de viaţă al
persoanei, compromiţându-i bunăstarea bio-psiho-socială și influenţându-i
negativ calitatea vieţii [1].
Prin urmare, managementul eficient al anxietăţii în contextul tratamente-
lor stomatologice pediatrice este esenţial nu numai pentru ameliorarea
disconfortului imediat, dar și pentru minimizarea percepţiei negative a
durerii, contribuind astfel la o experienţă terapeutică favorabilă și la o
colaborare îmbunătăţită între medic și pacient care va crește complianţa
și va reduce riscul prezenţei și evoluţiei leziunilor carioase.
Au fost descrise mai multe tehnici pentru a reduce anxietatea pediatrică
excesivă în cabinetul stomatologic. Printre acestea putem menţiona [1]:
- Tehnici de comunicare: explică-arată-execută, observaţie directă,
întreabă-răspunde-întreabă, controlul vocii, comunicarea non-verbală,
terapia comportamentală cognitivă, încurajarea și distragerea atenţiei, etc.;
- Alte tehnici de bază, de exemplu: prezenţa/absenţa părintelui, inhalo-
sedarea, etc.;
- Tehnici avansate care includ analgosedarea și anestezia generală.
Distragerea atenţiei de la stimulii dureroși este o tehnică care se aplică
cu succes în ultima vreme în stomatologia pediatrică. Această tehnică se
bazează pe teoria „porţii de control” enunţată de Melzack și Wall în 1965
[9]. Conform acestei teorii, volumul de informaţii dureroase trimise de la
corp către creier este reglat în momentul în care acestea trec prin cornul
dorsal al măduvei spinării. Prin intermediul acestei “porţi”, intrarea
informaţiilor dureroase, vehiculate de fibrele subţiri A-delta și C, poate fi
“obstrucţionată” prin stimularea fibrelor A-beta, groase și mielinizate,
reducându-se astfel fluxul de informaţii dureroase către creier.
Creierul poate astfel regla gradul de deschidere/închidere al acestei porţi,
influenţând receptivitatea la durere [1].
Sunt câteva tehnici de distragere a atenţiei de la stimulii dureroși care
sunt utilizate în prezent pentru reducerea anxietăţii și atenuarea durerii
pacienţilor pediatrici pe scaunul stomatologic. Între aceste tehnici care
includ hipnoza [4], fondul muzical [10], jocurile, utilizarea mediului
audio-vizual [11], etc., a fost introdusă cu mare succes în ultimii ani
realitatea virtuală (RV) [1]. Dispozitivele ce utilizează RV limitează
intrarea stimulilor din mediul real și amplifică intrarea stimulilor din
mediul virtual, diminuând, prin mecanisme perceptive, senzaţia de
prezenţă în lumea reală și crescând prezenţa în mediul virtual. Ochelarii
de realitate virtuală și căștile audio incorporate sunt componentele cel
mai frecvent utilizate. Cu acestea, câmpul vizual și auditiv al subiectului
este practic acoperit de informaţiile virtuale, prevenind intrarea senzorială
din lumea reală, și anume din cabinetul stomatologic (sunetul turbinei,
vederea instrumentelor, ace, freze, etc.) în care pacientul se află.
Scopul este ca pacientul copil sau adolescent să fie introdus și transpus
într-o „realitate alternativă” care este mai plăcută pentru acesta, una în
care nu percepe elemente neplăcute care să îi genereze anxietate.
Stimularea simultană a vederii și auzului (RV) sau a auzului, vederii și
atingerii (în cazul realităţii augmentate, RA) poate îmbunătăţi experienţa,
producând o distragere a atenţiei mult mai eficientă.
Scopul prezentei revizii a literaturii de specialitate este de a evalua
posibilităţile și limitele prezente ale utilizării RV în controlul anxietăţii în
cazul pacientului pediatric.
Materiale și metodă
Pentru evidenţierea particularităţilor publicaţiilor din literatura de
specialitate care să ne orienteze asupra utilizării RV în diferite tipuri de
tratamente la pacientul pediatric am efectuat o analiză bibliometrică
utilizând informaţiile furnizate baza de date PubMed (Medline) pe care
le-am introdus în software-ul VOSviewer (versiunea 1.6.19) [12].
S-au utilizat următoarele cuvinte cheie și operatorii logici Booleeni “AND”
și “OR” în următoarea ordine: (VR OR virtual reality OR augmented
reality AR) AND (paediatric OR pediatric OR child OR teenager)
AND (dental OR dentistry) AND (anxiety OR fear) iar periaoada evaluată
a fost limitata la 31 decembrie 2023.
Rezultate
În baza de date PubMed au fost identificate 64 de publicaţii dintre care
63 în limba engleză. Distribuţia pe ani a publicaţiilor în limba engleză este
evidenţiată în Figura 1.
Dintre aceste articole 20 sunt studii clinice, 16 sunt revizii sau revizii
sistematice de literatură, restul fiind prezentări de caz, rezumate de la
manifestări știinţifice, etc.
Cele mai folosite cuvinte cheie de către autori precum și legăturile dintre
ele sunt prezentate în Figura 2, cu ajutorul software-ul de analiză
bibliometrică VOSviewer.
Autorii cu minim o publicaţie, precum și relaţiile de co-autor sunt
prezentate în Figura 3.
Figura 1 Numărului de publicaţii pe ani. Primul articol inclus a fost publicat în anul 2000
Figura 2 Cuvintele cheie cele mai folosite și legăturile dintre ele. Mărimea cercurilor și a
etichetelor acestora este proporţională cu incidenţa cuvintelor cheie.

56 pedodonţie dentalTarget, Vol XIX, No. 1, (70), 03.2024
Din cei 361 de co-autori ai publicaţiilor 33 au participat cu minim
2 articole iar 8 dintre autori au publicat cel mai frecvent articole împreună
(Figura 4).
Discuţii
Anxietatea legată de tratamentul stomatologic reprezintă unul dintre cei
mai importanţi factori care influenţează negativ activitatea clinică zilnică
a medicilor pedodonţi [7,11].
Metodele convenţionale de reducere a anxietăţii copiilor în contextul
vizitelor la stomatolog includ utilizarea tehnicilor de comunicare, de
exemplu tehnica explică-arată-execută (tell-show-do) [11], explicarea
procedurilor în termeni simpli, utilizarea recompenselor post-tratament
pentru a încuraja comportamentul pozitiv, desensibilizarea progresivă
prin expuneri repetate și graduale la mediul cabinetului/clinicii și la
proceduri [13], precum sedarea conștientă sau anestezia generală [14],
în cazuri extreme. Jocul terapeutic, unde copiii sunt lăsaţi să se joace cu
instrumentele dentare într-un cadru non-threatening, este o altă metodă
folosită pentru a stabili un climat de încredere și cooperare între medic și
micul pacientul [15]. Aceste metode, enumerate mai sus, au limitări
semnificative care includ variabilitatea individuală a răspunsurilor copiilor
la diferite abordări, necesitând adaptări specifice fiecărui copil. Tehnicile
de comunicare și desensibilizarea pot necesita timp suplimentar, care nu
este întotdeauna disponibil într-un cadru clinic aglomerat. Analgosedarea
și anestezia generală prezintă riscuri medicale importante și necesită
personal specializat și echipamente, fiind de asemenea
costisitoare. În plus, recompensele nu pot întotdeauna să fie eficiente
pentru toţi copiii și pot să nu adreseze cauzele profunde ale anxietăţii.
Realitatea virtuală (RV) reprezintă o abordare inovatoare în gestionarea
anxietăţii în cabinetul stomatologic, oferind o modalitate imersivă și
distractivă de a distrage atenţia pacienţilor de la procedurile dentare.
Prin utilizarea ochelarilor de realitate virtuală, pacienţii pot fi transpuși
în medii virtuale plăcute și relaxante, cum ar fi peisaje naturale sau lumi
fantastice, reducând astfel percepţia disconfortului și anxietăţii asociate
cu tratamentul dentar. Această tehnologie permite pacienţilor să
experimenteze o senzaţie de evadare, diminuând stresul și facilitând o
mai bună cooperare cu medicul stomatolog.
Prezenta revizie a literaturii de specialitate și-a propus sa răspundă la
întrebarea: Este utilizarea RV o posibilă soluţie în managementul
anxietăţii copiilor faţă de tratamentul stomatologic?
Primul articol care abordează utilizarea RV în timpul tratamentelor
stomatologice, publicat în anul 2000, investighează efectul realităţii vir-
tuale asupra reducerii anxietăţii și îmbunătăţirii comportamentului la copii
în timpul tratamentelor dentare [16]. În cadrul acestui studiu, efectuat pe
un număr de 26 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani, autorii au
constatat că RV nu a avut un efect semnificativ asupra anxietăţii sau
comportamentului copiilor. Totuși, s-a observat o reducere semnificativă
a ritmului cardiac la copiii expuși la RV, sugerând anumite beneficii de
relaxare fizică. În ciuda acestor constatări, autorii subliniază necesitatea
unor studii suplimentare pentru a explora potenţialul RV ca instrument de
management al comportamentului în stomatologia pediatrică, datorită
îmbunătăţirilor observate, dar statistic nesemnificative, în comportament
și managementul anxietăţii.
În perioada următoare, literatura de specialitate a înregistrat o creștere
lentă a numărului de publicaţii/studii privind utilizarea realităţii virtuale
(RV) în timpul tratamentului stomatologic, aproximativ 1-2 publicaţii pe an
(Figura 1). O tendinţă crescătoare mai accentuată a interesului pentru RV
în pedodonţie se observă începând cu anul 2019, fiind strâns legată de
creșterea accesibilităţii echipamentelor de realitate virtuală.
Această dinamică sugerează o corelaţie între îmbunătăţirea tehnologiei
și disponibilitatea acesteia pe piaţă, și o deschidere din ce în ce mai mare
din partea comunităţii stomatologice către explorarea potenţialului RV în
îmbunătăţirea experienţei tinerilor pacienţi anxioși și a eficienţei
tratamentelor.
Dintre studiile clinice publicate, majoritatea sunt randomizate (RCT –
Randomised Controlled Trial) iar utilizarea echipamentelor de RV pentru
reducerea anxietăţii este comparată cu un grup de control în care trata-
mentul se realizează fără suport RV sau utilizând alte metode cum ar fi
hipnoza [4]. În Tabelul 1 sunt prezentate studiile RCT ce utilizează RV în
managementul anxietăţii copiilor în cabinetul stomatologic și instrumen-
tele ce a fost utilizate în evaluarea obiectivă a anxietăţii. Un studiu clinic
a fost exclus întrucât nu se rezuma numai la copii, incluzând și adulţi
până la 35 ani [17].
Tabelul 1 Studii ce evaluează utilizarea RV pentru reducerea anxietăţii în
timpul tratamentelor stomatologice la copii
Figura 3 Autorii cu minimum o publicaţie pe an grupaţi pe co-participare în articolele publi-
cate. Mărimea cercurilor și a etichetelor acestora este proporţională cu numărul de publicaţii.
Figura 4 Autorii care au publicat cel mai frecvent împreună
Tebelul 1 Studii ce evaluează utilizarea RV pentru reducerea anxietății în timpul tratamentelor stomatologice la copii
Autori/an de
publicare
Tip
studiu
Număr
participanți
Grup/grupuri cu
care utilizarea RV
est comparată
Evaluare a
anxietății:
parametrii
fiziologici/observa
ționali
Rezultat
Almajed și
colab. 2023
[18]
“split-
mouth
design”
20 copii între 4
și 6 ani
Pentru fiecare pacient,
o hemiarcada cu RV iar
celaltă fără (control)
-/ VPT, SEM
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Bagher și
colab. 2023
[19]
RCT
36 copii între 6
și 14 ani
RV și control
Frecvența cardiacă,
nivelul salivar de
cortizol/ VABRS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Mehrotra și
colab. 2023
[20]
„Cross-
over”
20 copii cu
dizabilități
intelectuale
S-au creat 2 grupuri .
RV a fost utilizata pe
rând, la ambele, la o
lună distanță
Pulsul și saturația de
oxigen/ VABRS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Mehrotra și
colab. 2023
[21]
„Cross-
over”
40 copii: 20 cu
dizabilități și
20 normali
S-au creat 2 grupuri
(copii normali/ copii cu
dizabilități). Fiecare
grup a fost subdivizat
in 2 subgrupuri. RV a
fost utilizata pe rând,
la amb ele, la o lună
distanță
Pulsul și saturația de
oxigen/ VABRS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Pathak și
colab. 2023
[22]
RCT
30 copii între 6
și 12 ani
RV și control
Ritm cardiac/ VABRS,
scala d e evaluare a
durerii Wong – Baker
FACES, scor FLACC
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Varshitha și
colab. 2023
[23]
RCT
40 copii între 6
și 11 ani cu
defecte de auz
RV și control, la
ambele aplicându-se
„tell-show-do” în
varianta modificată
Rată puls/ FIS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
pentru
proceduri
neinvazive
(profilaxie)
Wu și cola b.
2023 [24]
Protocol
pentru
RCT
40 copii cu
nevoi speciale
2 grupe: 20 copii cu RV
și 20 copii cu Tv de
perete (control)
Frecvența cardiacă,
alfa amilaza salivară/
VABRS
In desfășurare
Alshatrat și
colab. 2022
[25]
Pilot RCT
54 cop ii între
5-12 ani
S-au creat 2 grup uri A-
proceduri dureroase,
B-proceduri
neinvazive). Jumătate
dintre parti cipanții in
cele 2 grupuri au fost
alocați pentru RV
-/VAS, sca la de
evaluare a durerii
Wong – Baker FACES,
scor FLACC
Pentru grupul
A a avut
influență
pozitivă
statistic
semnificativă.
Pentru grupul
B s-a observat
doar o ușoară
îmbunătățire.
Du și colab.
2022 [26]
RCT
128 copii între
4-9 ani cu
extracții de
dinți deciduali
sub anestezie
locală
RV vs control
-/scala de evaluare a
durerii Wong – Baker
FACES, scala CFSS-DS,
scala Houpt,
chestionarul SSQ,
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Aditya și colab.
2021[27]
RCT
60 cop ii între
6-9 ani
4 grupe: Grup1 (fidget
spinner – titirez cu 4
petale), Grup 2
(caleidoscop), Grup 3
(RV) și Grup 4 (control)
Saturație oxigen
(SpO2), rată puls/VPT
RV cele mai
bune rezultate
în reduerea
anxietății
Felemban și
colab. 2021
[28]
RCT
50 cop ii între
6-12 ani
RV și cont rol desene
animate pe ecran
normal
Pulsoximetru/scor
FLACC, scala de
evaluare a durerii
Wong – Baker FACES
Efect similar
asupra
parametrilor
analizați
Kumari și
colab. 2021
[29]
RCT
200 copii între
6 și 12 ani cu
anestezie prin
infiltrație
RV imerșivă vs RV non
imersivă
-/FBRS, MCDAS,
Wong Baker FACES,
VAS
Rezultate mai
bune pentru
RV imersivă
Gomez-Polo și
colab. 2021 [1]
RCT
80 copii între 5
și 10 ani
RV vs control
-/ CDAS (parinți), FIS
(copii), Frankl test
(medici)
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Sharma și
colab. 2021
[30]
RCT
97 copii între 4
și 8 ani ce
necesită
anestezie prin
infiltrație
3 grupe: Grup A
(metode verbale),
Grup B (RV) și Grup C
(ecran normal)
-/ FLACC
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Ran și co lab.
2021 [31]
RCT
120 copii între
4 și 8 ani
RV vs „explică-arată-
execută”
-/ CFSS-DS, Wong
Baker FACES, Frankl
test (medici)
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Shetty și colab.
2019 [32]
RCT
120 copii între
5 și 8 ani
RV și control
Nivelul salivar de
cortizol/ Wong Baker
FACES, MCDAS
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Atzori și colab.
2018 [33]
„Cross-
over”
5 copii între 7
și 17 ani
RV a fost utilizata pe
rând, o ședință da și
una nu
-/evaluare grafică 0-
10
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Nuvvula si
colab.2015
[34]
RCT
90 copii între 7
și 10 ani
3 grupe: control,
muzică și RV
Puls/ Frankl test,
scala Houpt, MCDAS
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Sullivan și
colab. 2000
[16]
„Cross-
over”
13 copii între 5
și 7 ani
S-au creat 2 grupuri .
RV a fost utilizata pe
rând, la ambele
grupuri (o ședință dam
una nu)
Puls oximetru/desen
evaluat conform
scalei Koppitz, Frankl
test (medici).
Utilizarea RV a
redus
anxietatea

57
pedodonţie
dentalTarget, Vol XIX, No. 1, (70), 03.2024
Legendă: VPT – “Venham’s picture test” (testul imagistic Venham); SEM – “The Sound-
Eye-Motor”; VABRS – Scala Venham de evaluare a anxietăţii și comportamentului; VAS –
“Visual analog scale”; scala FLACC – “Face, Legs, Activity, Cry, Consolability”; CFSS-DS
– “Fear Survey Schedule Dental Subscale”; SSQ- “Simulator sickness questionnaire”;
CDAS – “Corah Dental Anxiety Scale”; FIS- “Facial Image Scale”; GRS- “graphic rating
scale” (scală de evaluare grafică).
Unul dintre avantajele majore ale utilizării RV în stomatologie este
capacitatea de a personaliza experienţa în funcţie de preferinţele
individuale ale pacienţilor, crescând astfel eficienţa în gestionarea
anxietăţii. De asemenea, RV poate fi folosită ca instrument
educaţional, explicând procedurile dentare într-un mod interactiv
și angajant, ceea ce poate ajuta la demistificarea tratamentului și
la reducerea temerilor nejustificate.
Din studiile publicate în literatura de specialitate până în prezent
(Tabel 1) se observă o ameliorare a anxietăţii copiilor, generată
de tratamentul stomatologic, cu utilizare imersiei în realitatea
virtuală comparativ cu grupele de control sau cu utilizarea altor
echipamente, chiar dacă aceasta ameliorare nu este întotdeauna
statistic semnificativă.
O caracteristică a studiilor publicate este heterogenitatea, atât în
elaborarea protocolul de studiu cât și în tipul echipamentelor
utilizate și în special în modalitatea de evaluare a reducerii
anxietăţii. Acest aspect face foarte dificilă comparaţia dintre studii
și stabilirea unui protocol eficient de utilizare a RV în tratamentul
stomatologic al copiilor anxioși.
Pentru dezvoltarea și optimizarea utilizării RV ca metodă de ges-
tionare a anxietăţii la copii în timpul tratamentelor stomatologice,
având ca rezultat îmbunătăţirea experienţei și rezultatelor clinice
pentru pacienţi și profesioniștii medicali sunt necesare câteva
direcţii de cercetare viitoare.
Printre ele putem aminti
- Adaptabilitatea la diferite grupe de vârstă: Evaluarea
adaptabilităţii și eficacităţii RV în reducerea anxietăţii la copii de
diferite grupe de vârstă și niveluri de dezvoltare, pentru a
dezvolta strategii personalizate și eficiente.
- Explorarea factorilor care influenţează eficienţa:
Investigarea factorilor care influenţează eficienţa utilizării RV
în reducerea anxietăţii la copii, cum ar fi tipul de procedură
stomatologică în care funcţionează optim ca metodă distractivă,
nivelul de interactivitate al aplicaţiei RV sau durata utilizării,
pentru a eficientiza intervenţiile.
- Evaluarea experienţei utilizatorului: Explorarea experienţei și
percepţiilor copiilor în legătură cu utilizarea RV în timpul trata-
mentelor stomatologice, pentru a îmbunătăţi designul și conţinutul
aplicaţiilor RV și a maximiza implicarea și cooperarea pacienţilor.
Standardizarea testelor de evaluare a reducerii anxietăţii și
definirea clară a protocoalelor de evaluare.
- Efectele asupra performanţei și calităţii tratamentului:
Investigarea modului în care reducerea anxietăţii prin utilizarea
RV poate influenţa performanţa și calitatea tratamentului
stomatologic, atât din perspectiva pacientului, cât și a medicului
stomatolog.
În prezent, căștile RV sunt mai accesibile și pot crea un nivel mai
ridicat de imersie într-o situaţie specifică comparativ cu mediile
audio-vizuale tradiţionale. Acestea permit utilizatorului să
interacţioneze cu stimuli și să evadeze din lumea reală, creând o
barieră de protecţie senzorială.
Cu toate aceste avantaje, integrarea RV în practica dentară
curentă necesită o investiţie iniţială în echipamente, precum și
consideraţii privind igiena și dezinfectarea echipamentului.
Totuși, potenţialul său de a îmbunătăţi experienţa pacientului și
de a reduce anxietatea face din realitatea virtuală o direcţie
promiţătoare pentru inovaţie în domeniul medicinei dentare.
Concluzii
În pofida limitelor prezentului studiu, și anume a faptului ca s-a
analizat numai baza de date PubMed, putem formula următoarele
concluzii privind eficienţa RV în reducerea anxietăţii la copii în
tratamentul stomatologic:
1. Interesul pentru utilizarea realităţii virtuale în pedodonţie a
crescut semnificativ în ultimii ani, corelat cu dezvoltarea
tehnologiei și creșterea accesibilităţii echipamentelor de RV.
Acest interes reflectă căutarea continuă de metode inovatoare
pentru îmbunătăţirea experienţei pacienţilor tineri și reducerea
anxietăţii asociate cu tratamentele dentare.
2. Studiile clinice, în special cele randomizate, sugerează că
realitatea virtuală poate avea un efect pozitiv în reducerea
anxietăţii la copii în timpul tratamentelor stomatologice. Deși
ameliorarea anxietăţii nu este întotdeauna statistic semnificativă,
utilizarea RV este asociată cu o experienţă mai plăcută și o mai
bună cooperare din partea pacienţilor tineri.
3. Unul dintre avantajele majore ale RV este capacitatea de a
personaliza experienţa în funcţie de preferinţele individuale ale
pacienţilor. Aceasta crește potenţialul de a gestiona eficient
anxietatea și de a folosi RV ca instrument educaţional, explicând
procedurile dentare într-un mod interactiv și angajant.
4. Studiile existente prezintă o heterogenitate semnificativă în
ceea ce privește protocoalele de studiu, echipamentele utilizate și
metodele de evaluare a anxietăţii. Această varietate face dificilă
compararea directă a rezultatelor și stabilirea unui protocol
standardizat de utilizare a RV în pedodonţie.
5. Pentru a optimiza utilizarea RV în tratamentul stomatologic al
copiilor anxioși, sunt necesare studii suplimentare care să
exploreze adaptabilitatea la diferite grupe de vârstă, factorii care
influenţează eficienţa RV, experienţa utilizatorului și impactul
asupra performanţei și calităţii tratamentului.
6. Deși RV oferă avantaje semnificative în reducerea anxietăţii și
îmbunătăţirea experienţei pacientului, implementarea sa în
practica dentară curentă necesită, printre altele, consideraţii
privind costul iniţial, igiena și dezinfectarea echipamentului, etc.
Tebelul 1 Studii ce evaluează utilizarea RV pentru reducerea anxietății în timpul tratamentelor stomatologice la copii
Autori/an de
publicare
Tip
studiu
Număr
participanți
Grup/grupuri cu
care utilizarea RV
est comparată
Evaluare a
anxietății:
parametrii
fiziologici/observa
ționali
Rezultat
Almajed și
colab. 2023
[18]
“split-
mouth
design”
20 copii între 4
și 6 ani
Pentru fiecare pacient,
o hemiarcada cu RV iar
celaltă fără (control)
-/ VPT, SEM
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Bagher și
colab. 2023
[19]
RCT
36 copii între 6
și 14 ani
RV și control
Frecvența cardiacă,
nivelul salivar de
cortizol/ VABRS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Mehrotra și
colab. 2023
[20]
„Cross-
over”
20 copii cu
dizabilități
intelectuale
S-au creat 2 grupuri .
RV a fost utilizata pe
rând, la ambele, la o
lună distanță
Pulsul și saturația de
oxigen/ VABRS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Mehrotra și
colab. 2023
[21]
„Cross-
over”
40 copii: 20 cu
dizabilități și
20 normali
S-au creat 2 grupuri
(copii normali/ copii cu
dizabilități). Fiecare
grup a fost subdivizat
in 2 subgrupuri. RV a
fost utilizata pe rând,
la amb ele, la o lună
distanță
Pulsul și saturația de
oxigen/ VABRS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Pathak și
colab. 2023
[22]
RCT
30 copii între 6
și 12 ani
RV și control
Ritm cardiac/ VABRS,
scala d e evaluare a
durerii Wong – Baker
FACES, scor FLACC
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Varshitha și
colab. 2023
[23]
RCT
40 copii între 6
și 11 ani cu
defecte de auz
RV și control, la
ambele aplicându-se
„tell-show-do” în
varianta modificată
Rată puls/ FIS
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
pentru
proceduri
neinvazive
(profilaxie)
Wu și cola b.
2023 [24]
Protocol
pentru
RCT
40 copii cu
nevoi speciale
2 grupe: 20 copii cu RV
și 20 copii cu Tv de
perete (control)
Frecvența cardiacă,
alfa amilaza salivară/
VABRS
In desfășurare
Alshatrat și
colab. 2022
[25]
Pilot RCT
54 cop ii între
5-12 ani
S-au creat 2 grup uri A-
proceduri dureroase,
B-proceduri
neinvazive). Jumătate
dintre parti cipanții in
cele 2 grupuri au fost
alocați pentru RV
-/VAS, sca la de
evaluare a durerii
Wong – Baker FACES,
scor FLACC
Pentru grupul
A a avut
influență
pozitivă
statistic
semnificativă.
Pentru grupul
B s-a observat
doar o ușoară
îmbunătățire.
Du și colab.
2022 [26]
RCT
128 copii între
4-9 ani cu
extracții de
dinți deciduali
sub a nestezie
locală
RV vs control
-/scala de evaluare a
durerii Wong – Baker
FACES, scala CFSS-DS,
scala Houpt,
chestionarul SSQ,
Reducerea
anxietății la
pacienții cu RV
Aditya și colab.
2021[27]
RCT
60 cop ii între
6-9 ani
4 grupe: Grup1 (fidget
spinner – titirez cu 4
petale), Grup 2
(caleidoscop), Grup 3
(RV) și Grup 4 (control)
Saturație oxigen
(SpO2), rată puls/VPT
RV cele mai
bune rezultate
în reduerea
anxietății
Felemban și
colab. 2021
[28]
RCT
50 cop ii între
6-12 ani
RV și cont rol desene
animate pe ecran
normal
Pulsoximetru/scor
FLACC, scala de
evaluare a durerii
Wong – Baker FACES
Efect similar
asupra
parametrilor
analizați
Kumari și
colab. 2021
[29]
RCT
200 copii între
6 și 12 ani cu
anestezie prin
infiltrație
RV imerșivă vs RV non
imersivă
-/FBRS, MCDAS,
Wong Baker FACES,
VAS
Rezultate mai
bune pentru
RV imersivă
Gomez-Polo și
colab. 2021 [1]
RCT
80 copii între 5
și 10 ani
RV vs control
-/ CDAS (parinți), FIS
(copii), Frankl test
(medici)
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Sharma și
colab. 2021
[30]
RCT
97 copii între 4
și 8 ani ce
necesită
anestezie prin
infiltrație
3 grupe: Grup A
(metode verbale),
Grup B (RV) și Grup C
(ecran normal)
-/ FLACC
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Ran și co lab.
2021 [31]
RCT
120 copii între
4 și 8 ani
RV vs „explică-arată-
execută”
-/ CFSS-DS, Wong
Baker FACES, Frankl
test (medici)
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Shetty și colab.
2019 [32]
RCT
120 copii între
5 și 8 ani
RV și control
Nivelul salivar de
cortizol/ Wong Baker
FACES, MCDAS
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Atzori și colab.
2018 [33]
„Cross-
over”
5 copii între 7
și 17 ani
RV a fost utilizata pe
rând, o ședință da și
una nu
-/evaluare grafică 0-
10
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Nuvvula si
colab.2015
[34]
RCT
90 copii între 7
și 10 ani
3 grupe: control,
muzică și RV
Puls/ Frankl test,
scala Houpt, MCDAS
Utilizarea RV a
redus
anxietatea
Sullivan și
colab. 2000
[16]
„Cross-
over”
13 copii între 5
și 7 ani
S-au creat 2 grupuri .
RV a fost utilizata pe
rând, la ambele
grupuri (o ședință dam
una nu)
Puls oximetru/desen
evaluat conform
scalei Koppitz, Frankl
test (medici).
Utilizarea RV a
redus
anxietatea

58 pedodonţie dentalTarget, Vol XIX, No. 1, (70), 03.2024
Bibliografie
Gómez-Polo, C.; Vilches, A.A.; Ribas, D.; Castaño-Séiquer, A.; Montero, J.
Behaviour and Anxiety Management of Paediatric Dental Patients through Virtual
Reality: A Randomised Clinical Trial. J. Clin. Med. 2021, 10, 3019, doi:10.3390/
JCM10143019.
2. Seligman, L.D.; Hovey, J.D.; Chacon, K.; Ollendick, T.H. Dental anxiety: An
understudied problem in youth. Clin. Psychol. Rev. 2017, 55, 25–40, doi:10.1016/J.
CPR.2017.04.004.
3. Armfield, J.M. Towards a better understanding of dental anxiety and fear:
cognitions vs. experiences. Eur. J. Oral Sci. 2010, 118, 259–264,
doi:10.1111/J.1600-0722.2010.00740.X.
4. Butrón-Téllez Girón, C.; Ramírez-Carrasco, A.; Sánchez-Armass Cappello, O.;
Pozos-Guillén, A.; Pierdant-Pérez, M.; Potosí, L. The
efficacy of hypnosis compared with the tell/show/do technique for the reduction
of anxiety/pain in children undergoing pulpotomies: a randomized controlled trial.
J Clin Pediatr Dent 2024, 48, 69–77, doi:10.22514/jocpd.2024.009.
5. Modabber, M.; Campbell, K.M.; McMurtry, C.M.; Taddio, A.; Dempster, L.J.
Children’s Perceptions of Dental Experiences and Ways to Improve Them.
Children 2022, 9, doi:10.3390/CHILDREN9111657.
6. Scandurra, C.; Gasparro, R.; Dolce, P.; Bochicchio, V.; Muzii, B.; Sammartino,
G.; Marenzi, G.; Maldonato, N.M. The role of cognitive and non‐cognitive factors
in dental anxiety: A mediation model. Eur. J. Oral Sci. 2021, 129, doi:10.1111/
EOS.12793.
7. Dahlander, A.; Soares, F.; Grindefjord, M.; Dahllöf, G. Factors Associated with
Dental Fear and Anxiety in Children Aged 7 to 9 Years. Dent. J. 2019, 7,
doi:10.3390/DJ7030068.
8. Van Wijk, A.J.; Makkes, P.C. Highly anxious dental patients report more pain
during dental injections. Br. Dent. J. 2008 2053 2008, 205, E7–E7, doi:10.1038/
sj.bdj.2008.583.
9. Melzack, R.; Wall, P.D. Pain mechanisms: a new theory.
Science 1965, 150, 971–979, doi:10.1126/SCIENCE.150.3699.971.
10. Ainscough, S.L.; Windsor, L.; Tahmassebi, J.F. A review of the effect of music
on dental anxiety in children. Eur. Arch. Paediatr. Dent. 2019, 20, 23–26,
doi:10.1007/S40368-018-0380-6/METRICS.
11. Jamil, F.; Khan, S.Y.; Jindal, M.K. Effectiveness of Audiovisual Distraction
Technique and Filmed Modeling on Anxiety and Fear in Pediatric Dental Patients.
Int. J. Clin. Pediatr. Dent. 2023, 16.
12. Van Eck, N.; Waltman, L. Software survey: VOSviewer, a computer program
for bibliometric mapping. Scientometrics 2010, 84, 523–538.
13. Anthonappa, R.P.; Ashley, P.F.; Bonetti, D.L.; Lombardo, G.; Riley, P. Non‐
pharmacological interventions for managing dental anxiety in
children. Cochrane Database Syst. Rev. 2017, 2017, doi:10.1002/14651858.
CD012676.
14. O’Halloran, M. The use of anaesthetic agents to provide anxiolysis and seda-
tion in dentistry and oral surgery. Australas. Med. J. 2013, 6, 713, doi:10.4066/
AMJ.2013.1836.
15. Appukuttan, D.P. Strategies to manage patients with dental anxiety and
dental phobia: literature review. Clin. Cosmet. Investig. Dent. 2016, 8, 35,
doi:10.2147/CCIDE.S63626.
16. Sullivan, C.; Schneider, P.E.; Musselman, R.J.; Dummett, C.O.; Gardiner, D.
The Effect of Virtual Reality During Dental Treatment on Child Anxiety and
Behavior. J. Dent. Child. 2000, 67, 193–196.
17. Seligman, L.D.; Geers, A.L.; Kramer, L.; Clemens, K.S.; Pituch, K.A.;
Colagiuri, B.; Marusak, H.A.; Rabinak, C.A.; Turner, N.; Nedley, M. Study protocol
of an investigation of attention and prediction error as
mechanisms of action for latent inhibition of dental fear in humans. BMC Psychol.
2023, 11, 1–7, doi:10.1186/S40359-023-01054-0/FIGURES/3.
18. Almajed, O.S.; Alhujhuj, R.; Alshaheen, E.; Almujhim, A.; Albutayh, M.;
Raghunath, R.G.; Lele, G. The Effectiveness of Virtual Reality in Controlling Pain
and Anxiety Levels in Four-to-Six-Year-Old Children During Dental Treatment.
Cureus 2023, 15, doi:10.7759/CUREUS.51099.
19. Bagher, S.M.; Felemban, O.M.; Alandijani, A.A.; Tashkandi, M.M.; Bhadila,
G.Y.; Bagher, A.M. The effect of virtual reality distraction on anxiety level during
dental treatment among anxious pediatric patients: a randomized clinical trial. J.
Clin. Pediatr. Dent. 2023, 47, 63–71, doi:10.22514/JOCPD.2023.036.
20. Mehrotra, D.; Shetty, A.A.; Rai, K.; Kumara Effect of audio and virtual reality
distraction on the dental anxiety of children with mild intellectual disability. Spec.
Care Dent. 2023, doi:10.1111/SCD.12932.
21. Mehrotra, D.; Manju, R. Comparative evaluation of the effect of audio and
virtual reality distraction on the dental anxiety of healthy and mild intellectually
disabled children. J. Indian Soc. Pedod. Prev. Dent. 2023, 41, 43–50, doi:10.4103/
JISPPD.JISPPD_45_23.
22. Pathak, P.D.; Lakade, L.S.; Patil, K. V.; Shah, P.P.; Patel, A.R.; Davalbhakta,
R.N. Clinical evaluation of feasibility and effectiveness using a virtual reality
device during local anesthesia and extractions in pediatric patients. Eur. Arch.
Paediatr. Dent. 2023, 24, 379–386, doi:10.1007/S40368-023-00801-6.
23. Varshitha, K.; Uloopi, K.; Vinay, C.; RojaRamya, K.S.; Chaitanya, P.; Ahalya,
P. Effectiveness of Distraction with Virtual Reality Eyewear in Managing
6–11-year-old Children with Hearing Impairment during Dental Treatment: A
Randomized Controlled Trial. Int. J. Clin. Pediatr. Dent. 2023, 16, 820,
doi:10.5005/JP-JOURNALS-10005-2588.
24. Wu, W.; Le May, S.; Hung, N.; Fortin, O.; Genest, C.; Francoeur, M.; Guingo,
E.; St-Arneault, K.; Sylfra, A.; Vu, A.K.; et al. Effects of a Virtual Reality Game on
Children’s Anxiety During Dental Procedures (VR-TOOTH): Protocol for a Pilot
Randomized Controlled Trial. JMIR Res. Protoc. 2023, 12, doi:10.2196/49956.
25. Alshatrat, S.M.; Sabarini, J.M.; Hammouri, H.M.; Al-Bakri, I.A.; Al-Omari,
W.M. Effect of immersive virtual reality on pain in different dental procedures in
children: A pilot study. Int. J. Paediatr. Dent. 2022, 32, 264–272, doi:10.1111/
IPD.12851.
26. Du, Q.; Ma, X.; Wang, S.; Zhou, S.; Luo, C.; Tian, K.; Fei, W.; Liu, X. A digital
intervention using virtual reality helmets to reduce dental anxiety of children
under local anesthesia and primary teeth extraction: A randomized clinical trial.
Brain Behav. 2022, 12, doi:10.1002/BRB3.2600.
27. Aditya, P.V.A.; Prasad, M.G.; Nagaradhakrishna, A.; Raju, N.S.; Babu, D.N.
Comparison of effectiveness of three distraction techniques to allay dental anxi-
ety during inferior alveolar nerve block in children: A randomized controlled clini-
cal trial. Heliyon 2021, 7, doi:10.1016/J.HELIYON.2021.E08092.
28. Felemban, O.M.; Alshamrani, R.M.; Aljeddawi, D.H.; Bagher, S.M. Effect of
virtual reality distraction on pain and anxiety during infiltration anesthesia in
pediatric patients: a randomized clinical trial. BMC Oral Health 2021, 21, 1–10.
29. Kumari, S.; Bahuguna, R.; Garg, N.; Yeluri, R. Immersive and Non-Immersive
Virtual Reality Distraction on Pain Perception to Intraoral Injections. J. Clin.
Pediatr. Dent. 2021, 45, 389–394, doi:10.17796/1053-4625-45.6.5.
30. Sharma, Y.; Bhatia, H.P.; Sood, S.; Sharma, N.; Singh, A. Effectiveness of
Virtual Reality Glasses Digital Screens and Verbal Command as a Method to
Distract Young Patients during Administration of Local Anesthesia. Int. J. Clin.
Pediatr. Dent. 2021, 14, S143–S147, doi:10.5005/JP-JOURNALS-10005-2094.
31. Ran, L.; Zhao, N.; Fan, L.; Zhou, P.; Zhang, C.; Yu, C. Application of virtual
reality on non-drug behavioral management of short-term dental procedure in
children. Trials 2021, 22, doi:10.1186/S13063-021-05540-X.
32. Shetty, V.; Suresh, L.R.; Hegde, A.M. Effect of Virtual Reality Distraction on
Pain and Anxiety During Dental Treatment in 5 to 8 Year Old Children. J. Clin.
Pediatr. Dent. 2019, 43, 97–102, doi:10.17796/1053-4625-43.2.5.
33. Atzori, B.; Grotto, R.L.; Giugni, A.; Calabrò, M.; Alhalabi, W.; Hoffman, H.G.
Virtual Reality Analgesia for Pediatric Dental Patients. Front. Psychol. 2018, 9,
doi:10.3389/FPSYG.2018.02265.
34. Nuvvula, S.; Alahari, S.; Kamatham, R.; Challa, R.R. Effect of audiovisual
distraction with 3D video glasses on dental anxiety of children experiencing
administration of local analgesia: a randomised clinical trial. Eur. Arch. Paediatr.
Dent. 2015, 16, 43–50, doi:10.1007/S40368-014-0145-9.