Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold

Abstract

Studiul de față a avut ca obiectiv evaluarea percepțiilor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în legătură cu beneficiile pe care festivalul Untold le aduce comunității locale (din punct de vedere social, economic, al imaginii și al identității comunitare) și cu costurile sociale și de mediu generate de organizarea acestui festival în oraș (din perspectiva aglomerației, a disconfortului produs vieții cotidiene și a efectelor negative asupra mediului natural și a comportamentului infracțional). Totodată, studiul a vizat evaluarea atitudinii clujenilor față de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca, prin evidențierea măsurii în care locuitorii susțin organizarea festivalului în oraș și consideră dezirabilă susținerea acestuia de către autoritățile publice.

Full text

Raport de cercetare
Percepțiile și atitudinea clujenilor
în raport cu festivalul
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu
Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
August 2022

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 1
Cuprins
1. OBIECTIVELE STUDIULUI ......................................................................................................................................... 2
2. METODOLOGIA STUDIULUI ..................................................................................................................................... 2
3. PERCEPȚII PRIVIND BENEFICIILE FESTIVALULUI ....................................................................................................... 4
3.1 BENEFICII SOCIALE .......................................................................................................................................................... 4
3.2 BENEFICII ECONOMICE..................................................................................................................................................... 5
3.3 BENEFICII DE IMAGINE ..................................................................................................................................................... 6
3.4 BENEFICII PRIVIND IDENTITATEA COMUNITARĂ ..................................................................................................................... 7
4. PERCEPȚII PRIVIND COSTURILE SOCIALE ȘI DE MEDIU ALE FESTIVALULUI ............................................................... 9
4.1 AGLOMERAȚIE ............................................................................................................................................................... 9
4.2 DISCONFORT PRODUS VIEȚII COTIDIENE ............................................................................................................................. 10
4.3 MEDIU NATURAL DETERIORAT ȘI ACTIVITATE INFRACȚIONALĂ SPORITĂ .................................................................................... 11
5. ATITUDINEA FAȚĂ DE ORGANIZAREA FESTIVALULUI ÎN ORAȘ ................................................................................13
6. PERCEPȚII RELEVANTE PENTRU FORMAREA ATITUDINII FAȚĂ DE FESTIVAL ...........................................................15
7. CONCLUZII .............................................................................................................................................................17

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 2
1. Obiectivele studiului
Studiul de față a avut ca obiectiv evaluarea percepțiilor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în legătură cu
beneficiile pe care festivalul Untold le aduce comunității locale (din punct de vedere social, economic, al
imaginii și al identității comunitare) și cu costurile sociale și de mediu generate de organizarea acestui festival
în oraș (din perspectiva aglomerației, a disconfortului produs vieții cotidiene și a efectelor negative asupra
mediului natural și a comportamentului infracțional).
Totodată, studiul a vizat evaluarea atitudinii clujenilor față de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca,
prin evidențierea măsurii în care locuitorii susțin organizarea festivalului în oraș și consideră dezirabilă
susținerea acestuia de către autoritățile publice.
2. Metodologia studiului
În vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, a fost derulată o anchetă sociologică pe bază de chestionar online
adresat tuturor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, în primăvara anului 2020.
Întrebările incluse în chestionar au fost formulate prin adaptarea unor scale de evaluare propuse și validate în
literatura de specialitate referitoare la evaluarea percepțiilor comunităților privind impactul economic, social
și ecologic al festivalurilor
1
.
Diseminarea chestionarului și a invitației de a participa la studiu a fost realizată în principal cu sprijinul
instituțiilor de presă locale clujene (de exemplu, Monitorul de Cluj , Actual de Cluj, Ziar de Cluj, Adevărul de
Cluj, Cluju.ro ș.a.), dar și cu ajutorul unor persoane publice cu audiență ridicată în social media și blogosferă
(de exemplu, Cetin Ametcea – arhiblog.ro, Vali Petcu – zoso.ro, Andi Moisescu, Doru Șupeală -
dorusupeala.ro ș.a.)
Metoda de eșantionare a fost neprobabilistică, bazată pe audiența ridicată a diseminatorilor în mediul online,
pe voluntariatul respondenților și pe efectul bulgărelui de zăpadă în propagarea invitației de participare pe
canalele online, inclusiv social media.
Eșantionul validat de respondenți a cuprins inițial 756 de clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 65 ani, cu
reședința în diverse cartiere sau zone rezidențiale limitrofe ale municipiului. Totuși, datorită caracterului
digital al culegerii datelor, numărul respondenților cu vârsta peste 55 ani a fost extrem de redus (17 persoane).
Prin urmare, analiza a fost realizată luând în considerare doar clujenii cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani,
totalizând un eșantion de 739 de persoane. Structura eșantionului investigat în funcție de reședință, sex, vârstă
și experiența de participare la Untold este redată în Graficul 1.
1
Delamere, T. A. (2001). Development of a scale to measure resident attitudes toward the social impacts of community festivals, Part II.
Verification of the scale. Event Management, 7(1), 25-38. https://doi.org/10.3727/152599501108751452
Fredline, L., Jago, L., & Deery, M. (2003). The development of a generic scale to measure the social impacts of events. Event
Management, 8(1), 23-37. https://doi.org/10.3727/152599503108751676
Jani, D. (2017). Local attendees' perceptions of festival impacts: A factor-cluster analysis approach to the Zanzibar International Film
Festival. Journal of Convention & Event Tourism, 18(4), pp. 301-317. https://doi.org/10.1080/15470148.2017.1364185
Yolal, M., Gursoy, D., Uysal, M., Kim, H. L., & Karacaoğlu, S. (2016). Impacts of festivals and events on residents’ well-being. Annals of
Tourism Research, 61, 1-18. https://doi.org/10.1016/j.annals.2016.07.008

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 3
Graficul 1: Structura eșantionului de respondenți
în funcție de reședință, sex, vârstă și experiența de participare la Untold
Ținând cont de diferențele semnificative de percepție și atitudine în raport cu festivalul Untold în funcție de
vârsta respondenților, respectiv de experiența lor de participare la festival, rezultatele studiului sunt prezentate
comparativ:
• pe grupe de vârstă: respondenți cu vârsta între 18-35 ani (483 respondenți) versus respondenți cu
vârsta între 36-55 ani (256 respondenți);
• în funcție de experiența de participare la Untold: respondenți cu experiență de participare (336
respondenți) și respondenți fără experiență de participare (403 respondenți).

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 4
3. Percepții privind beneficiile festivalului
3.1 Beneficii sociale
Graficul 2: Percepții privind beneficiile sociale ale evenimentului,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind beneficiile sociale ale organizării Untold în Cluj-Napoca,
respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total la 7 = Acord total, în
legătură cu următoarele afirmații:
• Untold oferă localnicilor oportunități de a se distra alături de familie și prieteni
• Untold oferă localnicilor oportunități de a întâlni oameni noi și a forma noi prietenii
• Untold contribuie la creșterea bunăstării localnicilor
• Untold contribuie la îmbunătățirea calității vieții în oraș
În general, majoritatea respondenților tind să fie de acord cu faptul că festivalul oferă localnicilor oportunități
de a se distra alături de familie și prieteni, de a întâlni oameni noi și a forma noi prietenii, și cu faptul că
festivalul contribuie la creșterea bunăstării localnicilor și la îmbunătățirea calității vieții în oraș.
Cu toate acestea, există diferențe semnificative de percepție a beneficiilor sociale ale festivalului în funcție de
categoria de vârstă și de experiența de participare la festival. Astfel, percepțiile sunt în general mai puțin
favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35
ani. Totodată, percepțiile sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival,
comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 5
De exemplu, aproape 50% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani nu consideră că Untold
contribuie în mod real la îmbunătățirea calității vieții în Cluj-Napoca, în timp ce numai 30% dintre cei cu vârste
între 18-35 ani se îndoiesc de acest beneficiu social al festivalului. Totodată, dintre respondenții care nu au
participat la Untold, circa 55% consideră că festivalul nu contribuie în mod real la îmbunătățirea calității vieții
în oraș, în timp ce în rândul celor care au avut o experiență de participare procentul celor care se îndoiesc de
acest beneficiu social este de numai 14%.
3.2 Beneficii economice
Graficul 3: Percepții privind beneficiile economice ale evenimentului,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind beneficiile economice ale organizării Untold în Cluj-Napoca,
respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total la 7 = Acord total, în
legătură cu următoarele afirmații:
• Untold contribuie la dezvoltarea economică a orașului
• Banii cheltuiți de participanți în timpul Untold ajută la stimularea economiei locale
• Untold creează oportunități de afaceri pentru localnici
• Untold contribuie la crearea de noi locuri de muncă
În general, majoritatea respondenților tind să fie de acord cu faptul că Untold contribuie la dezvoltarea
economică a orașului, ajută la stimularea economiei locale, creează oportunități de afaceri pentru localnici și
contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 6
Totuși, există diferențe semnificative de percepție a beneficiilor economice ale festivalului în funcție de
categoria de vârstă și de experiența de participare la festival. Astfel, percepțiile sunt în general mai puțin
favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35
ani. Totodată, percepțiile sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival,
comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.
De exemplu, circa 35% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani nu consideră că Untold contribuie
în mod real la dezvoltarea economică a orașului, în timp ce doar aproximativ 13% dintre cei cu vârste între 18-
35 ani se îndoiesc de acest beneficiu economic al festivalului. Totodată, dintre respondenții care nu au
participat la Untold, peste 30% consideră că festivalul nu contribuie în mod real la dezvoltarea economică a
orașului, în timp ce în rândul celor care au avut o experiență de participare procentul celor care se îndoiesc de
acest beneficiu economic este de numai 7%.
3.3 Beneficii de imagine
Graficul 4: Percepții privind beneficiile de imagine ale evenimentului,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind beneficiile de imagine ale organizării Untold în Cluj-Napoca,
respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total la 7 = Acord total, în
legătură cu următoarele afirmații:
• Untold îmbunătățește imaginea și reputația orașului
• Datorită Untold, comunitatea câștigă recunoaștere pozitivă pe plan internațional
• Untold și expunerea sa media fac orașul mai atractiv pentru potențiali turiști

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 7
• Datorită Untold, orașul este perceput ca fiind unic și special
În general, vasta majoritate a respondenților tind să fie de acord cu faptul că Untold contribuie la
îmbunătățirea imaginii și reputației orașului, inclusiv pe plan internațional, și că prin organizarea acestui
festival orașul devine mai atractiv pentru potențiali turiști.
Totuși, se remarcă diferențe semnificative de percepție a beneficiilor de imagine ale festivalului în funcție de
categoria de vârstă și de experiența de participare la festival. Astfel, percepțiile sunt în general mai puțin
favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35
ani. De asemenea, percepțiile sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival,
comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.
De exemplu, circa 25% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani se îndoiesc că Untold contribuie
în mod real la îmbunătățirea imaginii și reputației orașului, în timp ce numai 9% dintre cei cu vârste între 18-
35 ani își exprimă scepticismul în legătură cu acest beneficiu de imagine al festivalului. În același timp, dintre
respondenții care nu au participat la Untold, aproximativ 25% consideră că festivalul nu contribuie în mod real
la îmbunătățirea imaginii și reputației orașului, în timp ce în rândul celor care au avut o experiență de
participare procentul celor care se îndoiesc de acest beneficiu de imagine este de numai 3%.
3.4 Beneficii privind identitatea comunitară
Graficul 5: Percepții privind efectele pozitive asupra identității comunitare,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 8
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind beneficiile legate de întărirea identității comunitare ale
organizării Untold în Cluj-Napoca, respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 =
Dezacord total la 7 = Acord total, în legătură cu următoarele afirmații:
• Untold contribuie la creșterea sentimentului localnicilor de apartenență la comunitate
• Datorită Untold, localnicii devin mai mândri de orașul lor
• Untold îi face pe localnici mai atașați de orașul lor
Rezultatele denotă faptul că, în general, peste jumătate dintre respondenți tind să fie de acord cu faptul că
Untold contribuie la creșterea sentimentului de apartenență la comunitate în rândul localnicilor și că îi face
mai atașați de oraș și mai mândri de apartenența la comunitatea clujeană.
Totuși, există diferențe semnificative de percepție a beneficiilor ce țin de identitatea comunitară, diferențele
fiind date de categoria de vârstă și de experiența de participare la festival. Astfel, percepțiile sunt în general
mai puțin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse
între 18-35 ani. Totodată, percepțiile sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la
festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.
De exemplu, circa 55% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani nu consideră că Untold contribuie
în mod real la creșterea atașamentului locuitorilor față de Cluj-Napoca, în timp ce numai 40% dintre cei cu
vârste între 18-35 ani se îndoiesc de acest beneficiu al festivalului. Totodată, dintre respondenții care nu au
participat la Untold, circa 63% consideră că festivalul nu contribuie în mod real la îmbunătățirea atașamentului
locuitorilor față de oraș, în timp ce în rândul celor care au avut o experiență de participare procentul celor care
se îndoiesc de acest beneficiu este de numai 23%.

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 9
4. Percepții privind costurile sociale și de mediu ale festivalului
4.1 Aglomerație
Graficul 6: Percepții privind efectele negative din perspectiva aglomerației,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind efectele de aglomerație ale organizării Untold în Cluj-Napoca,
respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total la 7 = Acord total, în
legătură cu următoarele afirmații:
• Pe durata Untold, congestionarea traficului auto crește peste limita suportabilității
• Aglomerația din mijloacele de transport în comun crește până la un nivel inacceptabil în perioada
Untold
• În timpul Untold, disponibilitatea locurilor de parcare din oraș este mult mai redusă decât de obicei
• Traficul pietonal în perioada Untold crește până la un nivel inacceptabil
În general, majoritatea respondenților tind să fie de acord cu faptul că organizarea festivalul în oraș generează
congestionarea traficului auto peste limita suportabilității, produce aglomerație în mijloacele de transport în
comun până la un nivel inacceptabil, reduce disponibilitatea locurilor de parcare din oraș și duce la un trafic
pietonal excesiv.
Chiar dacă din acest punct de vedere percepțiile sunt relativ similare între respondenții provenind din grupe
diferite de vârstă, se remarcă diferențe semnificative de percepție a acestor efecte negative ale festivalului în
funcție de experiența de participare la festival. Astfel, percepția acestor consecințe mai puțin fericite ale

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 10
festivalului este mult mai pregnantă în rândul celor care nu au participat la Untold, comparativ cu cei care au
avut o experiență de participare.
De exemplu, aproape 70% dintre respondenții care nu au participat la Untold tind să fie de acord cu faptul că
festivalul produce aglomerație în mijloacele de transport în comun până la un nivel inacceptabil, în timp ce
peste 50% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold se îndoiesc de acest impact negativ al
festivalului.
4.2 Disconfort produs vieții cotidiene
Graficul 7: Percepții privind efectele negative din perspectiva vieții cotidiene,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind efectele de disconfort pentru viața cotidiană ale organizării
Untold în Cluj-Napoca, respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total
la 7 = Acord total, în legătură cu următoarele afirmații:
• Pe durata Untold, viața obișnuită a localnicilor este deranjată, fiind supusă stresului
• Facilitățile și spațiile recreaționale ale comunității sunt suprautilizate pe durata Untold
• Accesul localnicilor la facilitățile și spațiile recreaționale ale comunității este diminuat până la un
nivel inacceptabil în timpul Untold
• În perioada Untold, prețurile multor bunuri și servicii cresc semnificativ
• Nivelul de zgomot crește până la niveluri inacceptabile pe durata Untold

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 11
Per ansamblu, rezultatele evidențiază faptul că majoritatea respondenților tind să fie de acord cu faptul că
organizarea festivalul în oraș stresează viața obișnuită a locuitorilor, suprasolicită spațiile recreaționale ale
orașului, limitează accesul localnicilor la aceste spații, duce la creșterea prețurilor multor produse și generează
poluare fonică.
Cu toate acestea, se remarcă diferențe semnificative de percepție a acestor efecte negative ale festivalului în
funcție de categoria de vârstă și de experiența de participare la festival. Astfel, percepția acestor efecte negative
este mai pronunțată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse
între 18-35 ani. De asemenea, percepția acestor consecințe nedorite ale festivalului este mult mai pregnantă în
rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.
De exemplu, circa 55% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani tind să fie de acord că Untold
deranjează viața cotidiană a localnicilor și o supune stresului, în timp ce numai 42% dintre cei cu vârste între
18-35 ani percep acest impact negativ al festivalului ca fiind real. Totodată, dintre respondenții care nu au
participat la Untold, circa 65% consideră că festivalul produce un disconfort real vieții cotidiene a clujenilor,
în timp ce în rândul celor care au avut o experiență de participare procentul celor care tind să fie de acord că
acest efect negativ este real se ridică la numai 25%.
4.3 Mediu natural deteriorat și activitate infracțională sporită
Graficul 8: Percepții privind efectele negative din perspectiva mediului natural și a infracționalității,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 12
Pentru a evalua percepțiile clujenilor privind eventualele efecte negative ale organizării Untold în Cluj-Napoca
asupra mediului natural și a comportamentului infracțional, respondenților li s-a solicitat să-și exprime
acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total la 7 = Acord total, în legătură cu următoarele afirmații:
• În perioada Untold, cantitatea de gunoaie și deșeuri generate în oraș ajunge la un nivel inacceptabil
• Poluarea mediului crește simțitor pe durata Untold
• Din cauza Untold, o parte din spațiile verzi ale orașului sunt deteriorate
• Pe durata Untold, consumul de băuturi alcoolice și droguri crește semnificativ în oraș
• Activitatea infracțională (furturi, acte de violență etc.) crește semnificativ în perioada Untold
Rezultatele indică faptul că, din perspectiva mediului natural și a infracționalității, există doar două efecte
negative ale festivalului care sunt percepute ca fiind o realitate de către majoritatea respondenților:
deteriorarea unor spații verzi ale orașului, respectiv creșterea semnificativă a consumului de băuturi alcoolice
și substanțe interzise în perioada festivalului.
Totuși, se remarcă diferențe semnificative de percepție a acestor efecte negative ale festivalului în funcție de
categoria de vârstă și de experiența de participare la festival. În mod particular, percepția acestor efecte
negative este ceva mai pronunțată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste
cuprinse între 18-35 ani. De asemenea, percepția acestor consecințe este mult mai pregnantă în rândul celor
care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.
De exemplu, deteriorarea spațiilor verzi ale orașului în timpul festivalului este percepută ca fiind o problemă
reală de circa 65% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani, însă numai 52% dintre cei cu vârste
între 18-35 ani tind să fie de acord că acest impact negativ al festivalului este o realitate. Mai mult decât atât,
această consecință nefericită este percepută ca o realitate de către 73% dintre respondenții care nu au participat
la Untold, în timp ce numai 37% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold tind să fie de
acord cu acest impact negativ al festivalului.

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 13
5. Atitudinea față de organizarea festivalului în oraș
Graficul 9: Atitudinea față de organizarea evenimentului în oraș,
în funcție de grupa de vârstă, respectiv de experiența de participare la festival a respondenților
Pentru a evalua atitudinea generală a clujenilor față de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca,
respondenților li s-a solicitat să-și exprime acordul, pe o scală de la 1 = Dezacord total la 7 = Acord total, în
legătură cu următoarele afirmații:
• Consider că Untold ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca
• Per ansamblu, beneficiile pe care Untold le aduce comunității sunt net superioare costurilor și
problemelor pe care Cluj-Napoca trebuie să le suporte din cauza festivalului
• Autoritățile publice ar trebui să susțină în continuare organizarea Untold în Cluj-Napoca
• Ar trebui alocați bani publici pentru susținerea organizării Untold
În general, rezultatele indică faptul că peste jumătate dintre respondenți tind să fie de acord cu faptul că Untold
ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, că beneficiile aduse orașului sunt superioare costurilor și
problemelor generate, respectiv că autoritățile publice ar trebui să susțină în continuare organizarea
festivalului în municipiu. Pe de altă parte, nu există o majoritate în favoarea ideii de susținere financiară din
fonduri publice a organizării Untold.
Se remarcă diferențe semnificative de atitudine față de festival între respondenții aparținând unor categorii
diferite de vârstă, respectiv între cei care au avut o experiență Untold și cei care nu au participat la festival.
Atitudinea este în general mult mai puțin favorabilă în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani,

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 14
comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani. De asemenea, se observă o atitudine mult mai puțin
favorabilă în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold.
Astfel, circa 75% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 ani tind să fie de acord că Untold ar trebui
să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, comparativ cu numai 57% dintre cei cu vârste între 36-55 ani. Mai
mult decât atât, chiar dacă 90% dintre cei care au avut o experiență Untold consideră că festivalul ar trebui să
aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, numai 52% dintre cei care nu au participat la festival sunt de părere că
acest festival ar trebui să se desfășoare și pe viitor în oraș.
De asemenea, deși aproximativ 73% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 ani consideră că
beneficiile aduse de Untold orașului depășesc costurile și problemele pe care orașul trebuie să le suporte din
cauza festivalului, doar 57% dintre cei cu vârste între 36-55 ani tind să aibă o părere similară. Diferența este
mult mai mare între participanții și neparticipanții festivalului. Astfel, chiar dacă 87% dintre cei care au avut
o experiență Untold consideră că beneficiile aduse de festival orașului sunt mai mari decât costurile și
problemele aferente, doar 52% dintre cei care nu au participat la festival tind să aibă aceeași părere.

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 15
6. Percepții relevante pentru formarea atitudinii față de festival
Pentru identificarea acelor percepții care sunt cu adevărat relevante pentru formarea atitudinii clujenilor față
de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca, datele au fost analizate prin metoda modelării cu ajutorul
ecuațiilor structurale.
Au fost incluse în model, sub formă de factori determinanți ai atitudinii, cele patru categorii de percepții cu
efect potențial pozitiv (beneficiile sociale, economice, de imagine și de identitate comunitară) și, respectiv, cele
trei categorii de percepții cu efect potențial negativ (aglomerația, disconfortul produs vieții cotidiene și efectele
legate de mediul natural și infracționalitate).
Graficul 10: Identificarea percepțiilor relevante pentru formarea atitudinii față de festival
Notă tehnică: Analiza a fost realizată folosind metoda PLS-SEM (Partial Least Squares Structural Equation
Modeling), prin bootstrapping, cu ajutorul programului SmartPLS 3
2
. Valorile plasate pe săgeți reprezintă coeficienții
de influență cu semnificație statistică relevantă (p<0.01). Natura pozitivă/negativă a valorilor acestor coeficienți arată
sensul influenței (pozitive/negative), iar valoarea absolută a coeficienților indică amploarea influenței (valori mai mari
sugerând influență mai mare). Valoarea din cerc reprezintă coeficientul de determinație și indică în ce măsură factorii
considerați (beneficii și costuri percepute) explică variația variabilei influențate (atitudinea față de festival). Cu cât
valoarea coeficientului de determinație este mai apropiată de 1, cu atât factorii considerați explică variația variabilei
influențate mai bine și în mai mare măsură.
2
Ringle, C. M., Wende, S., and Becker, J.-M. 2015. SmartPLS 3. Boenningstedt: SmartPLS GmbH, http://www.smartpls.com

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 16
Rezultatele evidențiază faptul că percepțiile clujenilor privind aglomerația sau efectele negative ale festivalului
asupra mediului natural sau comportamentului social nu influențează în mod semnificativ atitudinea generală
față de organizarea festivalului în Cluj-Napoca.
În schimb, percepțiile clujenilor privind disconfortul produs vieții cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilități
și spații recreaționale, creșterea prețurilor, creșterea nivelului zgomotului ambiental urban și, în general,
stresul căruia îi este supusă viața obișnuită a localnicilor) influențează în mod semnificativ și negativ atitudinea
lor față de festival, chiar în mai mare măsură decât beneficiile economice, de imagine sau de identitate
comunitară asociate festivalului.
Pe de altă parte însă, beneficiile sociale pe care locuitorii le asociază organizării Untold în Cluj-Napoca au
asupra atitudinii față de festival un impact semnificativ, pozitiv și mai puternic decât eventualele percepții
negative privind disconfortul produs vieții cotidiene.
Cu alte cuvinte, totalitatea beneficiilor percepute ale organizării festivalului în oraș sunt în măsură să
compenseze și estompeze efectul negativ al percepțiilor localnicilor privind costurile sociale și d e mediu pe
care le implică festivalul.
Din perspectivă practică, aceste rezultate au relevanță pentru acțiunile și comunicarea legate de organizarea
festivalului Untold în Cluj-Napoca, atât din punctul de vedere al organizatorilor, cât și din perspectiva
autorităților publice sau societății civile. Astfel, pentru modificarea atitudinii localnicilor față de festival (în
sens pozitiv sau negativ), acțiunile și comunicarea legate de festival ar trebui să se focalizeze pe factorii care au
cea mai mare influență asupra atitudinii locuitorilor față de festival. În ordinea influenței, acești factori ar fi
următorii:
1. beneficiile sociale ale festivalului (oportunitatea clujenilor de a se distra alături de familie și prieteni,
de a întâlni oameni noi și de a forma noi prietenii, contribuția la creșterea bunăstării localnicilor,
îmbunătățirea calității vieții în oraș);
2. disconfortul produs vieții cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilități și spații recreaționale,
creșterea prețurilor, creșterea nivelului de zgomot ambiental urban și, în general, stresul căruia îi este
supusă viața obișnuită a localnicilor).
Beneficiile economice și cele legate de imagine sau de identitatea comunitară sunt la rândul lor relevante în
privința formării atitudinii clujenilor față de Untold, însă influența acestora este mai redusă, fiind indicat ca
prioritatea să fie acordată în acțiunilor și comunicării ce vizează beneficiile sociale și disconfortul produs vieții
cotidiene.

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 17
7. Concluzii
Per ansamblu, studiul de față relevă că majoritatea clujenilor investigați tind să fie de acord cu faptul că
organizarea festivalului Untold în municipiul Cluj-Napoca aduce orașului o serie de beneficii sociale,
economice, de imagine și de întărire a identității comunitare.
Pe de altă parte, majoritatea celor chestionați tind să fie de asemenea de acord cu faptul că desfășurarea
festivalului comportă și o serie de consecințe negative asupra orașului legate de aglomerație, disconfort adus
vieții cotidiene (inclusiv prin suprasolicitarea spațiilor recreaționale ale orașului, limitarea accesului
localnicilor la aceste spații, creșterea prețurilor și poluarea fonică), deteriorare a unor spații verzi ale orașului
și creștere semnificativă a consumului de băuturi alcoolice și substanțe interzise în perioada festivalului.
În privința atitudinii generale față de festival, majoritatea respondenților investigați tind să fie de acord cu
faptul că Untold ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, că beneficiile aduse orașului sunt superioare
costurilor și problemelor generate, respectiv că autoritățile publice ar trebui să susțină organizarea festivalului
în municipiu.
Totuși, se remarcă diferențe semnificative privind percepțiile și atitudinea, în funcție de categoria de vârstă a
respondenților și de experiența de participare la festival.
Astfel, percepțiile privind beneficiile sunt în general mai puțin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse
între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani. Totodată, aceleași percepții sunt mult mai
puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență
Untold. Astfel:
• aproape 50% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și circa 55% dintre cei care nu au
participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătățirea calității vieții în
Cluj-Napoca; în schimb, numai 30% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 14% dintre cei care au
avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu social al festivalului;
• circa 35% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și peste 30% dintre cei care nu au
participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la dezvoltarea economică a
orașului; în schimb, numai 13% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 7% dintre cei care au avut o
experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu economic al festivalului;
• aproximativ 25% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și același procent din rândul
celor care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătățirea
imaginii și reputației orașului; în schimb, numai 9% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 3%
dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu de imagine al festivalului.
În mod similar, percepția efectelor negative este mai pronunțată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55
ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani, iar percepția acelorași consecințe negative este mult
mai pregnantă în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență
Untold. Astfel:
• aproape 70% dintre respondenții care nu au participat la Untold tind să fie de cu faptul că festivalul
produce aglomerație în mijloacele de transport în comun până la un nivel inacceptabil; în schimb,
peste 50% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold se îndoiesc de acest impact
negativ al festivalului;
• circa 55% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și aproximativ 65% dintre cei care nu
au participat la Untold tind să fie de acord că festivalul deranjează viața cotidiană a localnicilor și o
supune stresului; în schimb, numai 42% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 25% dintre cei care
au avut o experiență Untold tind să perceapă acest impact negativ al festivalului ca fiind real;

Percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold
Conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu | Universitatea Babeș-Bolyai | Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Pagina 18
• deteriorarea unor spații verzi ale orașului în timpul festivalului este percepută ca fiind o problemă
reală de circa 65% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și de aproximativ 73% dintre
cei care nu au participat la Untold; în schimb, numai 52% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar
37% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold tind să fie de acord că acest impact
negativ al festivalului este o realitate.
Aceleași tipuri de diferențe se remarcă și în cazul atitudinii generale față de festival. Astfel, deși 75% dintre
respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 ani și 90% dintre cei care au avut o experiență Untold tind să fie de
acord că festivalul ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, numai 57% dintre cei cu vârste cuprinse
între 36-55 ani și doar 52% dintre cei care nu au participat la festival sunt de aceeași părere.
Rezultatele studiului indică totodată faptul că nu toate percepțiile locuitorilor referitoare la beneficiile sau
efectele negative ale Untold sunt relevante pentru formarea atitudinii generale față de festival.
Astfel, percepțiile privind aglomerația sau efectele negative ale festivalului asupra mediului natural nu
influențează în mod semnificativ atitudinea clujenilor față de Untold. În schimb, percepțiile privind
disconfortul produs vieții cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilități și spații recreaționale, creșterea
nivelului zgomotului ambiental urban, creșterea prețurilor și, în general, stresul căruia îi este supusă viața
obișnuită a localnicilor) influențează în mod semnificativ și negativ atitudinea față de festival. Pe de altă parte
însă, percepțiile privind beneficiile asociate organizării Untold au asupra atitudinii față de festival un impact
semnificativ și pozitiv, cea mai importantă și influentă percepție fiind cea referitoare la beneficiile sociale
(oportunitatea clujenilor de a se distra alături de familie și prieteni, de a întâlni oameni noi, respectiv
contribuția la creșterea bunăstării și calității vieții localnicilor).
Din perspectivă practică, rezultatele sugerează faptul că pentru modificarea atitudinii localnicilor față de
festival (în sens pozitiv sau negativ), acțiunile și comunicarea legate de festival ar trebui să se concentreze pe
factorii care au cea mai mare influență asupra atitudinii locuitorilor față de acesta: beneficiile sociale ale
festivalului (din perspectiva pozitivă), respectiv disconfortul produs vieții cotidiene (din perspectiva negativă).
Ca o limită a studiului, trebuie evidențiat faptul că acesta a inclus în eșantionul investigat doar clujeni cu vârste
cuprinse între 18 și 55 ani, datorită culegerii datelor exclusiv în mediul online. Pe de altă parte, clujenii cu
vârste peste 55 ani reprezintă aproximativ 35% din populația adultă rezidentă în municipiul Cluj-Napoca. Mai
mult decât atât, studiul a evidențiat tendința ca percepțiile și atitudinea în raport cu festivalul Untold să scadă
în favorabilitate o dată cu vârsta respondenților. Prin urmare, dacă eșantionul investigat ar fi inclus și un
număr semnificativ de respondenți cu vârste peste 55 ani, este foarte probabil ca percepțiile și atitudinea
măsurate să fi fost, per ansamblu, mai puțin favorabile festivalului.