ArticlePDF Available

Cercetări de suprafață în zona Bucșanilor (jud. Giurgiu). Completări ale unui repertoriu regional

Authors:
  • Muzeul Județean Ialomița
  • Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Abstract

Without being in any particular way exceptional, the Bucșani area of Giurgiu County underwent much more surveys than other areas. Continued up to the present, the research circumscribed to the initial space, led to the discovery of numerous archaeological stations (Fig. 3), some left unpublished. Here we focused upon the sources and upon a part of the upper course of the Ilfovăț River (Fig. 2), a left-hand tributary of the Neajlov River. The large dimensions of the surfaces on which we discovered archaeological materials forced us to handle the research in a more specific way. We started by making a virtual grid with cells measuring 10x10 m, with temporary markings in the field made with a GPS unit, the grid being over imposed and surpassing the previously known space from the dimensions of the surface and from the diffusion of the archaeological material point of view. As we went along with recording the density of the archaeological material, the temporary points were annulled by shifting. In order not to overfill the map that represents the pottery fragment distribution, we opted for only five types of associations. Two of them refer also to the presence of building material (brick or daub), the other three, to the relative number of pottery fragments. Our action led to the discovery and specific treatment of six new archaeological stations, includind a possible tell, one of them – at least on the basis of the distribution of archaeological material on the soil’s surface – being of huge dimensions, measuring 103.5 ha. One of the sites probably includes the remains of the Foișoru` Lipoviencii inn, cartographically recorded since the XVIIIth century, the place name being partially conserved in the present day. It is not improbable that this site was included on the route of Tudor Vladimirescu’s march to Bucharest in 1821, after leaving the post road at Vadu Lat and before arriving at Bolintin Vale.
PONTICA
LIV
MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE
CONSTANŢA
2021
PONTICA
Anuar al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Annuaire du Musée dʹHistoire Nationale et dʹArchéologie Constanţa
Comitetul științific / Comité scientifique:
ALEXANDRU AVRAM (Le Mans, Franța)
ALEXANDRE BARALIS (Paris, Franța)
FEDERICA CORDANO (Milano, Italia)
FLORIN CURTA (Gainesville, Florida, SUA)
PIERRE DUPONT (Lyon, Franța)
PETYA GEORGIEVA (Sofia, Bulgaria)
MANFRED OPPERMANN (Halle/S., Germania)
ALEXANDER RUBEL (Iași, România)
CHRISTOF SCHULER (München, Germania)
GOCHA R. TSETSKHLADZE (Llandrindod Wells, Powys, Marea Britanie)
Redactor şef / Rédacteur en chef:
LIVIA BUZOIANU
Colegiul de redacţie / Collège de rédaction:
CONSTANTIN CHERA
GABRIEL CUSTUREA
GABRIEL TALMAȚCHI
VALENTINA VOINEA
Secretar de redacţie / Secrétaire dedaction:
IRINA SODOLEANU
Informatieditorială / Informatique éditoriale:
MANUELA MĂIȚĂ
VASILICA PODARIU
DANIELA STRATIDES
Manuscrisele, cărţile propuse la schimb şi toată corespondenţa vor fi
adresate redacţiei: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Piaţa Ovidiu
nr. 12, 900745, Constanţa, România, Tel./Fax. 0040-241-618763;
e-mail: revista.pontica@gmail.com.
Les manuscrits, les livres et les revues proposés en échange, ainsi que
toute correspondance seront adressés à la Rédaction: Musée d’Histoire
Nationale et d’Archéologie, Piaţa Ovidiu no. 12, code 900745, Constanța,
Roumanie, Tél./Fax 0040-241-618763;
e-mail: revista.pontica@gmail.com.
PONTICA ediţie online/ PONTICA édition en ligne: https://revistapontica.com
ISSN 1013-4247
ISSN (online/en ligne) 2247 9341
ISBN 973-7951-29-8
In memoriam Mihai Irimia
scripta ad X annos a suo decessu
SUMAR
SOMMAIRE
CONTENTS
ARCHAEOLOGIA PRAEHISTORICA
VALENTINA VOINEA, CONSTANTIN BĂJENARU, MARIUS LASCU,
CĂTĂLIN NOPCEA, ADRIAN IRIMIA, MANUELA MĂIȚĂ,
ALIN GHEORGHE
Complexe Hamangia din situl Techirghiol Dealul Minerva
Paloda. Cercetări arheologice preventive 2020 (Raport preliminar)
Hamangia Complexes at Techirghiol Dealul Minerva - Paloda Site.
Archaeological Preventive Excavations 2020 (Preliminary Report)..........
11
ADRIAN BĂLĂȘESCU, VALENTIN RADU
Fauna de la Techirghiol Dealul Minerva - Paloda. Studiu arheozoologic
preliminar
Fauna at Techirghiol Dealul Minerva - Paloda. Archaeozoological
Preliminary Study...............................................................................................
43
GABRIEL VASILE
Resturi scheletice umane neolitice din cultura Hamangia descoperite
la Techirghiol Dealul Minerva Paloda. Analiză antropologică
Hamangia Culture Neolithic Human Skeletons Remanins Discovered
at Techirghiol Dealul Minerva Paloda. Anthropological Analysis........
81
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
Cercetări de suprafață în zona Bucșanilor (jud. Giurgiu). Completări
ale unui repertoriu regional
Surface Surveys in Bucșani Area (Giurgiu County). Completing a
Regional Repertory.............................................................................................
91
ADINA BORONEANȚ, MONICA MĂRGĂRIT
Wild Boar Canine Implements from Drăgușeni.....................................
117
6
RADU BĂJENARU, ION TUȚULESCU
Un topor de metal de la Băile Olănești, jud. Vâlcea și câteva observații cu
privire la tehnologia de turnare a topoarelor cu gaură de înmănușare
transversală din epoca timpurie a bronzului de la Dunărea de Jos
A Metal Axe from Băile Olănești, Vâlcea County and Some Remarks
Regarding the Foundry Technology of Axes with Cross-Fixing Hole from
the Early Bronze Age at the Lower Danube...............................................................
137
VASILE DIACONU, OANA GÂZA, DORU PĂCEȘILĂ
A Recent Contribution to the Absolute Chronology on the Early
Bronze Age in Eastern Romania............................................................
181
CRISTIAN EDUARD ȘTEFAN, DRAGOȘ MĂNDESCU
Două securi de tip Flachbeil din jud. Argeș, România
Two Flachbeil Type Axes from Argeș County, Romania.....................
193
ANCA-DIANA POPESCU, DUMITRU HORTOPAN, ROBERT SÂRBU,
DANIELA CRISTEA-STAN
Un celt descoperit la Gornăcel, jud. Gorj
A Celt Discovered at Gornăcel, Gorj County.........................................
207
CRISTIAN SCHUSTER, ION TUȚULESCU
Einige Erwägungen zu einer dakischen und römischen
Ansiedlung in Nordostoltenien (Rumänien) Ocnița - Buridava......
223
ARCHAEOLOGIA CLASSICA
CONSTANTIN NICOLAE
Din nou despre așezarea getică de epocă romană de la Hârșova
Punctul La Moară (jud. Constanța)
Again about the Roman Epoch Getian Settlement from Hârșova La
Moară Location (Constanța County).......................................................
237
VICTOR HENRICH BAUMANN
Locuințe romane din mediul rural al zonei de nord a Dobrogei, în
secolele II IV p.Chr.
Roman Houses in the Rural Environment of Northern Dobruja Area,
During the 2nd - 4th Centuries AD..........................................................................
255
7
INVENTARIA ARCHAEOLOGIAE CLASSICAE
S. YU. MONAKHOV
The Discovery of a Greco-Italic Amphora from the Black Sea Region....
295
LIVIA BUZOIANU
Răspândirea produselor grecești de import în mediul autohton.
Studiu de caz: Thasos
Le diffusion des produits grecs d`importation dans l`environement
autochtone. Étude de cas: Thasos.....................................................................
307
GABRIEL ANDREICA
Céramique grecque de l`îlecuiul lui Soare des collections du Musée
d`Histoire de Turda........................................................................................................
353
MANFRED OPPERMANN
Beobachtungen zu römerzeitlichen Weihreliefs des Herakles und
seines Kultes zwischen Balkangebirge und Rhodopen....................
361
RADU PETCU
Sixth-century AD fibulae from Ulmetum Province of Scythia..........
395
COMMENTARIUM HISTORICUM
GABRIEL CUSTUREA
Anul 602 un reper cronologic depășit
The Year 602 - an Outdated Chronological Landmark ......................
411
419
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA
BUANILOR (JUD. GIURGIU). COMPLETĂRI
ALE UNUI REPERTORIU REGIONAL
lin BEM *
Tudor HILA*
lin I. NICOLAE *
Cuvinte-cheie: Microzona Bucșani, densitate, Gumelnița, epoca bronzului, sec. II-
III p.Chr, han izolat.
Keywords: Bucșani Microzone, density, Gumelnița, Bronze Age, the 2-nd to 3-rd
centuries, isolated inn.
Rezumat: Fără a fi într-un mod anume excepțională, zona Bucșanilor d in județul
Giurgiu a fost doar într-o mai mare măsură cerceta decât altele. Continuate până în
prezent, cercetările circumscrise spațiului inițial au condus la descoperirea a numeroase
stațiuni arheologice (Fig. 3), unele rămase inedite. Demersul nostru vizează numai zona
izvoarelor și a unei porțiuni din cursul superior al Ilfovățului (Fig. 2), afluent pe stânga
al Neajlovului. Dimensiunile mari ale suprafețelor de pe care am descoperit material
arheologic ne-au determinat să abordăm specific cercetarea. Am procedat la realizarea
unui caroiaj virtual de 10x10 m, cu marcare temporară pe teren cu ajutorul unei stații
GPS, caroiajul suprapunând și depășind spațiul anterior cunoscut ca arie maximă de
răspândire a materialului arheologic. Pe măsura avansării traversării și înregistrarea
densității materialelor arheologice, punctele temporare erau desființate prin translatare.
Pentru a nu încărca excesiv o hartă a distribuției materialului ceramic, am optat pentru
doar cinci categorii de asocieri. Două dintre ele se referă și la prezența materialului de
construcție (cărămi sau chirpici arși), celelalte trei, exclusiv la numărul relati v de
fragmente ceramice.
Intervenția noastră a condus la descoperirea și tratarea specifică a șase noi stațiuni
arheologice, inclusiv a unui posibil tell; una dintre stațiuni este cel puțin pe baza dispersiei
*tălin BEM: Muzeul Județean Ialomița, catalinbem@yahoo.com.
*Tudor HILA: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, hilatudorvirgil@yahoo.com.
*Cătălin I. NICOLAE: Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” București, nicotk@gmail.com.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
92
materialului arheologic la suprafața solului de dimensiuni uriașe, de 103,5 ha. Unul dintre
situri include resturile probabile ale hanului de la Foișoru` Lipoviencii, reținut cartografic din
secolul al XVIII-lea, toponimul fiind parțial conservat până în prezent. Nu este exclus ca
acesta să fi fost inclus în traseul oastei lui Tudor Vladimirescu în marș spre București, în
1821, după părăsirea drumului poștei (Craiova-București) la Vadu Lat și înaintea sosirii la
Bolintin Vale.
Abstract: Without being in any particular way exceptional, the Bucșani area of the
Giurgiu County underwent much more surveys than many other similar areas.
Continued up to the present, the research circumscribed to the initial space led to the
discovery of numerous archaeological stations (Fig. 3), some still unpublished. In our
contribution we focused upon the springs and upon a part of the upper course of the
Ilfovăț River (Fig. 2), a left-hand tributary of the Neajlov River. The large dimensions of
the surfaces on which we discovered archaeological materials forced us to handle the
research in a more specific way. We started by making a virtual grid with cells measuring
10x10 m, with temporary markings in the field made with a GPS unit, the grid being over
imposed and surpassing the previously known space from the dimensions of the surface
and from the diffusion of the archaeological material point of view. As we went along with
recording the density of the archaeological material, the temporary points were dismantled
by shifting. In order not to overfill the map that represents the pottery fragment
distribution, we opted for only five types of associations. Two of them refer to the presence
of building material (brick or daub), the other three, to the relative number of pottery
fragments.
Our action led to the discovery and specific treatment of six new archaeological
stations, includind a possible tell, one of them at least on the basis of the distribution of
archaeological material on the soil’s surface being of huge dimensions, measuring 103.5
ha. One of the sites probably includes the remains of the Foișoru` Lipoviencii inn,
cartographically recorded since the 18th century, the place name being partially conserved
in the present day. It is not improbable that this site was included on the route of Tudor
Vladimirescu’s march to Bucharest in 1821, after leaving the post road at Vadu Lat and
before arriving at Bolintin Vale.
Fără a fi într-un mod anume excepțională, zona Bucșanilor de Giurgiu a fost
doar într-o mai mare măsură cercetată decât altele. În 1997 era descoperit prin
distrugere parția
1
tell-ul de la Pod
2
. Singurele mențiuni anterioare de natură
1
Construirea podului peste Neajlov, în zona intrării sudice în satul Bucșani, la capătul dinspre
DN 61 a DJ 412C, a avut în vederea utilizarea movilei antropice ca rampă pentru viitoarea legătură
rutieră. Primele lucrări mecanizate au afectat centrul tell-ului (pe o suprafață de cca 6 m2), dar mai cu
seamă zona sa vestică. Numeroasele fragmente ceramice, osteologice și chirpicii arși – mai cu seamă
vizibili din cabina unui excavator , au determinat oprirea lucrărilor de construcție. Îmbucurător
pentru acel moment (1997), și încurajator în același timp, conducerea șantierului a anunțat Muzeul
Județean “Teohari Antonescu” Giurgiu, care, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, în
anul următor, începea cercetări arheologice de salvare.
2
MARINESCU-BÎLCU et alii 1998, pa ssim; BEM 2002, p assim; BEM et alii 2003, passim;
BEM 2007, passim.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
93
arheologică aminteau o descoperire monetară izola
3
(emisiune Alexandru cel
Mare) pe teritoriul satului Vadu Lat (com. Bucşani), iar în terasa superioară
stângă a Neajlovului, în dreptul cartierului Satu Nou din Bucşani, la baza
Dealului Nanc(i)u(lui), fusese descoperită o defensă de mamut
4
.
Continuate până în prezent, cercetările circumscrise spațiului inițial au
condus la descoperirea a numeroase stațiuni arheologice, unele rămase inedite
(Fig. 3).
Situa aproximativ în centrul Câmpiei Române (Fig. 1), în segmentul
Găvanu-Burdea, hidrologic, zona face parte din bazinul Neajlovului, incluzând
porțiuni din cursul mijlociu al râului, precum și din cel inferior al Dâmbovnicului
și zona izvoarelor și un fragment din cursul superior al Ilfovățului (Fig. 2). Acest
din urmă spațiu ne va reține atenția în cele ce urmează. Amplasat relativ la 3-5
km nord nord-est de tell-ul Bucșani Zgârci al Microzonei Bucșani, a intrat în
atenția noastră odată cu cercetările din cadrul proiectului Chronos. Stațiunile au
fost descoperite cu acest prilej, fără a fi investigate și cercetate neintruziv în anii
următori
5
. Fără îndoială, am avut în vedere, în primul rând, componenta
eneolitică a zonei, cu putință de a fi racordată Microzonei Bucșani și ariilor de
subzistență imedia ale tell-urilor sale.
Dimensiunile mari ale suprafețelor de pe care am descoperit material
arheologic, din zona avută aici în vedere amintitul fragment din cursul superior
al Ilfovățului , ne-au determinat să abordăm diferit cercetarea. Aveam exemplul
dimensional (de peste 150 ha și cu un perimetru de aproape 6 km) al ansamblului
de situri Bucșani Pădure
6
, dar în cazul acestuia, fiind suprapus în mare parte de
satul actual, ne era imposibilaplicăm aceeași metodă.
Am procedat la realizarea unui caroiaj virtual de 10x10 m, cu marcare
temporară pe teren cu ajutorul unei stații GPS, caroiajul suprapunând și depășind
spațiul anterior cunoscut ca arie maxide răspândire a materialului arheologic.
Pe măsura avansării traversării și înregistrarea densității materialelor arheologice,
punctele temporare erau desființate prin translatare.
Nici latura aparent mare a pătratelor de distribuție, nici eventualele erori
umane de acoperire a suprafețelor nu concurează cu episoadele postdepoziționale
brutale. Obiectivele noastre au fost de a evidenția limitele stațiunilor – strict din
punct de vedere al răspândirii materialului arheologic –, de a încerca realizăm
separări spațiale și de a identifica suficiente elemente care să asigure datarea
locuirii/locuirilor.
Pentru a nu încărca excesiv o hartă a distribuției materialului ceramic, am
optat pentru doar cinci categorii de asocieri. Do dintre ele se refe și la
prezența materialului de construcție (cărămidă sau chirpici arși niciodată în
asociere), celelalte trei, exclusiv la numărul relativ de fragmente ceramice. Situația
ne-a fost urată, în ceea ce privește primele două, și pentru faptul că,
întotdeauna, resturile de materiale de construcție apar în asociere cu fragmente
3
MITREA 1959, p. 603; PREDA 1998, p. 107.
4
PĂUNESCU 2000, p. 246 și urm.
5
Aceas intervenţie utilizea informii obţinute mai cu seamă în anii 2019-2020.
6
BEM 2017, cu bibliografia anterioa.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
94
ceramice în cantitate relativ mare, corespunzând uneia dintre celelalte categorii.
Tabelul de mai jos le exprimă succint.
categorie
scurtă descriere
valoare
cromatică
1
fragmente de rămizi, întotdeauna în asociere cu
numeroase fragmente ceramice (adesea
legătură crono-culturaîntre ele), al căror număr
este în corespondență relativă cu cel caracterizând
categoria nr. 3
roșu
2
fragmente de chirpici arși (din ambele tipuri7, fără
diferențe spațiale), rareori în asociere cu plăcuțe
de vatră, dar întotdeauna în asociere cu
numeroase fragmente ceramice (adesea fără
legătură crono-culturaîntre ele), al căror număr
este în corespondență relati cu cel caracterizând
categoria nr. 3.
negru
3
relativ numeroase fragmente ceramice (întotdeauna
>50, dar adesea >70)
verde
4
relativ puține fragmente ceramice (întotdeauna 5-
50, dar adesea 10-30)
galben
5
foarte puține fragmente ceramice (întotdeauna <5,
tinzând spre 0)
gri
6
fără material arheologic
alb
Caroierea se putea îndesi, dar realizarea unei detalieri suplimentare nu ar fi
condus și la rezultate pe sură. De aceea am rămas la un grad de amănunțire
corespunzând unor suprafețe pătrate cu latura de 10 m (Fig. 4; 6; 8). Materialele
arheologice identificate au rămas pe teren, încadrarea crono-culturală a stațiunilor
fiind facilă. Nu există diferențe notabile în ceea ce privește gradul de rulare al
fragmentelor ceramice în funcție de zona de descoperire de aceea nici nu este
menționat. De asemenea, gradul de fragmentare – atât în cazul materialelor de
construcție, cât și al fragmentelor ceramice este uniform și nu are capacitatea de
a exprima caracteristici ale unei situații apropiate în timp de locuirile atestate.
Dimensiunile acoperă în cazul primelor patru categorii, întotdeauna, un interval
considerabil de la valori subcentimetrice până la 12-15 cm.
Concentrările de ceramică, asociasau nu cu material de construcție, nu se
referă niciodată la suprafețe de câțiva metri pătrați; întotdeauna suprafața
acope câteva zeci de metri pătrați. Uneori, includ și fragmente de unelte litice,
fără a exista vreo regulă decelabilă. Fenomenele postdepoziționale au contribuit
decisiv la uniformizarea caracteristicilor. Precizăm în acest sens dislocarea
7
Fără nuaări, chirpicii arși sunt de două categorii cea majoritară conține multă
materie vegeta (paie, dar și iar, rareori plea). Cea de-a doua este foarte nisipoasă,
conțind și pietrfin, uneori, dar materie vegeta.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
95
sedimentelor pentru îngroparea unor conducte, în întreaga zonă, în etape
succesive, nu a condus în mod decisiv la o sporire de material arheologic la
suprafața solului. Aceasta ar putea presupune fie că pe traseele conductelor nu
vor fi existat complexe, fie, mai degrabă, acestea (ne referim la cele neadâncite)
fuseseră anterior afectate de zecile de ani de utilizare agricolă a terenului.
Inițial, pe întreaga terasă din dreapta Ilfovățului, imediat după debușeul
pârâului spre sud, pe o suprafață de mai bine de 25 ha, închisă într-un perimetru
de aproximativ 2 km, identificasem numeroase materiale arheologice.
Demersul periegetic coerent a condus la separarea planimetrică a trei stațiuni
arheologice cu perimetre precis individualizabile (Fig. 4-5; 10).
1. Bucşani Mănăstirea Buna Vestire
Stațiunea este situată în extremitatea nord-estică a comunei, la aproximativ
400 m sud-est de biserica actualei mănăstiri cu hramul Buna Vestire și la cca. 4 km
est de DN 61.
Ocupă o suprafaţă relativ rectangulară (Fig. 4-5; 10) orientată aproximativ
nord-sud, care se suprapune peste terasa din dreapta Ilfovăţului, urmând pantele
spre luncă şi trecând peste aceasta și inclusiv peste zona inundabilă, mlăștinoasă.
Este traversată de curba de nivel de 105 m. Trebuie remarcat că în spațiul de
maxi altitudine relati (închis de curba de nivel de 110 m), care este cel mai
îndepărtat de firul apei, nu am identificat materiale arheologice.
Se află la numai 125 m nord de stațiunea de la Bucşani Terasa Ilfovăţului
(Fig. 4-5; 10).
Numeroasele materiale arheologice fragmente ceramice (inclusiv din
categoria Besenstrich Keramik), chirpici arși, unelte fragmentare de silex
(percutoare, lame) și piatră (topor, lustruitoare, râșnițe) atestă două locuiri
importante. Cea dintâi, căreia îi aparține și specia de ceramică decorată cu
măturica, se plasează în epoca bronzului (cel mai probabil, timpuriu). Cea de-a
doua locuire, asociată și cu fragmente de ceramică romană, este databilă în sec. II-
III p.Chr.
Concentrările de chirpici arși, în cazul tuturor celor trei stațiuni, pot indica,
fără îndoială, resturile deranjate ale unor construcții distruse prin foc. Din cate,
suprafețele mari de distribuție sunt consecința utilizării agricole intensive a
terenului. Firește, acestea nu pot fi asimilate unor dimensiuni considerabile
pentru diversele locuințe corespunzătoare. În situația de față, aglomerările de
chirpici arși par să aibă dispuneri rectilinii, dar lungimea mare a stațiunii și
existența a cel puțin două locuiri nu ne permit să facem aserțiuni în acest sens.
Oricum, cu siguranță, construcțiile nu puteau fi toate contemporane.
O serie de fragmente ceramice indică și prezențe antropice din sec. XVI-XIX.
Lor le pot fi asociate și fragmentele de cărămi identificate, asupra cărora vom
mai reveni.
Suprafaţa sitului (de dispersie spaţială a materialului arheologic) este de cca.
9,74 ha, perimetrul său fiind de 1,275 km.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
96
2. Bucşani Terasa Ilfovăţului
Situl este situat la aproximativ 900 m sud sud-est de biserica Mănăstirii
Buna Vestire, la cca. 3,7 km est de DN61.
Stațiunea este amplasată pe zona de platou a terasei din dreapta Ilfovăţului,
la 110 m vest de firul actual al apei, fiind la numai 125 m sud de situl Bucșani
Mănăstirea Buna Vestire (Fig. 4-5; 10).
Materialul ceramic și utilajul litic cioplit indi o locuire eneolitică,
Gumelnița. Fragmentele de chirpici arși, precum și ceramica arsă secundar
marchează existența unor construcții distruse prin incendiu. O dispunere
cvasicircula a unor zone cu material de construcție (Fig. 4), din spațiul de
maximă altitudine relativă, deși nu acesta este neapărat modul de dispunere al
locuințelor într-un tell, ne amintește de o astfel de stațiune. Dacă rămânem în
această logică, putem remarca dublarea circulară aparentă a zonelor cu material
arheologic numeros (cel puțin spre est, parțial sud și vest) care ar corespunde
spațiului efectiv locuit , cu zone cu descoperiri mai puține – care ar corespunde
spațiului de delimitare
8
(palisade, val, șanț). Fără o intervenție intruzivă însă, sau,
cel puțin magnetometrică, este imposibil să decelăm structura internă a stațiunii.
O serie de fragmente ceramice și de cărămizi indică și o prezență antropică
din sec. XVII-XVIII/XIX. Materialul arheologic de acest tip se concentrează
aproximativ în jumătatea vestică a spațiului analizat.
Suprafaţa totală a sitului (de dispersie spaţială a materialului arheologic) este
de cca 2,85 ha, perimetrul său fiind de aproximativ 700 m.
3. Bucşani Foișoru` Lipoviencii
Pe harta celei de-a doua ridicări topografice austriece
9
, în zona izvoarelor
Ilfovățului sunt figurate două construcții (Fig. 11), ambele din piatră (fiind
marcate cu roșu), curte. Dacă cea dintâi este o construcție izolată (Fig. 11-12),
cea de-a doua indică un han (Fig. 11; 13; 15-16). Semnul grafic este utilizat în
situații similare pe hartă de exemplu, în cazul a două hanuri din zona Ghimpați
(jud. Giurgiu), pe râul Glavacioc (Fig. 14), sau, mai aproape, în cel de la Vadu
Lat, a doua stație de poștă pe vechiul drum al Craiovei
10
(Fig. 15). Importantă este
și figurarea ntânii din imediata apropiere, instalație de obicei însoțitoare
hanului. Același semn convențional este preluat și de Planul Director de Tragere
(Fig. 18). Nu este exclus ca acesta să fi fost inclus în traseul oastei lui Tudor
Vladimirescu în marș spre București, în 1821, după părăsirea drumului poștei
(Craiova-București) la Vadu Lat și înaintea sosirii la Bolintin Vale. Drumul cel mai
scurt spre podul peste Argdin dreptul Bolintinului se suprapune peste zona în
care va fi existat hanul Foișoru’ Lipoviencii.
Gradele zecimale ale coordonatelor oferite de site-ul web dedicat
(https://mapire.eu/ en/map/secondsurvey-wallachia) (Fig. 11) au fost transformate
în coordonate STEREO70. La suprafața solului, în spațiul celor două puncte de
8
BEM et alii 2013a, p assim; BEM et alii 2013b, passim.
9
Toate informațiile cartografice specifice au fost prelua te de pe adresa https://maps.
arcanum.com/en/map/europe-19century-secondsurvey (iunie-iulie 2021).
10
MINESCU 1916, p. 149.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
97
coordonate cunoscute, a fost descoperit puțin material arheologic (fragmente
ceramice și de cărămizi, databile în sec. XVI-XIX). Material ceramic medieval
târziu, care ar putea fi pus în legătură cu cele două expresii grafice se află, însă,
pe întregul platou larg al terasei din dreapta Ilfovățului, în cuprinsul stațiunilor
Bucșani Mănăstirea Buna Vestire și Bucşani Terasa Ilfovăţului.
Erorile de cartografiere și de georeferențiere pot însă să plaseze cele două
construcții în alt spațiu, deși nu sensibil îndepărtat. Oricum, reținem prezența
materialului arheologic medieval târziu în coordonatele menționate.
Suprafaţa sitului (de dispersie spaţială a materialului arheologic) este de cca.
2,1 ha, perimetrul său fiind de aproximativ 585 m.
Trebuie menționat pe harta primei ridicări topografice austriece (1790), în
zonă nu este reținută existența niciunei construcții (Fig. 17). În schimb, pe Planul
Director de Tragere este figurată o construcție, la cca. 450 m sud (Fig. 18). În plus,
pe același Plan Director de Tragere (foaia Golășei, 4043, scara 1/20.000, retipărită în
1954, “reprodus de pe ridicarea pe teren din anul 1896“), un punct topografic,
aflat la mai bine de 3,5 km sud sud-vest de zona stațiunii, în apropierea
viitorului DN61, imediat în sudul intrării în actualul sat Dealu (com. Crevedia),
poartă numele de Lipoveanca (Fig. 18). De asemenea, o moșie Lipoveanca este
menționată pe teritoriul Bucșanilor, în perioada interbelică
11
. Acoperea
aproximativ zona de terasă înaltă, din spațiul nord-estic al satului, la nord de
Pădurea Bărcăneasca. Pe aceeași foaie 4043 a PDT (Golășei) retipărită în 1954,
este marcat P(unctul) T(opografic) Bucșanii, subdenumit Hotar Lipoveanca-
Bărcăneasca (Fig. 18). Era amplasat la începutul actualului drum județean dintre
satele Bucșani și Podișor. Este foarte probabil ca limita dintre cele două mari
trupuri de moșie să se suprapună peste cea dintre proprietatea mănăstireas
medievală (a mănăstirii Buna Vestire) și proprietatea boierească. În plus, este
marcată o construcție care indică, foarte probabil, același han
12
(Fig. 18).
Pe harta 1/100.000 publicaîn 1908 de către Institutul Geografic al Armatei,
pe baza ridicărilor topografice din anii 1896, 1899 și 1902, în zona de interes nu
mai este figuranicio construcție, o fântână fiind însă reținută (Fig. 19). Pe harta
1/25.000 imprimată în 1960 de către Direcția Topografică Militară se maistrea
în zonă numai toponimul Pădurea Lipoveanca, astăzi absolut necunoscut localnicilor.
Celor trei situri individualizate li se adaugă, în imediata vecinătate, pe terasa
din dreapta Ilfovățului, alte două.
4. Bucşani Cotul Ilfovăţului
Situl (Fig. 10) este situat la cca. 1,15 km sud sud-vest de biserica Mănăstirii
Buna Vestire, la 600 m sud-est de liziera Pădurii Căscioreanca, la aproximativ 2,8
km est de DN 61.
Stațiunea este amplasa pe terasa unui cot larg astăzi inactiv al
Ilfovăţului, în apropierea izvoarelor acestuia, într-o zonă parțial mlăștinoasă.
11
ASRM 1925, p. 802.
12
Pe foaia Mereni, 4041 (retipărită în 1939), a aceluiași Plan Director de Trag ere,
simbolul indică existența unei “cârciumi”.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
98
Probabil, ca și în cazul altor cursuri de apă, Ilfovățul are într-o zonă dată mai
multe izvoare, cursul unuia dintre ele formând terasa în discuție. Este situată la
aproximativ 1 km vest sud-vest de stațiunea de la Bucşani Mănăstirea Buna
Vestire și la cca 1,15 km vest nord-vest de cea de la Bucșani Fermă (Fig. 10).
Materialul arheologic fragmente ceramice, de chirpici arși, unelte din silex
asigură așezării o încadrare în epoca bronzului (cel mai probabil, timpuriu).
Caracterul locuirii pare mai degrabă sezonier (temporar), probabil în legătură cu
o comunitate din vecinătate (Bucşani Mănăstirea Buna Vestire).
Suprafaţa sitului (de dispersie spaţială a materialului arheologic este de cca.
0,27 ha, perimetrul său fiind de numai 191 m.
5. Bucşani Fermă
Stațiunea este amplasată la aproximativ 1,5 km sud sud-est de biserica
actualei mănăstiri Buna Vestire, la cca. 3,9 km est de DN 61.
Situl este situat pe terasa dreapta a Ilfovăţului, în zona imediat nordică a
unei ferme, la numai cu puțin peste 70 m vest de actualul fir de a (Fig. 6-7; 10).
Este la 700 m sud de stațiunea de la Bucşani Mănăstirea Buna Vestire și la cca. 440
m sud de cea de la Bucșani Terasa Ilfovățului (Fig. 10).
Materialul arheologic majoritar fragmente ceramice (inclusiv specia
Besenstrich Keramik) aparține unei locuiri din epoca bronzului (cel mai probabil,
timpuriu). O serie de fragmente ceramice cu resturi vegetale în pastă și forme
specifice indică și o locuire eneolitică, Boian târziu/Gumelnița timpurie. Celor
două așezări le pot fi atribuite și numeroasele fragmente de chirpici arși – care
atestă existența unor construcții distruse prin incendiu –, precum și unelte de
silex și calcar, fragmentare.
În plus, unele fragmente ceramice atestă și o prezență antropică medieval
târzie, cel mai probabil din sec. XVII-XIX. Acestea pot fi puse în legătură cu o
construcție reținută pe harta celei de-a doua ridicări topografice austriece
(Fig. 11).
Suprafaţa sitului arheologic (de dispersie spaţială a materialului arheologic)
are sub 0,8 ha, perimetrul său fiind de aproximativ 360 m.
22. Ogrezeni Ogrezeanca Vest (com. Ogrezeni)
Limita vestică a sitului urmărește cursul actual al Ilfovățului (Fig. 8-10), pe
partea sa stângă, pentru ca cea estică să se situeze la aproximativ 3,8 km sud
sud-vest de ieșirea nordidin sat. Stațiunea este amplasată într-un cot larg al
pârâului, la cca 4 km est de DN 61 și la 3,2 km sud-vest de cursul actual al
Argeșului.
Majoritatea materialului arheologic aparține unei locuiri impresionante, cel
puțin ca dezvoltare planimetrică, din sec. II-III p.Chr. Ca și în cazul așezării
pandant Bucșani Mănăstirea Buna Vestire, situată pe malul drept al Ilfovățului, mai
multe fragmente ceramice sunt de factură romană. Fără îndoială, o mare parte a
numeroaselor fragmente de chirpici arși a aparținut locuințelor incendiate ale
acestei locuiri. Construcțiile, marcate la suprafață prin acest tip de material, par a
fi fost dispuse în grupuri (Fig. 8).
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
99
Mai cu seamă în sfertul nordic al suprafeței stațiunii, întrucâtva în dreptul
sitului Bucșani Mănăstirea Buna Vestire, au fost descoperite fragmente ceramice
(inclusiv categoria Besenstrich Keramik) care aparțin unei locuiri din epoca
bronzului (cel mai probabil, timpuriu). De asemenea, aproximativ în dreptul
sitului Bucșani Terasa Ilfovățului, între curbele de nivel de 105 și 110 m, de pe o
suprafață de cca. 6 ha au fost recuperate fragmente ceramice Gumelnița (probabil,
A2).
Fragmente de cărămidă care păstrează amprente de scânduri și material
ceramic, inclusiv smălțuit, pot fi puse în legătură cu prezee antropice din sec.
XVII-XVIII/XIX.
Suprafaţa sitului arheologic (de dispersie spaţială a materialului arheologic),
corespunzând, după cum menționam anterior, locuirii din sec. II-III p.Chr, este de
cel puțin 100 ha, perimetrul depășind 4,2 km.
***
Scopul demersului nostru, nedeclarat la începutul acestor rânduri, a fost de a
crea premisele protejării unor situri arheologice izolate, dar, supuse unor acțiuni
antropice contemporane extrem de brutale. Nu vom insista aici, dar amintim
realizarea unor canale de irigație, îngroparea unei multitudini de conducte de
mari dimensiuni și construirea între primele trei stațiuni a stației de comprimare a
gazelor naturale Podișor.
Pentru o protejare eficientă, siturile trebuie integrate Repertoriului Arheologic
Național, dar și instituite zone de protecție. Nici în acest sens nu vom detalia
excesiv, dar facem câteva precizări. Definirea și delimitarea zonei de protecție a
staţiunii Bucşani Mănăstirea Buna Vestire (1) din rațiuni evidente –, se poate
realiza concomitent cu definirea și delimitarea zonelor de protecție ale stațiunilor
Bucșani Terasa Ilfovățului (2), Bucșani Foișoru Lipoviencii (3) și Bucșani Fermă (5).
Situl de la Bucșani Terasa Ilfovățului, plasat relativ central față de celelalte, se af
la cca 120 m sud de stațiunea Bucşani Mănăstirea Buna Vestire, la 145 m sud sud-
est de cea de la Bucșani Foișoru Lipoviencii și la aproximativ 440 m nord nord-
vest de situl de la Bucșani Fermă.
Astfel, propunerea poate conduce spre o zo de protecție comună tuturor
celor patru situri, care include întregul platou al terasei Ilfovățului. Ea va integra
și resturile celor două construcții – hanul și casa izolate marcate pe harta celei
de-a doua ridicări topografice austriece. Fără îndoială, comunitățile umane au
controlat efectiv, locuindu-l, spațiul dintre construcțiile domestice și zona
acvatică. Generozitatea limitelor zonei cvadruple de protecție este impusă atât de
tipurile de locuiri, eneolitică sau din epoca bronzului cea din urmă, disipată pe
un spațiu mare –, cât și, mai ales, de ocuparea spațiului în discuție, deși aparent
izolat, în perioada medieval târzie. Nu uităm nici faptul că este foarte posibil ca în
spațiul propus să se fi putut afla vechea mănăstire cu hramul Buna Vestire,
adversarul funciar medieval al obștei bucșănene. În plus, situația geomorfologică,
topografiși peisagistieste unitară.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
100
BIBLIOGRAFIE
ASRM 1925 Anuarul Socecu al României Mari, Bucureşti, 1925.
BEM 2000 C. Bem, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu, Punct: La Pod, CCA.
Campania 1999, București, 2000, p. 1921
BEM 2001 C. Bem, Consideraţii generale asupra cercetărilor arheologice pluridisciplinare
de pe valea Neajlovului, în: I. Oberländer-Târnoveanu & C. Borș (eds.), O civilizație
necunoscută: Gumelniţa, CD-ROM, București, 2001.
BEM 2002a C. Bem, A Special Type of Aeneolithic Dwelling. Unicum or Deficiency of Conservation?,
Studii de Preistorie 1 (2002), p. 153-192.
BEM 2002b C. Bem, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu, Punct: La Pod, La Pădure, CCA.
Campania 2001, 2002, p. 73-78.
BEM 2004 C. Bem, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu, CCA. Campania 2003, 2004, p. 19.
BEM 2005 C. Bem, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu, punct, microzona Bucșani, CCA. Campania
2004, 2005, p. 81-83.
BEM 2007 C. Bem (ed.), Repertoriul Microzonei Bucșani, Muzeul Național de Istorie a României,
București, 2007, p. 28, fig. 42, pl. 16.
BEM 2008 C. Bem, Bucşani, com. Buani, jud. Giurgiu. Punct: La Pod, La Pădure. CCA. Campania
2007, 2008, p. 52-55
BEM 2010 C. Bem, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu. Punct: La Școală. CCA. Campania 2009,
2010, p. 236-241
BEM 2012 C. Bem, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu. Punct: Pod, Pădure-Școală și
Tell. CCA. Campania 2011, 2012, p. 27-28
BEM 2017 C. Bem, Despre Microzona Bucșani și ansamblul de situri Bucșani Pădure
(precizări necesare), Studii de Preistorie 14 (2017), p. 79-91.
BEM & HAITĂ 2008 C. Bem, C. Haită, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu. Punct:
Pădure-Școală. CCA. Campania 2007, 2008, p. 55-57.
BEM & HAITĂ 2016 C. Bem, C. Haită, Tell-ul Bucşani Pod (Muntenia, România).
Caracteristici tipologice şi petrografice ale utilajului litic şlefuit din nivelul superior (Gumelniţa
B1), Studii de Preistorie 13 (2016), p. 63-127.
BEM et alii 2001 C. Bem, S. Marinescu-Bîlcu, T. Popa, V. Parnic, C. Bem, F. Vlad,
A. Bălăşescu, C. Haită, V. Radu, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu, Punct: La Pod, CCA.
Campania 2000, 2001, p.47-48
BEM et alii 2002 C. Bem, T. Popa, V. Parnic, C. Bem, D. Garn, D. Bărbulescu, I.
Găluş, Cercetări arheologice pe valea Neajlovului. Consideraţii generale asupra microzonei
Bucşani, Studii de Preistorie 1 (2002), p. 131-145.
BEM et alii 2003 C. Bem, S. Marinescu-Bîlcu, V. Parnic, T. Popa, C. Bem, D. Garvăn,
C. Nicolae, C. Haită, A. Bălăşescu, V. Radu, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu. Punct: La
Pod, La Pădure, CCA. Campania 2002, 2003, p.62-63
BEM et alii 2006 C. Bem, S. Marinescu-Bîlcu, F. Vlad, R. Coman, C. Lazăr, T. Popa,
A. Bălășescu, C. Haită, V. Radu, I. Fronescu, E. Popa, C. Muja, Bucşani, com. Bucşani, jud.
Giurgiu. Punct: La Pod. CCA. Campania 2005, 2006, p.95-97.
BEM et alii 2009 C. Bem, C. Bem, A. Ciornei, C. Nicolae, Bucşani, com. Bucşani, jud.
Giurgiu. Punct: La Pod. CCA. Campania 2008, 2009, p. 36-38
BEM et alii 2011 C. Bem, C. Haită, C. Nicolae, C. Bem, A. Asăndulesei, B. Venedict,
C. Panaiotu, A. Trif, J. Peno, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu. Punct: La Pod. CCA.
Campania 2010, 2011, p. 16-17
BEM et alii 2013a C. Bem, A. Asăndulesei, C. Haită, C. Bem & M. Florea,
Interdisciplinary investigations. The Tell Settlement from Vătaşi Măgura (Teleorman County,
Romania), Studii de Preistorie 10 (2013), p. 89-117.
BEM et alii 2013b C. Bem, A. Asăndulesei, C. Haită, C. Bem, V. Opriş, Cercetări interdisciplinare
în tell-ul de la Vânătorii Mici Momâia (jud. Giurgiu, România), CA 20 (2013), p. 209-230.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
101
BEM et alii 2013c C. Bem, M. Dimache, V. Opriş, M. Tudoran, Bucșani, com. Bucşani,
jud. Giurgiu Punct: Pădure-Şcoală. CCA. Campania 2012, 2013, p. 29-30
BEM et alii 2014 C. Bem, V. Opriş, T. Hila, M. Tudoran, C. Bem, C. Haită, Bucșani com. Bucşani, jud.
Giurgiu, CCA. Campania 2013, 2014, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5124&d=Bucsani-Giurgiu-Pod-
Padure-2013 (accesat 18 noiembrie 2021).
BEM et alii 2016 C. Bem, C. Haită, A. Andulesei, E. Paraschiv-Grigore, A Predictive
Model Regarding the Positioning of the Tells along the Valleys of the Inner Rivers from Muntenia
Argeş River Basins (Romania) - The Archaeology of Wetlands, the Landscape, the Man and his
Environment: Danube Valley in Prehistory. International Conference, Bucharest, 15-16 June
2016, D. Popovici, C. Haită, A Băseșcu, V. Radu (eds.), in press, BAR International.
BEM et alii 2017 C. Bem, A. Asăndulesei, A. Bălășescu, I. Ene, C. Haită, C. Nicolae, S. Oanţă-
Marghitu, Buani com. Buani, jud. Giurgiu Punct: microzona Bucșani, CCA. Campania 2016, 2017, p. 29-31.
FRONESCU 2005 I. Fronescu, Principalele caracteristici stratigrafice ale carotelor din
Campania 2004 , în CCA. Campania 2004, 2005, p. 82.
HAITĂ 2002 C. Haită, Preliminary Considerations on a Sedimentary Sondage Performed on the
Eneolithic tell from Buani, Studii de Preistorie 1 (2002), p. 146-151.
LAHOVARI et alii 1898 G. Lahovari, C. Btianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al
României, vol I, Bucureşti, 1898.
LAHOVARI et alii 1899 G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al
României, vol II, Bucurti, 1899.
LAHOVARI et alii 1900 G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al
României, vol III, Bucureşti, 1900.
LAHOVARI et alii 1901 G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al
României, vol IV, Bucurti, 1901.
LAHOVARI et alii 1902 G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al
României, vol V, Bucurti, 1902.
MARINESCU-BÎLCU et alii 1998 S. Marinescu-Bîlcu, R. Andreescu, C. Bem, T. Popa,
M. Tănase, Şantierul arheologic Bucşani. Raport preliminar. Campania 1998, Anuarul Muzeului
JudețeanTeohari Antonescu Giurgiu, 2-4 (1998), p. 93-114.
MINESCU 1916 C. Minescu, Istoria Poștelor Române. Originea, desvoltarea și
legislațiunea lor, București, 1916.
MITREA 1959 B. Mitrea, couvertes récentes de monnaies anciennes sur le territoire de
la République Populaire Roumaine, Dacia N.S. 3 (1959), p. 603-606.
MUȘEȚEANU et alii 2007 C. Mușețeanu, C. Bem, S. Marinescu-Bîlcu, C. Nicolae, C.
Bem, M. Ignat, A. Mocanu, T. Popa, A. Bălăşescu, C. Hai, V. Radu, C. Muja, Bucşani, com.
Bucşani, jud. Giurgiu. Punct: La Pod, CCA. Campania 2006, 2007, p. 83-85
PĂUNESCU 2000 A. Păunescu, Paleoliticul şi mezoliticul în spaţiul cuprins între
Carpaţi şi Dunăre, Bucureşti, 2000.
PREDA 1998 C. Preda, Istoria monedei în Dacia preromană, București, 1998.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
102
LIST OF ILLUSTRATION
Fig. 1. Location of the investigated area;
Fig. 2. The Neajlov basin (black spot indicates Bucșani area);
Fig. 3. Map of the investigated sites 1998 2020. 1-21. Bucșani county; 22. Ogrezeni county;
23-34, 28, 32 Crevedia county; 25-27, 31. Mârșa county; 29-39 Clejani county;
1. Bucșani Mănăstirea Buna Vestire (Early Bronze Age; 2nd - 3rd Centuries AD; new
settlement discovered);
2. Buani Terasa Ilfovățului (Gumelnița Culture; 17th 18th/ 19th Centuries; new settlement
discovered);
3. Bucșani Foișoru’ Lipoviencii (16th-19th Centuries; new settlement discovered);
4. Bucșani Cotul Ilfovățului (Early Roman Bronze Age; new settlement discovered);
5. Bucșani Fermă (Boian/Gumelnița A1 Cultures; Bronze Age Early Roman; sec 17th 19th;
new settlement discovered);
6. Bucșani La Zgârci (tell Gumelnița Culture);
7. Bucșani Zgârci 4 (Gumelnița Culture);
8. Bucșani Zgârci 5(Gumelnița Culture);
9. Bucșani La Nuc(i) (Late Bronze Age; 2nd 3rd Centuries AD; 17th - 18th Centuries);
10. Bucșani Pepinieră 3 (Late Bronze Age);
11. Bucșani Liva(Bronze Age; 17th-18th Centuries);
12. The complex of archaeological site at Bucșani Pădure (Boian Giulești, Gumelnița A1,
A2, B1 și B2, Glina, Tei, Hallstatt Cultures; 5th century BC -3rd centuries AD; 2nd-3rd
centuries AD; 5th- 6th centuries AD; 8th century AD; 12-13th centuries AD, necropolis and
settlement; 13th-15th centuries; settlement 15-20 centuries);
13. Podișor Pescărie (Early Bronze age; new settlement discovered);
14. Podișor Mlaștina Ilfovățu’ Nord (Early Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD; 17th-19th
centuries; new settlement discovered);
15. Podișor Mlaștina Ilfovățu’ Sud (Early Bronze Age; 17th-19th centuries; new settlement
discovered);
16. Obedeni Cimitirul Vechi (Late Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD; 3rd 4th centuries AD;
16th-17th centuries;
17. Bucșani Ferma de Tăurași (Gumelnița culture; Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD; 16th-
17th centuries;
18. Anghelești Eastern part of site (Early Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD; new
settlement discovered);
19. Bucşani Valea Bratilovului Nord (Gumelnița Culture; new settlement discovered);
20. Bucşani Valea Bratilovului durea Zavestreni North West part of the settlement
(Gumelnița Culture; Early Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD; new settlement discovered);
21. Bucșani (La) Pod (tell Gumelnița A1, A2 and B1; Cernavoda III Cultures; Late Bronze
Age; Hallstatt; 18th century;
22. Ogrezeni Ogrezenca Vest (Gumelnița Culture; Early Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD;
17-18/19 centuries; new settlement discovered);
23. Dealu Zgârci 2 (Gumelnița Culture; Early Bronze Age);
24. Dealu Râpă (Late Bronze Age; 3rd 4th centuries AD; 17th-19th centuries);
25. Mârșa Pădurea Neagră Conac (18th-19th centuries AD, remains of a windmill);
26. Mârșa Pădurea Neagră (Gumelnița Culture tell settlement);
27. Mârșa Pod (Gumelnița Culture, Late Bronze Age; 2nd 3rd centuries AD; 14th century);
28. Crevedia Mare Cetatea Fetii-Valea Chiricanu (Gumelnița Culture; 2nd 3rd centuries AD);
29. Clejani Moară (Gumelnița Culture; Middle Bronze Age);
30. Clejani Pădurea Călugărească (Gumelnița Culture);
31. Mârșa Pădurea Neagră 2 (Gumelnița Culture; new settlement discovered);
32. Crevedia Intersecție (Gumelnița Culture; Bronze Age; new settlement discovered).
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
103
Fig. 4. Repartition of archaeological material at the Bucșani county archaeological
investigated area. Bucșani năstirea Buna Vestire (1); Bucșani Terasa Ilfovățului (2); Buani
Foișoru’ Lipoviencii(3). Eastern part of the Ilfovăț river, Ogrezeni Vest settlement (22). Red
and white spots from the no. 3 archaeological site indicates two buildings first revealed on
the map of the second Austrian topographic survey.
Fig. 5. Context plan of the investigated settlements. Bucșani năstirea Buna Vestire
settlement (1); Bucșani Terasa Ilfovățului settlement (2); Bucșani Foișoru’ Lipoviencii
settlement (3 Ogrezeni Ogrezeanca West, settlement, located in the Eastern part of the Ilfovăț
river (22).
Fig. 6. Repartition of the archaeological material at the investigated settlements. Bucșani
Fer settlement (5). Eastern part of the Ilfovăț river, at the Ogrezeni Ogrezeanca Vest
settlement (22). The red and white spot indicates the building from the map of the second
Austrian topographic survey. (Fig. 11)
Fig. 7. The context plan of the Bucșani Fermă settlement (5). Eastern part of the Ilfovăț
river, Ogrzeni, Ogrezeanca West settlement (22). The red spot indicates the building from
the map of the second Austrian topographic survey.
Fig. 8 Repartition of the archaeological material at the investigated settlements. Ogrezeni
Ogrezeanca Vest settlement (22). Western part of the Ilfovăț river, Bucșani Mănăstirea Buna
Vestire settlement (1). Bucșani Terasa Ilfovățului settlement (2); Bucșani Fer settlement (5).
Fig. 9. The context plan of the Ogrezeni Ogrezeanca Vest settlement (22). Western part of
the Ilfovăț river, Bucșani Mănăstirea Buna Vestire settlement (1); Bucșani Terasa Ilfovățului
settlement (2); Bucșani Fer settlement (5).
Fig. 10. Repartition of the investigated settlements from the Ilfovăț river source - Bucșani
Mănăstirea Buna Vestire settlement (1); Bucșani Terasa Ilfovățului settlement (2); Bucșani
Foișoru’ Lipoviencii settlement (3); Bucșani Cotul Ilfovățului settlement (4); Bucșani Fermă
settlement (5); Ogrezeni Ogrezeanca Vest settlement.
Fig. 11. Map of the second Austrian topographic survey. Bucșani Foișoru` Lipoviencii. The
black arrow indicates an isolated dwelling, the red one an inn. The white arrow indicates
an isolated wood dwelling with a courthouse which is placed in the Bucșani Fermă
archaeological site.
Fig. 12. Map of the second Austrian topographic survey. Conventional indicators for the
isolated dwellings (made of wood / stone).
Fig. 13. Map of the second Austrian topographic survey. Conventional indicators for
Isolated Inns.
Fig. 14. Map of the second Austrian topographic survey. Inns from the Ghimpați area,
situated near Glavacioc stream.
Fig. 15. Location of the postal station and of the inns from Vadu Lat area, indicated on the
second Austrian topographic survey map.
Fig. 16. Map of the second Austrian topographic survey. Bucșani Foișoru` Lipoviencii. The
white sign represents the inns.
Fig. 17. Specht Map (1790). The white part indicates the Bucşani Foișoru` Lipoviencii
settlement. In the north-east appears the only bridge across the Argeș river from this area.
Fig. 18. Location of the Buani Fooru` Lipoviencii according to Planul Director de Tragere
( published in 1954). The red spot indicates an isolated building.
Fig. 19. Location of the Bucşani Foișoru` Lipoviencii settlement according to map of the
Institutul Geografic al Armatei (published in 1908).
Fig. 20. Location of the Bucşani Foișoru` Lipoviencii settlement according to map of the
Direcția Topografică Militară (published in 1960).
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
104
Fig. 1. Amplasamentul zonei de interes.
Fig. 2. Bazinul Neajlovului (ovalul negru marchează zona Bucșanilor).
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
105
Fig. 3. Stațiuni arheologice identificate și cercetate între 1998 și 2020. 1-21.
UAT
13
Bucșani; 22. UAT Ogrezeni; 23-24, 28, 32. UAT Crevedia; 25-27, 31. UAT
Mârșa; 29-30. UAT Clejani.
1. Bucșani năstirea Buna Vestire (epoca timpurie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; inedită
14
);
2. Bucșani Terasa Ilfovățului (Gumelnița; sec. XVII-XVIII/XIX; inedită);
3. Bucșani Foișoru’ Lipoviencii (sec. XVI-XIX; inedită);
4. Bucșani Cotul Ilfovățului (epoca timpurie a bronzului; inedită);
5. Bucșani Fermă (Boian/Gumelnița A1; epoca timpurie a bronzului; sec. XVII-XIX; inedită);
6. Bucșani La Zgârci (tell Gumelnița
15
);
7. Bucșani Zgârci 4 (Gumelnița
16
);
8. Bucșani Zgârci 5(Gumelnița
17
);
9. Bucșani La Nuc(i) (epocarzie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; sec. XVII-XVIII
18
);
10. Bucșani Pepinieră 3 (epoca târzie a bronzului
19
);
13
UAT Unitate Administrativ Teritoria
14
Pentru cele edite, reținem aici prima sau cele mai cuprinzătoare referințe bibliografice.
15
BEM 2007, p. 15.
16
BEM et alii 2016.
17
BEM et alii 2016.
18
BEM 2007, p. 15 reținu atunci ca Dealu La Nuci.
19
BEM 2007, p. 14 și urm.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
106
11. Bucșani Liva(epoca bronzului; sec. XVII-XVIII
20
);
12. Ansamblul de situri arheologice Bucșani Pădure (Boian Giulești, Gumelnița A1, A2, B1
și B2, Glina, Tei, Hallstatt; sec. V-III a.Chr; sec. I a.Chr. I p.Chr.; sec, II-III p.Chr.; sec. V-
VI, sec. VIII; sec. XII-XIII; necropolă și locuire sec. XIII-XV; locuire continuă sec. XV-XX
21
);
13. Podișor Pescărie (epoca timpurie a bronzului; inedită);
14. Podișor Mlaștina Ilfovățu’ Nord (epoca timpurie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; sec. XVII-
XIX; inedită);
15. Podișor Mlaștina Ilfovățu’ Sud (epoca timpurie a bronzului; sec. XVII-XIX; inedită);
16. Obedeni Cimitirul Vechi (epoca târzie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; sec. III-IV p.Chr.;
sec. XVI-XVII
22
);
17. Bucșani Ferma de Tăurași (Gumelnița; epoca bronzului; sec. II-III p.Chr.; sec. XVII-
XIX
23
);
18. Anghelești Est (epoca timpurie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; inedi);
19. Bucşani Valea Bratilovului Nord (Gumelnița; inedită);
20. Bucşani Valea Bratilovului Pădurea Zavestreni nord-vest (Gumelnița; epoca timpurie a
bronzului; sec. II-III p.Chr.; inedită);
21. Bucșani (La) Pod (tell Gumelnița A1, A2 și B1; Cernavoda III; epoca târzie a bronzului;
Hallstatt; sec. XVIII
24
);
22. Ogrezeni Ogrezenca Vest (Gumelnița; epoca timpurie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; sec.
XVII-XVIII/XIX; inedită);
23. Dealu Zgârci 2 (Gumelnița; epoca timpurie a bronzului
25
);
24. Dealu (epoca târzie a bronzului; sec. III-IV p.Chr; sec. XVII-XIX
26
);
28. Crevedia Mare Cetatea Fetii-Valea Chiricanu (Gumelnița; epoca bronzului; sec. II-III
p.Chr.
27
);
25. Mârșa Pădurea Neagră Conac (sec. XVIII-XIX; resturile unei mori pe a
28
);
26. Mârșa Pădurea Neagră (tell Gumelnița
29
);
27. Mârșa Pod (Gumelnița, epocarzie a bronzului; sec. II-III p.Chr.; sec. XIV
30
);
29. Clejani Moară (Gumelnița, epoca mijlocie a bronzului
31
);
30. Clejani Pădurea Călugărească (Gumelnița
32
);
31. Mârșa Pădurea Neagră 2 (Gumelnița; inedită);
32. Crevedia Intersecție (Gumelnița; epoca bronzului; inedită).
20
BEM 2007, p. 14.
21
BEM et alii 2002, p. 138 - 139; BEM 2007, p. 7-14; 2010, passi m; 2017 passim.
22
BEM 2007, p. 6 și urm.
23
BEM 2007, p. 4 și urm.
24
MARINESCU-BÎLCU et alii 1998 passim, ; BEM et alii 2002, p. 135-138; HAITĂ 2002,
passim; BEM et al ii 2011, passim; BEM & HAITĂ 2016, pass im.
25
BEM et alii 2016.
26
BEM 2007, p. 16.
27
BEM e t alii 2016.
28
BEM 2007, p. 16 și urm.; fostă Dealu durea Neagră Conac.
29
BEM 2007, p. 16; BEM et alii 2016; fostă Dealu Păd urea Neag .
30
BEM 2007, p. 17; fostă Dealu Pod.
31
BEM et alii 2016.
32
BEM et alii 2016.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
107
Fig. 4. Densitatea materialului arheologic în cazul stațiunilor Bucșani
Mănăstirea Buna Vestire (1); Bucșani Terasa Ilfovățului (2); Bucșani Foișoru’
Lipoviencii (3). La est de Ilfovăț, stațiunea Ogrezeni Ogrezeanca
Vest(22).Cercurile roșii evidențiate cu alb n spațiul sitului 3) marchează cele
două clădiri reținute pe harta celei de-a doua ridicări topografice austriece (Fig.
11).
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
108
Fig. 7. Planul stațiunii Bucșani Fermă (5). La est de Ilfovăț, stațiunea Ogrezeni
Ogrezeanca Vest (22). Cercul roșu corespunde construcției reținute pe harta celei
de-a doua ridicări topografice austriece (Fig. 11).
Fig. 5. Planul stațiunilor
Bucșani Mănăstirea Buna Vestire
(1); Bucșani Terasa Ilfovățului (2);
Bucșani Foișoru’ Lipoviencii (3). La
est de Ilfovăț, stațiunea Ogrezeni
Ogrezeanca Vest (22).
Fig. 6. Densitatea materialului
arheologic în cazul stațiunii Bucșani
Fer (5). La est de Ilfoț, stațiunea
Ogrezeni Ogrezeanca Vest (22). Cercul
ru corespunde construcției reținute pe
harta celei de-a doua ridicări topografice
austriece (Fig. 11).
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
109
Fig. 8. Densitatea materialului arheologic în cazul stațiunii Ogrezeni
Ogrezeanca Vest (22). La vest de Ilfovăț, stiunile Bucșani Mănăstirea Buna Vestire
(1); Bucșani Terasa Ilfovățului (2); Bucșani Fermă (5).
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
110
Fig. 9. Planul stațiunii Ogrezeni Ogrezeanca Vest (22). La vest de Ilfovăț,
stațiunile Bucșani Mănăstirea Buna Vestire (1); Bucșani Terasa Ilfovățului (2);
Bucșani Fermă (5).
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
111
Fig. 10. Amplasamentul stațiunilor de la izvoarele Ilfovățului Bucșani Mănăstirea Buna
Vestire (1); Bucșani Terasa Ilfovățului (2); Bucșani Foișoru’ Lipoviencii (3); Bucșani Cotul
Ilfovățului (4); Bucșani Fermă (5); Ogrezeni Ogrezeanca Vest (22).
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
112
Fig. 11. Harta celei de-a doua ridicări topografice austriece. Bucșani Foișoru`
Lipoviencii. Săgeata neag indică o casă izolată, cea roșie, un han. Săgeata albă
marchează o casă izolată din lemn (cu o curte) ale cărei coordonate centrale
(evidențiate în ovalul roșu) o plasează în zona sitului Bucșani Fermă.
Fig. 12. Legenda hărții celei de-a doua ridicări topografice austriace. Semnele
convenționale pentru Case izolate (din lemn / piatră).
Fig. 13. Legenda hăii celei de-a doua ridicări topografice austriace. Semnele
convenționale pentru Hanuri izolate.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
113
Fig. 14. Harta celei de-a doua ridicări topografice austriece. Hanuri din zona
Ghimpați, pe pârâul Glavacioc.
Fig. 15. Zona stației de poștă și a hanurilor de la Vadu Lat pe harta celei de-a
doua ridicări topografice austriece.
Fig. 16. Harta celei de-a doua ridicări topografice austriece. Bucșani Foișoru`
Lipoviencii. Simbolul pentru han este evidențiat prin ovalul alb.
CĂTĂLIN BEM, TUDOR HILA, CĂTĂLIN I. NICOLAE
114
Fig. 17. Harta Specht (1790). Cu alb este marcată zona stațiunii Bucşani
Foișoru` Lipoviencii. În proximitatea nord-estică este figurat și singurul pod peste
Argeș din întreaga zonă.
Fig. 18. Zona stațiunii Bucşani Foișoru` Lipoviencii pe Planul Director de
Tragere (publicare 1954). Săgeata roșie indică o construcție izolată.
CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ÎN ZONA BUCȘANILOR
115
Fig. 19. Zona stațiunii Bucşani Foișoru` Lipoviencii pe harta Institutului
Geografic al Armatei (publicare 1908).
Fig. 20. Zona stațiunii Bucşani Foișoru` Lipoviencii pe harta Direiei Topografice
Militare (publicare 1960).
LISTA ABREVIERILOR / ABRÉVIATIONS
Acta MN (AMN)
Acta Musei Napocensis, Cluj - Napoca
AJA
American Journal of Archaeology, Boston
AMM
Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui
ArchKorr
Archäologisches Korrespondenzblatt, Mainz
ArhMold
Arheologia Moldovei, Iași / București
ASMR
Anuarul Socecu al României Mari, Bucureşti
BAR (IS)
British Archaeological Reports International Series ,
Oxford
BCH
Bulletin de Correspondance Hellénique, Athena / Paris
BCMI
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, București
BMA
Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra-Neamț.
BMI
Buletinul monumentelor istorice, București
BSNR
Buletinul Societății Numismatice Române, București
CA
Cercetări Arheologice, București.
CAANT
Cercetări arheologice în aria nord - tracă
CCA
Cronica Cercetărilor Arheologice din România
CCDJ
Cultură și Civilizație la Dunărea de J os, Călărași
CN
Cercetări Numismatice, București
CNRS
Centre National de la Recherche Scientifique
Dacia
Dacia. Recherche et découvertes archéologiques en Roumanie,
Bucurti
Dacia NS
Dacia. Revue d'archéologie ethistoire ancienne,
nouvelle série, București.
DID
Din istoria Dobrogei, București, 1965-1971.
DOP
Dumbarton Oaks Papers, Washington.
INMV (Izvestija Varna)
Izvestija na Narodnija Muzej, Varna
MCA
Materiale și Cercetări Arheologice, București.
MemAntiq
Memoria Antiquitatis, Piatra Neamţ.
NSfr
Numizmatika i Sfragistika, Kiev
PAS
Prähistorische Archäologie in Südosteuropa, Berlin
PBF
Prähistorische Bronzefunde, München / Stuttgart
Peuce
Peuce. Studii şi cercetări de istorie şi arheologie, Tulcea
SCIV(A)
Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie),
București.
SCN
Studii și cercetări de numismatică, București
SMMIM
Studii și materiale de muzeografie și istorie militară,
Bucurti.
StCl
Studii Clasice, București.
ResearchGate has not been able to resolve any citations for this publication.
Cercetări interdisciplinare în tell-ul de la Vânătorii Mici Momâia (jud
  • Bem
BEM et alii 2013b -C. Bem, A. Asăndulesei, C. Haită, C. Bem, V. Opriş, Cercetări interdisciplinare în tell-ul de la Vânătorii Mici Momâia (jud. Giurgiu, România), CA 20 (2013), p. 209-230. BEM et alii 2013c -C. Bem, M. Dimache, V. Opriş, M. Tudoran, Bucșani, com. Bucşani, jud. Giurgiu Punct: Pădure-Şcoală. CCA. Campania 2012, 2013, p. 29-30 BEM et alii 2014 -C. Bem, V. Opriş, T. Hila, M. Tudoran, C. Bem, C. Haită, Bucșani com. Bucşani, jud.
FRONESCU 2005 -I. Fronescu, Principalele caracteristici stratigrafice ale carotelor din Campania 2004, în CCA
  • Bem
BEM et alii 2016 -C. Bem, C. Haită, A. Asăndulesei, E. Paraschiv-Grigore, A Predictive Model Regarding the Positioning of the Tells along the Valleys of the Inner Rivers from Muntenia -Argeş River Basins (Romania) -The Archaeology of Wetlands, the Landscape, the Man and his Environment: Danube Valley in Prehistory. International Conference, Bucharest, 15-16 June 2016, D. Popovici, C. Haită, A Bălăseșcu, V. Radu (eds.), in press, BAR International. BEM et alii 2017 -C. Bem, A. Asăndulesei, A. Bălășescu, I. Ene, C. Haită, C. Nicolae, S. Oanţă-Marghitu, Bucșani com. Bucșani, jud. Giurgiu Punct: microzona Bucșani, CCA. Campania 2016, 2017, p. 29-31. FRONESCU 2005 -I. Fronescu, Principalele caracteristici stratigrafice ale carotelor din Campania 2004, în CCA. Campania 2004, 2005, p. 82. HAITĂ 2002 -C. Haită, Preliminary Considerations on a Sedimentary Sondage Performed on the Eneolithic tell from Bucşani, Studii de Preistorie 1 (2002), p. 146-151. LAHOVARI et alii 1898 -G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al României, vol I, Bucureşti, 1898. LAHOVARI et alii 1899 -G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al României, vol II, Bucureşti, 1899. LAHOVARI et alii 1900 -G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al României, vol III, Bucureşti, 1900. LAHOVARI et alii 1901 -G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al României, vol IV, Bucureşti, 1901. LAHOVARI et alii 1902 -G. Lahovari, C. Brătianu, G. Tocilescu, Marele Dicţionar Geografic al României, vol V, Bucureşti, 1902. MARINESCU-BÎLCU et alii 1998 -S. Marinescu-Bîlcu, R. Andreescu, C. Bem, T. Popa, M. Tănase, Şantierul arheologic Bucşani. Raport preliminar. Campania 1998, Anuarul Muzeului Județean "Teohari Antonescu" Giurgiu, 2-4 (1998), p. 93-114. MINESCU 1916 -C. Minescu, Istoria Poștelor Române. Originea, desvoltarea și legislațiunea lor, București, 1916. MITREA 1959 -B. Mitrea, Découvertes récentes de monnaies anciennes sur le territoire de la République Populaire Roumaine, Dacia N.S. 3 (1959), p. 603-606. MUȘEȚEANU et alii 2007 -C. Mușețeanu, C. Bem, S. Marinescu-Bîlcu, C. Nicolae, C.
Paleoliticul şi mezoliticul în spaţiul cuprins între Carpaţi şi Dunăre
  • M Bem
  • A Ignat
  • T Mocanu
  • A Popa
  • C Bălăşescu
  • V Haită
  • C Radu
  • Muja
  • Bucşani
  • Jud Bucşani
  • Giurgiu
Bem, M. Ignat, A. Mocanu, T. Popa, A. Bălăşescu, C. Haită, V. Radu, C. Muja, Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu. Punct: La Pod, CCA. Campania 2006, 2007, p. 83-85 PĂUNESCU 2000 -A. Păunescu, Paleoliticul şi mezoliticul în spaţiul cuprins între Carpaţi şi Dunăre, Bucureşti, 2000. PREDA 1998 -C. Preda, Istoria monedei în Dacia preromană, București, 1998.
Early Bronze Age; 2 nd -3 rd Centuries AD; new settlement discovered)
  • Buna Bucșani Mănăstirea
  • Vestire
Bucșani Mănăstirea Buna Vestire (Early Bronze Age; 2 nd -3 rd Centuries AD; new settlement discovered);
Lipoviencii (16 th -19 th Centuries; new settlement discovered)
  • Bucșani Foișoru
Bucșani Foișoru' Lipoviencii (16 th -19 th Centuries; new settlement discovered);
Late Bronze Age; 2 nd -3 rd Centuries AD; 17 th -18 th Centuries)
  • La Bucșani
  • Nuc
Bucșani La Nuc(i) (Late Bronze Age; 2 nd -3 rd Centuries AD; 17 th -18 th Centuries);
Bronze Age; 17 th -18 th Centuries)
  • Bucșani Livadă
Bucșani Livadă (Bronze Age; 17 th -18 th Centuries);
Nord (Early Bronze Age; 2 nd -3 rd centuries AD; 17 th -19 th centuries
  • Podișor Mlaștina Ilfovățu
Podișor Mlaștina Ilfovățu' Nord (Early Bronze Age; 2 nd -3 rd centuries AD; 17 th -19 th centuries; new settlement discovered);
Sud (Early Bronze Age; 17 th -19 th centuries
  • Podișor Mlaștina Ilfovățu
Podișor Mlaștina Ilfovățu' Sud (Early Bronze Age; 17 th -19 th centuries; new settlement discovered);
Late Bronze Age; 2 nd -3 rd centuries AD; 3 rd -4 th centuries AD
  • Cimitirul Obedeni
  • Vechi
Obedeni Cimitirul Vechi (Late Bronze Age; 2 nd -3 rd centuries AD; 3 rd -4 th centuries AD; 16 th -17 th centuries;