RECICLAREA MATERIALELOR TEXTILE PENTRU DURABILITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR RECYCLING TEXTILE MATERIALS FOR ENVIRONMENTAL SUSTAINABILITY

Abstract

The article presents the main problems related to over-consumption of clothes and textiles in general, due to the demand of new fashion and fast production. Therefore, it will present information about the businesses that are utilizing recycled clothing in a variety of services in order to prevent waste and maintain environmental sustainability. Also, the article will have a focus on the main fashion chains, ZARA and H&M and the Circular Economy that they present as a business method. We will see the importance of protecting the resources and our environment through ways and methods which also help the global economy. 1. Introducere În medie fiecare european consumă 15 t de materiale pe persoană, fiecare cetățean al UE generând, în medie, peste 4,5 t de deșeuri pe an, dintre care aproape o jumătate se aruncă la gropile de gunoi [1]. Aceste cifre alarmante, dacă ne gândim că resursele neregenerabile sunt limitate, dar ar putea exista o soluţie. Cele mai multe

Full text

RECICLAREA MATERIALELOR TEXTILE PENTRU
DURABILITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Adelina-Paula COBUZ, Matthew GREENLEY,
Mihaela ORBAN, Elena-Simina LAKATOS
RECYCLING TEXTILE MATERIALS FOR
ENVIRONMENTAL SUSTAINABILITY
The article presents the main problems related to over-consumption of
clothes and textiles in general, due to the demand of new fashion and fast
production. Therefore, it will present information about the businesses that are
utilizing recycled clothing in a variety of services in order to prevent waste and
maintain environmental sustainability. Also, the article will have a focus on the
main fashion chains, ZARA and H&M and the Circular Economy that they
present as a business method. We will see the importance of protecting the
resources and our environment through ways and methods which also help the
global economy.
Keywords: recycling, sustainability, textile industry, environment,
circular economy
Cuvinte cheie: reciclare, sustenabilitate, industria textilă, mediu,
economie circulară
1. Introducere
În medie fiecare european consumă 15 t de materiale pe
persoană, fiecare cetățean al UE generând, în medie, peste 4,5 t de
deșeuri pe an, dintre care aproape o jumătate se aruncă la gropile de
gunoi [1]. Aceste cifre alarmante, dacă ne gândim că resursele
neregenerabile sunt limitate, dar ar putea exista o soluţie. Cele mai multe

produse şi materiale pot fi refolosite sau reciclate, reducând astfel
cantitatea de deşeuri produsă. Parlamentul a votat recent, în plen, un
raport care cere obiective obligatorii pentru creşterea eficienţei resurselor
în UE cu 30 % până în 2030 - prin comparaţie cu anul trecut [2].
Sprijinindu-se pe Strategia Europa 2020 pentru o creștere
economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, noile propuneri
însoțesc o revizuire a obiectivelor UE actuale privind deșeurile.
Propunerile arată cum politica privind deșeurile a reprezentat un
promotor puternic al reciclării și reutilizării, dar și că mai sunt multe de
făcut pentru închiderea buclei [3]. Modificările stimulatoare aplicate
timpuriu în ciclurile de viață ale produsului și lanțurile valorice – unde
există un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă – ar putea
fi de ajutor. De asemenea, este necesară o încurajare mai intensă a
planurilor care favorizează utilizarea mai scăzută a resurselor, duratele
de viață mai lungi ale produselor și facilitarea reparării și reciclării.
Scopul sustenabilităţii este de a împiedica aruncarea
produselor prin prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora.
Aceste metode de sustenabilitate ajută nu numai mediu înconjurător,
dar şi economia sau relaţiile sociale. În momentul în care avem
materialul prelucrat şi nu necesită extragerea altor resurse pentru
prelucrarea altor materiale, costul de dezvoltare pentru programe de
reciclare este mic.
Prin urmare, existenţa programelor de reciclare oferă oamenilor
un loc de muncă, creând poziţii noi pentru cei competenţi. Spre
exemplu, în Statele Unite ale Americii, peste 1,1 milioane de oameni
lucrează în industria reciclării şi refolosirii materialelor.
Astfel, existenţa oamenilor doritori în protejarea mediul
înconjurător ajută la menţinerea resurselor natural şi extinderea
perioadei de viaţă. Acesta este un circuit complet care ajută la
protejarea planetei noastre.
Spre exemplu, prin focusul acestui articol spre producţia textilă,
arată faptul că dacă pământul folosit va fi redus, atunci şi conflictele
asupra ocupării pământului vor fi prevenite [4].
Industria textilă este una dintre cele mai necesare industrii din
lume. Cele mai produse sunt textilele pentru modă, ceea ce reprezintă
o mare problemă pentru mediul înconjurător şi pământul folosit sau
poluarea apei, din cauza producţiei şi consumului de material. Una
dintre metodele de a combate poluarea şi deşeurile este prin
intermediul reciclării textilelor şi refolosirii lor.
Pentru a putea recicla textile, e necesar să se înţeleagă dacă
acestea sunt materiale textile biodegradabile sau dacă nu sunt
biodegradabile. Cele mai folosite textile biodegradabile sunt bumbacul

şi lână, creşterea folosirii acestor crescând în fiecare an, conform PCI
Fibres Red Book 2012 [5].
Din păcate, putem vedea de asemenea o creştere
considerabile în ceea ce priveşte folosirea materialelor non-
biodegradabile precum poliester, nailon şi acrilic.
Fig.1 Consumul mondial de textile [5]
2. Metodologia şi abordarea cercetării
Creşterea industriei textile este datorată schimbării în
permanentă a modei şi a stilurilor din fiecare sezon, fenomen numit
„fast fashion” sau moda rapidă. Începând cu anul 2000 s-a înregistrat o
creştere globală a industriei textile de 4,3 % în fiecare an, conform
Euromonitor Internaţional 2013 [6]. Conform mai multor studii de
caz,unele dintre liniile mari de magazine de modă care au dus la
creşterea acestui fenomen, dar care îl combat prin reciclare sunt ZARA
şi H&M.
ZARA, împreună cu Zara Kids, Zara home, Pull&Bear,
Massimo Dutii, Bershka, Stradivarius, Oysho şi Uterque, fac parte din

cea mai mare linie de retail din lume, Inditex Group, unul dintre pionerii
în producţia modei rapide. Doar ZARA lansează anual în jur de 10 000
de noi modele [7].
Pe de altă parte, H&M, o companie multinaţională de modă
suedeză, nu are aceleaşi performanţe anuale precum Zara. Aceştia
introduc anual între 2 000 şi 4 000 de noi modele anual [8].
Cu o producţie anuală aşa de mare, cele două linii de modă
mai sus menţionate, combat problema deşeurilor textile şi poluarea,
folosind ca primă strategie reciclarea liniilor de îmbrăcăminte rămase în
urma fiecărui sezon sau folosirea bumbacului organic în producţie [9].
În anul 2013, H&M a lansat Garment Collecting Initiative şi au
reuşit ca până în anul 2015 să strângă 19 000 t de haine aruncate. Pe
parcursul acestei iniţiative, aceştia au lansat o colecţie folosind 20 % de
fibre de bumbac din materialul reciclat [10].
Garment Collecting Initiative constă în sortarea îmbrăcămintei
reciclate în 3 categorii: repurtabile, refolosibile şi reciclabile. În funcţie
de categoria în care acestea sunt sortate, îmbrăcămintea poate lua o
nouă formă sau poate avea o altă utilizare.
Dacă îmbrăcămintea este considerată ca fiind repurtabilă,
aceasta este vândută ca haină second-hand; dacă este considerată
refolosibilă, va fi folosită în alt scopuri, cum ar fi ca material de şters
suprafeţe; iar dacă este considerată reciclabilă aceasta va fi
transformată în fibre textile şi folosită, spre exemplu, ca material de
izolare [11].
O altă abordare a acestei probleme, o reprezintă iniţiativa luată
de H&M numită Better Cotton Initiative prin care aceştia se implică în
proiecte globale pentru creşterea bumbacului organic şi instruirea
agricultorilor [12].
În cazul liniei de modă Zara, sistemul de reciclarea a
materialelor este puţin mai complex. Pe lângă instalarea a peste 300 de
containere de reciclare în Spania, Portugalia, Marea Britanie, China,
Irlanda, Olanda, Suedia şi Danemarca, aceştia au şi un sistem de
ridicare a hainelor destinate reciclării de la locuinţa celui care comandă
(Zara). Acest sistem presupune ca în momentul plasării comenzii
online de produse, selectarea unei extra opţiuni de „pick-up”. În acest
fel, curierul va şti că de la adresa respectivă urmează să ridice un colet
cu haine reciclabile.
Pentru afacerile de retail, sustenabilitatea mediului înconjurător
a devenit o obligaţie pentru modelul lor de afaceri. Astfel, ca
particularitate, Zara promite folosirea bumbacului organic şi materialului
textil ecologic.

Fig. 2
Cota
materialelor
durabile
folosite
de H&M
[12]
De asemenea, o alta strategie managerială este aplicată în
antrenarea personalului în limitarea consumului de energie [13].
3. Dezvoltarea economiei circulare prin industria textilă
În prezent, China, India şi Bangladesh sunt ţări în care marii
producători de haine îşi amplasează fermele şi fabricile.
Aceste ţări au puţine cerinţe sau chiar deloc în ceea ce priveşte
administrarea corectă a folosirii apei şi chimicalelor. În 2006, spre
exemplu, un raport arată ca 7 % din comerţul mondial a fost produs de
către industria textilă [14].
Industria textilă este bazată pe cicluri rapide de modă şi
creşterea continuă a consumului de textile. Astfel, marii producători de
haine întâmpină diferite probleme cu privire la poluarea mediului
înconjurător şi la măsurile pe care aceştia le iau pentru protejarea
mediului. Pentru a combate aceste provocări continue ale mediului
înconjurător, unele companii de haine s-au îndreptat spre o economie

circulară şi un model de afacere numit buclă închisă, prin iniţiative de
reciclare [15].
Ţările care au o activitate considerabilă în reciclarea
materialelor textile sunt Germania, Olandă și ţările Nordice, urmate de
ţările Europene, Japonia, Statele Unite şi Coreea de Sud. De altfel,
ţările producătoare de materiale textile devin şi ele interesate în
reciclarea lor [16].
Economia circulară din zilele noastre este un model de bază
pentru afaceri şi o strategie de a rămâne vizibili pe piaţă economică. De
altfel, oferă un avantaj pentru companiile competitive.
Acest model de afacere oferă oamenilor posibilitatea de a
proteja resursele considerate limitate şi oferă clienţilor siguranţa şi
beneficiul de a crea noi resurse [17].
Prima companie de modă care a lansat o iniţiativă globală de
colectare şi reciclare a hainelor nefolosite, bazată pe un model de
economie circulară, este H&M.
Pentru a încuraja oamenii către această iniţiativă, compania
oferă un cupon de reducere valabil în magazinele H&M pentru oricine
reciclează o anumită cantitate de haine. De altfel, hainele care pot fi
refolosite sunt donate către o organizaţie caritabilă [15].
4. Concluzie
■ Acest studiu arată ce reprezintă industria textilă atât pentru
mediu cât şi pentru economie. Ne sunt prezentate mijloace de protejare
a mediului înconjurător aplicabile industriei textile, cum ar fi reciclarea
sau refolosirea materialelor fără a distruge alte resurse. Aceste metode
de reciclare şi sortare a materialului necesită caracteristici uşor de
recunoscut şi folosit pentru populaţie. De asemenea, oferă posibilitatea
de a experimenta orientarea oamenilor şi a construi oportunităţi pentru
aceştia în viaţa de zi cu zi.
■ Oportunitatea reciclării materialelor deschide noi drumuri
companiilor deja consacrate pe piaţa modei şi le îmbogăţeşte producţia
oferind modele noi de afaceri. O altă oportunitate o reprezintă în plan
social prin oferirea a noi locuri de muncă în ţări în care rata de şomaj
este mare. Această are de asemenea un impact major în economia
ţării, deci în dezvoltarea punctelor sale slabe.
■ Observăm faptul că economia circulară ia din ce în ce mai
multă amploare în din ce în ce mai multe ţări. Acest fenomen are o
importantă majoră în protejarea mediului înconjurător şi poate salva

viitorul resurselor epuizabile. Este un model pe care micii sau mari
întreprinzători îl pot urma, cu siguranţă că aceştia nu vor avea nimic de
pierdut.
BIBLIOGRAFIE
[1] * * * Economia circulară, Conectarea, crearea şi conservarea valorii,
http://bookshop.europa.eu/ro/economia-circular--pbKH0414408/, Data ultimei
accesări: 10.03.2017.
[2] * * * Circular economy: the importance of re-using products and materials,
http://www.europarl.europa.eu/news/en/news-room/20150701STO72956/
circular-economy-the-importance-of-re-using-products-and-materials, Data
ultimei accesări:10.03.2017.
[3] * * * RM 2014, Drumul către o economie circulară, Revistă Mediul pentru
europeni, http://ec.europa.eu/environment/news/efe/articles/2014/08/ article_
20140806_01_ro.htm, Data ultimei accesări: 23 .03.2016.
[4] Cuc, S., May/September. Environmental Sustainability through Clothing
Recycling, 2011.
[5] * * * Hong Kong: Center Of The Fiber Industry, http://www.textileworld.com/
textile-world/features/2013/09/hong-kong-center-of-the-fiber-industry-3/, Data
ultimei accesări: 20.02.2017.
[6] Felipe Caro, Victor Martinez-de-Albeniz, Fast Fashion, Business Model
Overview and Research Opportunities, Springer, New York, NY, 25.04.2014.
[7] Lemos, M.J., Zara’s case study, The Leader in the Fast Fashion Concept,
2013.
[8] Tokatli, N., Global sourcing: insights from the global clothing industry, the
case of Zara, a fast fashion retailer. New York, NY, USA, 2007.
[9] Fairhurst, V. B., Fast Fashion: response to changes in the fashion industry.
Knoxville, Tennessee, USA, 2009.
[10] Leonas, K.K., The Use of Recycled Fibers in Fashion and Home Products.
Raleigh, North Carolina, USA, 2017.
[11] * * * Sustainability - Get Involved - Recycle Your Clothes. (fără an)., de pe
H&M Group: https://about.hm.com/en/sustainability/get-involved/recycle-your-
clothes. html, Data ultimei accesări: 07.03.2017.
[12] Shen, B., Sustainable Fashion Supply Chain, Lessons from H&M .
Sustainability , 14, 2014.
[13] Subrata Saha, I. N., Optimal retailer investments in green operations and
preservation technology for deteriorating items. ELSEVIER , 14, 2016.
[14] Julian, M., Allwood, S.E., Well dressed? The present and future
sustainability of clothing and textiles in the United Kingdom. University of
Cambridge Institute for Manufacturing Mill Lane, Cambridge CB2 1RX, UK,
2006.
[15] Jensen, C.K., http://studenttheses.cbs.dk/. Accesat la data de 03.03.
2017.

[16] Kemppainen, J.,Theseus.fi. https://www.theseus.fi/bitstream/handle/1002
4/114436/Kemppainen_Jenni.pdf?sequence=1, Data ultimei accesări: 18.02.
2017.
[17] Peter Lacy, J. R. Waste to Wealth. Hampshire: PALGRAVE MACMILLAN,
2015.
Ms. Adelina-Paula COBUZ
Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca
Centrul pentru Iniţiere şi Dezvoltare Organizaţională, Cluj-Napoca
e-mail: kadelin@ymail.com
Matthew GREENLEY
Centrul pentru Iniţiere şi Dezvoltare Organizaţională, Cluj-Napoca
e-mail: greenley.matthew@gmail.com
Drd. Mihaela ORBAN
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
Centrul pentru Iniţiere şi Dezvoltare Organizaţională, Cluj-Napoca
e-mail: orban_mihaela@yahoo.com
Dr.Ing., ec. Elena-Simina LAKATOS
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Centrul pentru Iniţiere şi Dezvoltare Organizaţională, Cluj-Napoca
membru AGIR
e-mail: simina.lakatos@mis.utcluj.ro