BookPDF Available

Best Practices of Circular Activities in the Agri-food Sector from the Netherlands and Romania

Authors:

Abstract

Agriculture and food production have always been a connecting link between countries worldwide. The Netherlands and Romania have a longstanding and strong relationship working together in the field of agriculture and food. Both countries support the development of a worldwide transition to a sustainable and honest food production system. Moreover, the Netherlands and Romania respect the sustainable use of natural resources, safeguarding nature and biodiversity, and ensuring food security — as recorded in the 2030 Agenda for Sustainable Development. The upcoming Common Agricultural Policy requires a transition by innovation to a new and sustainable agri-food production system, which is both sustainable and more efficient while protecting the traditions of rural areas at the same time. The Netherlands and Romania aim to work strongly together as partners to make this happen. The scope of book is to present best practices from the Netherlands and Romania regarding circular economy projects and activities from the agri-food industry. These projects refer to actions focused on: closing the circle from waste to resources; climate change and ecosystem conservation; increasing the appeal and vitality of rural areas; projects that enhance the regional economy.
Bilingual book elaborated thanks to the initiative of the Embassy of
the Kingdom of the Netherlands in Romania.
Carte bilingvă realizată la iniţiativa Ambasadei Regatului Ţărilor
de Jos în România.
BEST PRACTICES OF CIRCULAR ACTIVITIES
IN THE AGRI-FOOD SECTOR FROM THE
NETHERLANDS AND ROMANIA
ECONOMIE CIRCULARĂ ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR:
BUNE PRACTICI DIN REGATUL ŢĂRILOR DE JOS ŞI ROMÂNIA
repair
reuse
recycle
Marius CONSTANTIN
Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU Georgiana STRAT
Mădălina Elena DEACONU
ISBN 978-606-34-0375-0
-RO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
BEST PRACTICES OF CIRCULAR ACTIVITIES IN THE AGRI-FOOD SECTOR
FROM THE NETHERLANDS AND ROMANIA
ECONOMIE CIRCULARĂ ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR: BUNE
PRACTICI DIN REGATUL ŢĂRILOR DE JOS ŞI ROMÂNIA
Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU
Marius CONSTANTIN
Georgiana STRAT
Mădălina Elena DEACONU
ISBN: 978-606-34-0375-0
Bucureşti
2021
BUCHAREST UNIVERSITY OF ECONOMIC STUDIES
Copyright © 2021, AMBASADA REGATULUI ŢĂRILOR DE JOS DIN ROMÂNIA
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate AMBASADEI REGATULUI ŢĂRILOR DE JOS DIN ROMÂNIA
EDITURA ASE
EDITURA ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 010374
www.ase.ro
wwww.editura.ase.ro
editura@ase.ro
Redactor: Livia RADU
Tehnoredactori: Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU, Marius CONSTANTIN,
Georgiana STRAT, Mădălina Elena DEACONU
Copertă: Georgiana STRAT
Autorii îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea materialului şi pentru
sursele bibliograce menţionate.
The scope of this bilingual book is to present best practices from the
Kingdom of the Netherlands and Romania regarding circular economy
projects and activities from the agri-food industry. These projects refer to
actions focused on: closing the circle from waste to resources; climate
change and ecosystem conservation; increasing the appeal and vitality
of rural areas; projects that enhance the regional economy.
Scopul acestei cărţi bilingve este de a prezenta cele mai bune practici
de proiecte circulare din domeniul agroalimentar din Regatul Ţărilor de
Jos şi din România. Aceste proiecte implică acţiuni axate pe: închiderea
cercului de la deşeuri la resurse, combaterea schimbărilor climatice,
conservarea ecosistemelor şi creşterea atractivităţii zonelor rurale.
Page 5
Dear reader,
Agriculture and food production have always been a connecting link between countries worldwide. The
common international language in the agro and food sector usually leads to friendship, mutual respect,
and understanding.
Also, Romania and the Netherlands have a longstanding and strong relationship working together in the eld
of agriculture and food. And we both support the development of a worldwide transition to a sustainable
and honest food production system. We respect the sustainable use of natural resources, safeguarding
nature and biodiversity, and ensuring food security — as recorded in 2015 in the United Nations Sustainable
Development Goals (SDGs).
The upcoming Common Agricultural Policy period policy is based on the farm to fork strategy, as part of
the Green Deal and in line with the SDGs. It requires a transition by innovation to a new and sustainable
agri-food production system, which is both sustainable and more efcient while protecting the traditions
of rural areas at the same time. Romania and the Netherlands aim to work strongly together as partners to
make this happen.
To our delight, over the last few years, our countries have developed a practice, by now perhaps already a
tradition, whereby we work and learn together by exchanging agri experience and knowledge. We have
done this in sectors such as dairy, protected horticulture, and fruit growing, and now we continue with
greening cities and agricultural education and knowledge.
Currently, climate change and resource scarcity require us to reassess production methods, and (agri)
circularity becomes more and more a key word. Actually, it aims at the optimisation of resource use and
food production in harmony with nature. It means closing cycles of minerals and other resources as far as
possible, respecting the Earth’s natural limits, strengthening biodiversity, preventing waste, and at the same
time ensuring that farmers receive a fair price for their hard work.
With this in mind, in 2020, we organised the “Circular agriculture challenge”, an activity meant to stimulate
Romanian students to come up with creative projects. Valuable project ideas turned in by enthusiastic
students supported by their dedicated professors from most of Romania’s agri-related universities.
Encouraged by the positive reactions received from the Romanian academic environment, business
environment, and authorities, respectively the Department for Sustainable Development and Ministries of
Agriculture and Environment, we decided to continue with this book, which is meant to be inspirational and
to make the connection between policy / abstract concepts and real-life practice.
We all have seen strategies, policy papers, action programmes at EU and international level, which address
the above-mentioned topics. Well, this book aims at giving concrete examples from both the Netherlands
and Romania of how the ideas of sustainability and circularity turned into practice. Also, the SDGs each
project has contributed to are indicated graphically for all the illustrated projects.
Our sincere appreciation goes to all the owners of these interesting initiatives. And to the authors of this book
that have discovered and presented them in such an appealing, accessible, and professional manner.
The Embassy team and the Dutch government are here to contribute to a successful exchange of knowledge
and ideas with Romania. We are looking forward to a continuous strong and effective cooperation in the
coming years.
I wish you a pleasant reading and lots of inspiration!
Foreword
Arie Veldhuizen
Counsellor for Agriculture, Nature and Food Quality
Embassy of the Kingdom of the Netherlands - Bucharest
Page 6
Dragă cititorule,
Agricultura şi producţia alimentară au fost întotdeauna un punct de legătură între ţările din întreaga lume.
Limba comună internaţională în sectorul agroalimentar duce de obicei la prietenie, respect reciproc şi
înţelegere.
România şi Regatul Ţărilor de Jos au o relaţie puternică de lungă durată în ceea ce priveşte colaborarea
în domeniul agriculturii şi alimentaţiei. Ambele ţări susţin dezvoltarea unei tranziţii globale către un sistem
de producţie alimentară durabil şi onest. Respectăm utilizarea durabilă a resurselor naturale, protejarea
naturii şi a biodiversităţii, asigurarea securităţii alimentare — aşa cum a fost prevăzut în 2015 în Obiectivele
de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Viitoarea Politică Agricolă Comună este centrată pe strategia „de la producător la consumator”, ca parte
a Pactului Ecologic European şi în conformitate cu ODD-urile. Acest lucru necesită o tranziţie prin inovaţie
către un nou sistem durabil de producţie agroalimentară care să e atât sustenabil, cât şi ecient, şi care
să protejeze tradiţiile din zonele rurale. Pentru ca acest lucru să se întâmple, România şi Regatul Ţărilor de
Jos îşi propun să lucreze împreună ca parteneri.
Spre bucuria noastră, în ultimii ani, ambele ţări au dezvoltat o practică, probabil deja cu tradiţie, prin care
lucrăm şi învăţăm împreună, schimbând experienţă şi cunoştinţe din domeniul agroalimentar. Am făcut
acest lucru în ceea ce priveşte liera laptelui, horticultura protejată şi pomicultura, iar acum continuăm cu
înverzirea oraşelor şi educaţia agricolă.
În prezent, schimbările climatice şi decitul de resurse ne impun reevaluăm metodele de producţie,
iar (agri)circularitatea devine din ce în ce mai mult un cuvânt-cheie. Acest concept vizează, de fapt,
optimizarea utilizării resurselor şi a producţiei de alimente în armonie cu natura. Înseamnă închiderea a cât
mai multor cercuri de resurse, respectarea limitelor naturale ale Pământului, consolidarea biodiversităţii,
diminuarea uxurilor de deşeuri şi, în acelaşi timp, asigurarea fermierilor li se plăteşte un preţ corect
pentru munca lor.
Având în vedere toate acestea, în 2020 am organizat „The Circular Agriculture Challenge”, o activitate
menită stimuleze studenţii români vină cu proiecte creative. În cadrul acestei competiţii, studenţii
entuziaşti, alături de cadrele didactice dedicate au prezentat idei valoroase de proiecte circulare,
iniţiativele venind de la majoritatea universităţilor cu prol agricol sau conex din România.
Încurajaţi de reacţiile pozitive primite de la mediul academic, mediul de afaceri şi autorităţile române,
respectiv Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă şi Ministerele Agriculturii şi Mediului, am decis să
continuăm cu această carte, care este menită e inspiraţională şi să facă legătura dintre politică/
concepte abstracte şi modele practice din viaţa reală. Cu toţii am văzut strategii, documente de politică,
programe de acţiune la nivel european şi internaţional, care abordează subiectele menţionate mai sus.
Ei bine, această carte îşi propune ofere exemple concrete, atât din Regatul Ţărilor de Jos, cât şi din
România, despre modul în care ideile de sustenabilitate şi circularitate pot transformate în practică.
ODD-urile la care a contribuit ecare proiect sunt, de asemenea, indicate grac pentru toate proiectele
ilustrate.
Aprecierea noastră sinceră se adresează tuturor antreprenorilor care au îninţat iniţiative inovative. De
asemenea, extindem sincerele noastre aprecieri autorilor acestei cărţi, care le-au descoperit şi prezentat
într-un mod atât de atrăgător, accesibil şi profesional.
Echipa Ambasadei şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos sunt aici pentru a contribui la un schimb de succes
de cunoştinţe şi idei cu România. Aşteptăm cu nerăbdare o cooperare continuă şi puternică denită de
ecienţă în următorii ani.
Vă doresc lectură plăcută şi multă inspiraţie!
Prefaţă
Arie Veldhuizen
Consilier Agricultură, Industrie Alimentară şi Natură
Ambasada Regatului Ţărilor de Jos - Bucureşti
NL-01 Bio Futura 10
NL-02 BoerInNatuur: farming with nature 12
NL-03 Brasserie 2050 14
NL-04 De Ceuvel and Café de Ceuvel 16
NL-05 Fruitleather Rotterdam 18
NL-06 Instock 20
NL-07 Kromkommer 22
NL-08 Kwatrijn: cowshed of the future 24
NL-09 Meerlanden 26
NL-10 Nutrient Platform 28
NL-11 Pieter Pot 30
NL-12 rotterzwam 32
NL-13 Yespers 34
RO-01 AgroBioHeat Romania 38
RO-02 Bio&co 40
RO-03 Biodeck 42
RO-04 CUIB 44
RO-05 Ferma de Păsări Păşunate 46
RO-06 Genesis Biopartner 48
RO-07 Magazin Zero Waste Bucureşti 50
RO-08 Mioveni Composting Project 52
RO-09 ØNO - despachetărie 54
RO-10 Pivniţa Bunicii 56
RO-11 Szimpla 58
RO-12 Szimpla Bolt 60
RO-13 Treatment of Biodegradable Waste in Mehedinţi County 62
NL-Special Mention: Manure Research Project 64
RO-Special Mention: A.C.U.M. Project 65
Sustainable Development Goals (SDGs) // Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) 66
SDG Projects Matrix // Matricea ODD-urilor per Proiect 68
References // Referinţe bibliograce 70
Authors // Autori 72
Page 7
Table of contents
Cuprins
AMSTERDAM
Utrecht
Rotterdam
Eindhoven
Groningen
1
1
11
3
2
4
The numbers indicate the amount of projects implemented in the marked areas from the Kingdom of the Netherlands.
Numerele din hartă indică proiectele implementate în zonele marcate din Regatul Ţărilor de Jos.
Dutch farming, horticulture, and sheries are
continually innovating, making the Kingdom of
the Netherlands a global leader in the agri-food
sector. According to the vision developed by the
Dutch Ministry of Agriculture, Nature, and Food
Quality, the only way for the Kingdom of the
Netherlands to secure the future of food supplies
is to make the transition to circular agriculture.
According to Carola Schouten, the Dutch Minister
of Agriculture, Nature, and Food Quality, circular
agriculture provides inevitable and conclusive
solutions to issues such as preventing soil, water,
and raw materials from becoming exhausted and
preventing the temperature on our planet from
rising to unacceptable levels.
The Dutch agri-food sector has an excellent track
record in the efcient production of food, as
explained in “Agriculture, nature, and food: valuable
and connected. The Netherlands as a leader in
circular agriculture” memorandum. This is an ideal
starting point for the Kingdom of the Netherlands
to become the leader in the sustainable use of raw
materials and a winner as regards the transition to
circular agriculture, in line with the circular economy
objectives of the Dutch government. Unfortunately,
its current supply chain has leaks, more at the end
of the chain. The chain needs to be redesigned and
transformed into a system with minimal unnecessary
losses if it is not possible to eliminate chain losses. It
will make farming, horticulture, and sheries part of
a circular food system.
Circular agriculture features a high level of
diversity and innovation in agricultural businesses,
as well as diverse partnerships. This transition
empowers entrepreneurs to share their knowledge
and experience with each other. While some
entrepreneurs may be focused on the sustainable
production of food designed for the local market,
others might nd opportunities in exporting and
being an active part of the global agri-food
value chain. For circular agriculture to succeed,
agricultural practices need to be approached with
an open mind, full of creativity and care for future
generations.
Agricultura, horticultura şi pescuitul se aă într-un
proces permanent de inovare, făcând din Regatul
Ţărilor de Jos un lider global în sectorul agroalimentar.
Conform viziunii dezvoltate de Ministerul Olandez
al Agriculturii, Naturii şi Calităţii Alimentelor, singura
modalitate pentru Regatul Ţărilor de Jos de a
asigura viitorul aprovizionării cu alimente este să
facă tranziţia către agricultura circulară. Potrivit lui
Carola Schouten, ministrul olandez al Agriculturii,
Naturii şi Calităţii Alimentelor, agricultura circulară
oferă soluţii inevitabile şi concludente la probleme
precum prevenirea epuizării solului, apei şi materiilor
prime, prevenirea creşterii temperaturii la niveluri
inacceptabile, dar şi la alte situaţii.
Sectorul agroalimentar olandez are o experienţă
excelentă în producerea ecientă de alimente, aşa
cum este explicat în memorandumul „Agriculture,
nature, and food: valuable and connected. The
Netherlands as a leader in circular agriculture”.
Acesta este un punct de plecare ideal pentru ca
Regatul Ţărilor de Jos să devină lider în utilizarea
durabilă a materiilor prime şi un câştigător în ceea
ce priveşte tranziţia către agricultura circulară, în
conformitate cu obiectivele economiei circulare
ale guvernului olandez. Din nefericire, lanţul actual
de aprovizionare înregistrează pierderi, în special
spre nalul său. Acesta trebuie să e reproiectat
şi transformat într-un sistem cu pierderi minime, în
cazul în care nu este posibilă eliminarea integrală a
pierderilor din lanţul agroalimentar.
Agricultura circulară implică parteneriate intra-
şi intersectorial şi un nivel ridicat de diversitate şi
inovare în întreprinderile agricole. Această tranziţie
determină antreprenorii îşi împărtăşească
cunoştinţele şi experienţele. În timp ce unii
antreprenori se pot concentra pe producerea
durabilă de alimente, concepută pentru piaţa
locală, alţii pot găsi oportunităţi la export, devenind
o parte activă a lanţului valoric agroalimentar
global. Pentru ca agricultura circulară aibă
succes, este vital ca practicile agricole e
abordate cu o minte deschisă, plină de creativitate
şi grijă pentru generaţiile viitoare.
Page 9
waste
products
circularity
company
industry
customers
food
circular
sustainable
farmers
nature
organic
landscapes
farm
production
coffee
vegetables
business
quality
chain
platforme
local
restaurant
future
design
closed
economy
composting
collaboration
soil people principles
concept
bio
initiative
manure
scale
planning
impact
social
partners awareness
farming
rotterdam
deşeuri
alimentare
produsele
platformă legume
clienţi
companii
local proces
cafea
ajută
creat
sol
termen
natură
circulară
bio
fermă
sustenabil
rotterdam
design
colaborare
principii
concept
gunoi de grajd
sustenabil
etic
Page 10
Bio Futura is an ingenious business based in
Rotterdam. Its goal is to replace single-use plastics
with sustainable alternatives as much as possible.
On their website, customers can nd and purchase
products such as: compostable tableware,
trash bags, coffee cups, and lots of packaging
alternatives and some are even dedicated to the
HORECA industry. Through its policy of allowing
product customization, Biofutura has managed to
create a network of B2B customers from the food
industry promoting green practices.
One of the main principles that stay at the foundation
of Bio Futura is promoting the closure of the circle from
waste to resources, represented in the gure above.
Biodegradable material can break down through
the action of a naturally occurring microorganism
(bacteria and fungi) to mineral aggregates such as
biomass, water, carbon dioxide (CO2), or methane
(CH4) in a chemical process under certain conditions
(oxygen, temperature, moisture) over some time.
This is why their main materials in the production
of the sustainable alternatives are: bamboo, kraft,
wood, palm-leaf, paper, and bioplastics — Poly
Lactic Acid that is used to create transparent cold
cups, deli containers, and clamshell salad boxes.
Bio Futura’s products are EN-13432 licensed. This
European standard guarantees that products will
fully biodegrade within 9-12 weeks or less in an
industrial composting facility.
Recently, Bio Futura launched a tableware line
of biobased durable. One of the products, which
deserves the spotlight, is the Coffee Based Cup. This
product is made from remains of coffee grounds
(30%) and sugar cane (70%). A great thing was the
promotion campaign: for every cup purchased, Bio
Futura will make a nancial contribution to a school
project for the children of Ethiopian coffee farmers.
This way, Coffee Based Cup brought some joy to
people here and there.
Biofutura products have a positive impact on the
environment — not only that, but this particular
innovative business is also developing constantly
sustainable partnerships. “Collect a Cup” is a project
in which Bio Futura is acting together with Renewi
and WEPA Netherland in collecting the coffee cups
from their business clients. The used coffee cups
are integrated into a new technological cycle to
create a new product: toilet paper.
This green initiative is actively changing the
customer’s perspectives on plastics. The company’s
objective is to extend its activity further than the
EU markets they already operate in, such as UK,
Netherlands, Belgium, France, Germany, Austria,
and Denmark. Bio Futura aims to extend its activities
to other markets, as well as the capacity to prove
sustainable products for its customers. Their main
goal is to encourage customers to use sustainable
packaging alternatives and contribute to the
transition towards a more circular and sustainable
economy in the European Union.
Bio Futura
Page 11
NL.01
Bio Futura este o iniţiativă sustenabilă cu sediul
în Rotterdam. Obiectivul principal al acesteia
este: înlocuirea cât mai multor materiale plastice
de unică folosinţă cu alternative sustenabile. În
portofoliul companiei, clienţii pot găsi produse
precum: veselă compostabilă, pungi de gunoi,
pahare de cafea şi o mulţime de alternative de
ambalare dedicate atât consumatorilor casnici,
cât şi industriei HORECA. Prin facilitarea serviciului
de personalizare al ambalajelor sustenabile, în jurul
brandului s-a creat o reţea de clienţi din industria
HORECA, care promovează practicile circulare.
Unul dintre principiile care stau la baza Bio Futura
este promovarea închiderii cercului de la deşeuri la
resurse, reprezentat în schema anterioară (p. 10).
Materialul biodegradabil se poate descompune prin
acţiunea unor microorganisme naturale (bacterii şi
ciuperci) în agregate minerale precum biomasă,
apă, dioxid de carbon (CO2) sau metan (CH4), pe
durata unui proces chimic care are loc în anumite
condiţii (oxigen, temperatură, umiditate) şi după o
perioadă de timp. De aceea, principalele materiale
pentru producerea alternativelor sustenabile pentru
ambalaje sunt: bambusul, kraft, lemnul, frunzele de
palmier, hârtia şi bioplasticul. Un tip de bioplastic
este acidul polilactic, care este utilizat pentru a
crea pahare de plastic sau recipiente în care sunt
depozitate preparatele alimentare. Produsele
Bio Futura au obţinut certicarea EN-13432. Acest
standard european garantează un proces rapid
de biodegradare al produselor Bio Futura într-un
interval de 9-12 săptămâni sau chiar mai mic, într-o
instalaţie de compostare industrială.
Recent, Bio Futura a lansat o linie de veselă durabilă.
Unul dintre produsele care merită să e pus în centrul
atenţiei este Coffee Based Cup. Acest produs este
fabricat din resturi de zaţ de cafea (30%) şi trestie
de zahăr (70%). Un lucru extraordinar în lansarea
acestui produs a fost campania de promovare care
a presupus ca, pentru ecare ceaşcă vândută, Bio
Futura să facă o donaţie nanciară către un proiect
şcolar pentru copiii fermierilor de cafea din Etiopia.
Astfel, produsul Coffee Based Cup a adus bucurie
oamenilor din diverse locuri.
Pe lângă produsele care dau soluţia pentru
problematica deşeurilor plastice, Bio Futura susţine şi
creează parteneriate sustenabile. Un exemplu este
dat de proiectul „Colectează un pahar de cafea”,
unde compania acţionează pe piaţa olandeză
împreună cu Renewi şi WEPA pentru colectarea
paharelor de cafea de la rmele partenere.
Acestea odată colectate sunt integrate într-un nou
ux tehnologic pentru a crea un nou produs: hârtie
igienică.
Bio Futura schimbă activ perspectivele clienţilor
asupra problematicii deşeurilor plastice. Obiectivul
companiei este îşi extindă activitatea mai
departe de pieţele în care activează deja, respectiv
Marea Britanie, Regatul Ţărilor de Jos, Belgia, Franţa,
Germania, Austria şi Danemarca. Scopul nal este
dezvoltarea durabilă şi asigurarea tranziţiei către
economia circulară.
www.biofutura.com/en/about-us/
www.facebook.com/BioFuturaNL/
www.instagram.com/biofutura_europe/
www.linkedin.com/company/bio-futura/
Page 12Page 12
In the nature reserve The Maashorst in Brabant
the largest agroforestry farm of the Netherlands is
built. On a surface area of 25 hectares perennial
crops are mixed with animal grazing according to
the principles of permaculture. No articial fertilizers
or pesticides are used and all food products — nuts,
fruits, berries, corn, vegetables, eggs, dairy and
meat — are sold in the immediate vicinity. Circular
Landscapes did the landscape planning and prize-
winning design of the farm.
The farm was founded in 2017 with nancial support
of the Dutch Fund for Nature Inclusive Farms. The
rst trees and shrubs were planted in 2018 and,
gradually, the farm was expanded by adding more
land to the existing property. It will be a few more
years before farmers Wilco de Zeeuw and Debbina
van Vuuren will get full yields of fruits and nuts, but
already their cows, chickens and small scale crops
supply income. Some 60 regular customers buy farm
products every week.
The farmers and the supporting Fund’s ambitions
are to have closed cycles as much as possible
and use the regenerative force of nature to the
maximum. Organic waste from forest and nature
management together with animal manure are
used for composting and fertilizing the elds. The
winter shed for the cows is a vegetable greenhouse
in summer. Soil quality and biodiversity are improved
by selecting species that best t the natural
circumstances and limiting soil disturbances like
plowing and weeding. Instead of hunting and using
pesticides, it is allowed that part of the yield is eaten
by birds and other wild animals. Food production is
seen as part of integrated ecosystem management.
BoerInNatuur* wants to show that ecological
and circular food production is possible in an
economically feasible way. Still, some challenges
lay ahead: to organize food processing, distribution,
and marketing on a regional scale and to nd ways
to overcome heavy drought. Together with Circular
Landscapes and the Dutch Fund for Nature Inclusive
Farms, further plans are made to do so. The Fund is
planning to support more farms in the future. Circular
Landscapes has set up a Design Lab Agroforestry to
help these farms make better plans.
BoerInNatuur: farming with nature
*(EN) Farmer in nature.
Photosynthesis
- Fotosinteză -
Compost
- Compost -
Compost
- Compost -
Vegetables
- Legume -
Eggs, Meat
- Ouă, Carne -
N - Binding
C - Fixating
- N - Fixare
-C -Fixare
N - Binding
C - Fixating
N - Fixare
C - Fixare
Shelter, forage
-Adăpost, Hrană -
Pest control, management, fertilization
-Combaterea dăunătorilor, Managemen, Fertilizare -
Wood chips
- Tocătură de lemn -
Manure
- Gunoi de grajd -
Dairy
- Lactate -
Food scraps
- Resturi de mâncare -
Compost
- Compost -
Nuts, Fruits, Grains
- Nuci, Fructe, Grâne -
Page 13
În Rezervaţia naturală Maashorst din Brabant se construieşte
cea mai mare fermă agroforestieră din Regatul Ţărilor de Jos.
Având la bază principiile permaculturii, ferma combină cultura
plantelor perene cu păşunatul pe o suprafaţă de 25 hectare. Pentru
obţinerea produselor agroalimentare, precum nuci, fructe, fructe
de pădure, porumb, legume, ouă, lactate şi carne, nu se folosesc
îngrăşăminte articiale sau pesticide, iar toate produsele alimentare
sunt vândute în vecinătatea fermei. Echipa Circular Landscapes**
a realizat proiectarea şi designul premiat al fermei.
Ferma a luat inţă în 2017 cu sprijinul nanciar al Dutch Fund for
Nature Inclusive Farms***. Primii arbori şi arbuşti au fost plantaţi în
2018 şi, treptat, arealul fermei a crescut, adăugându-se mai mult
teren la proprietatea existentă. Vor mai trece câţiva ani până când
fermierii Wilco de Zeeuw şi Debbina van Vuuren vor obţine o recoltă
protabilă din fructe, însă animalele şi micile culturi le oferă deja un
venit constant. Ferma se poate mândri cu delizarea a aproximativ
60 de clienţi, care cumpără produsele lor în ecare săptămână.
Ţinta fermierilor şi a Fondului este să aibă cât mai multe cercuri
posibile închise local şi folosirea la maxim a capacităţii de regenerare
a naturii. Resturile organice din pădure şi managementul zonei
naturale împreună cu gunoiul de grajd sunt utilizate la compost
şi fertilizarea terenurilor. Adăpostul de iarnă al vacilor este folosit
ca seră de legume vara. Calitatea şi biodiversitatea din sol sunt
îmbunătăţite prin selecţia de specii adecvate circumstanţelor
naturale limitând practici care deranjează solul precum aratul şi
eliminarea buruienilor. În locul vânătorii şi utilizării pesticidelor, le
este permis animalelor sălbatice şi păsărilor consume o parte
din recolte. Astfel, producţia agroalimentară este văzută ca parte
integrată a unui sistem de management a ecosistemelor.
BoerInNatuur doreşte arate că este posibilă producţia hranei în
mod circular şi ecologic, dar şi fezabil din punct de vedere economic.
Totuşi, există şi câteva provocări de depăşit: organizarea procesării
alimentelor, marketingul şi distribuţia la scară regională, precum şi
găsirea unei metode de a trece peste seceta excesivă. Împreună
cu Circular Landscapes şi Dutch Fund for Nature Inclusive Farms
se lucrează în acest sens. Fondul plănuieşte sprijine mai multe
ferme în viitor, iar Circular Landscapes a pus bazele unui Design Lab
Agroforestry**** pentru a ajuta aceste ferme să se organizeze mai
bine.
www.circularlandscapes.nl
www.streekboerderijen.nl
www.boer-in-natuur.nl
www.designlabagroforestry.nl
NL.02
**(RO) Peisaje Circulare.
***(RO) Fondul Olandez pentru Ferme Inclusive
cu Natura.
**** (RO) Laborator de Design Agroforestier.
Summer - vegetable crops // Vara - seră de
legume
Winter - cowshed // Iarna - grajd
Page 14
Imagine what the world will need to eat to sup-
port a projected population of 10 billion by 2050.
Brasserie 2050 is set to be the restaurant of the future
aiming to solve the previously mentioned problem.
This initiative of Lowlands and Rabobank, in col-
laboration with catering agency The Food Line-Up
has already won the international Restaurant & Bar
Design Award for the best pop-up restaurant in the
world.
The nancial endorser and Brasserie’s founder,
Rabobank, is an international cooperative bank
that strongly believes in sustainable partnerships and
is constantly looking up for new partners which are
willing to embrace the circular values as their own.
In 2017, Rabobank launched its new worldwide
mission: “Growing a Better World Together”. Soon,
joined by OvertredersW, a Dutch agency that
provided the design for the Brasserie 2050 pop-
up restaurant, and also by the Dutch leader in
organising festivals and concerts, Mojo.
The barn was considered a timeless land symbol and
over the centuries has proved to be a neutral yet
distinctive envelope for evolving farming activities.
Thus, being a perfect t for the rst appearance of
Brasserie 2050 at Lowlands festival 2018.
Most certainly, the future in construction is a circular
one: making sure no resources are wasted. In support
of this new way of construction, the main building of
Brasserie 2050 was set up out of standardized pallet
racks having tables that were manufactured from
recycled plastic. The facade was decorated with
vertical farming cupboards and then planted with
aromatic herbs. The pallets were lled with bags
of grain that were stored above the tables. The
grain bags were lled with onions, corn, garlic and
wheat, which helped keep the pavilion in place.
Further, the eatable accessories were included in
the food preparing processes, therefore everything
became reusable and nothing got discarded. The
innovative design of the pop-up restaurant allowed
their customers to see through all the foods and
cooking process. The exquisite dishes were served
in compostable tableware sets so that everything
that was used by the nearly 60.000 curious visitors
attending Lowlands 2018 was properly recycled
and nothing got thrown away.
Brasserie 2050 is not only preparing meals for the
future but also, through its eye-catching and
environmentally friendly design philosophy the
initiative resonates with the restaurant’s purpose
of reducing waste and CO2 emissions. In addition
to raising awareness over the necessity of
implementing the circular economy principles, all
dishes were given an accurate CO2 measurement
and every dish told the story of a smart technologist,
driven farmer or visionary entrepreneur.
The philosophy behind this initiative is much broader
and deeper than the “plastic-free” trend, and it
refers to the zero-waste lifestyle, which provides a
waste reduction strategy, but it draws attention and
greater awareness during purchases, emphasizing
the importance of our role as consumers on
production patterns.
Brasserie 2050
Page 15
NL.03
Imaginaţi-vă ce va trebui să mănânce lumea
pentru a susţine o populaţie de 10 miliarde de locu-
itori previzionată pentru anul 2050. Brasserie 2050 va
restaurantul viitorului, care abordează problema
anterior menţionată într-un mod inovativ. Această
iniţiativă a Lowlands şi Rabobank, în colaborare cu
agenţia de catering The Food Line-Up, a câştigat
deja premiul internaţional destinat categoriei Baruri
& Restaurante pentru cel mai bun restaurant pop-
up din lume.
Finanţator şi fondator al iniţiativei, Rabobank
este o bancă cooperatistă internaţională care
crede cu tărie în parteneriate durabile şi caută
în permanenţă noi parteneri care sunt dispuşi să
îmbrăţişeze valorile circulare. În 2017, Rabobank a
lansat nouă provocare pentru lumea business-ului:
„Să construim împreună o lume mai bună”. Acestei
provocări i-a dat curs OvertredersW, o agenţie de
design olandeză care a proiectat restaurantul pop-
up Brasserie 2050 şi, de asemenea, Mojo — liderul de
piaţă în organizarea de festivaluri şi concerte.
Cu siguranţă, viitorul în domeniul construcţiilor
este circular: nicio resursă nu se risipeşte. În sprijinul
acestui nou mod de construire, hambarul Brasserie
2050 a fost asamblat din rafturi standard pentru
paleţi, mese din plastic reciclat, iar faţada a fost
alcătuită din dulapuri agricole verticale pline cu
ierburi aromate. Ca măsură de precauţie împotriva
curenţilor puternici de aer, în paleţi au fost depozitaţi
saci de cereale, amplasaţi în mare parte deasupra
meselor. În sacii cu cereale s-au regăsit şi elemente
decorative comestibile: ghirlande cu ceapă, usturoi,
porumb şi grâu, care au creat un cadru natural. În
plus, decoraţiunile consumabile au fost incluse în
procesul de pregătire a preparatelor culinare, prin
urmare totul a devenit reutilizabil şi nu s-a aruncat
nimic.
Designul inovator al restaurantului pop-up le-a per-
mis clienţilor să vadă întregul proces de preparare
al ecărui fel de mâncare. Bucatele ranate au fost
servite în veselă compostabilă, astfel încât tot ceea
ce au folosit cei aproape 60.000 de vizitatori curioşi,
care au participat la Lowlands 2018, a fost reciclat
corespunzător şi nimic nu a fost aruncat.
Prin conceptul său sustenabil, Brasserie 2050
îşi propune reducă deşeurile şi emisiile de
CO2. Pentru a atinge obiectivul stabilit şi pentru
a accentua nevoia implementării principiilor
economiei circulare, a fost măsurată amprentă
de carbon a ecărui preparat şi comunicată
consumatorilor. Astfel, clienţii au putut aa gradul
de emisii de CO2 ale felurilor de mâncare. Totodată,
acestea au fost servite în ambalaje compostabile,
pentru a facilita reintegrarea într-un alt circuit.
Perspectivele acestei iniţiative depăşesc barierele
campaniilor care promovează reducerea
deşeurilor plastice. Brasserie 2050 responsabilizează
consumatorii, orientându-i către un consum
de resurse responsabil, promovând modele de
producţie durabile.
www.mojo.nl/
www.instagram.com/rabobank/
www.thefoodlineup.nl/
www.lowlands.nl/
www.rabobank.com/
www.overtreders-w.nl/
Page 16
De Ceuvel and Café de Ceuvel
Café de Ceuvel is part of the larger urban oasis
De Ceuvel, created by a group of initiators and
architects on an old shipyard in Amsterdam North.
The idea of the circular workspace started in 2012,
as a challenge to regenerate a space lled with old
Dutch Houseboats.
As the whole project was a pioneer in circularity and
sustainability, it became a great urban example by:
saving the houseboats, putting them on land
and repurposing them as workspaces and
event locations;
sowing soil cleansing plants around the boats in
order to remove the industrial pollution from the
ground;
composting the human dry residues and turning
them into fertilisers for the soil;
recovering from the waterless urinal the nutrients
in the Metabolic Lab and Café de Ceuvel to
fertilize the aquaponic-powered plants in the
Green House on the roof of the lab.
Café de Ceuvel is part of the initiative, and was
founded as a self-sufcient catering facility. Its
objective is to work as much as possible with organic,
sustainable and local products. For example:
the soda is made in situ with organic syrups of
Saru Soda;
the beer is supplied from the independent
brewer Gulpener;
the vegetables are grown together with Mijn
Stadstuin in Amsterdam-West;
the mushrooms come from Mycophilia and are
grown nearby on recycled coffee grinds;
the Kombucha* is brewed locally by their former
Chef Nico.
Furthermore, in their effort to close as many circles
they can on site, the greenhouse produces in
situ vegetables and herbs for the now vegan
Café through a closed-loop aquaponics system
combining sh and vegetable production. All the
goods that cannot be locally sourced like coffee,
some wines and rum are carefully chosen to come
from fair or sustainable sources.
The furniture of the Café’s interior was built out
of upcycled materials, for the most part, while
some was made from some fallen trees in the
neighbourhood.
In both the Café and other boats are organised a
large variety of cultural programs including music,
theatre and art exhibitions. Still, the Café is the focal
point of the Association De Ceuvel and, apart from
serving as a meeting space, the Café often takes
the lead in setting up all kinds of workshops and
lectures. In this way, De Ceuvel is working to spread
the ideas and techniques of the circular economy
and of the creative industries.
* Tea fermented beverage obtained by a symbiotic culture of
bacteria and yeast.
Page 17
NL.04
Cafeneaua de Ceuvel face parte dintr-o oază
urbană mai mare numită De Ceuvel, creată de un
grup de iniţiatori şi arhitecţi pe un fost şantier naval în
Amsterdam Nord. Ideea unui spaţiu de lucru circular
a apărut în 2012, ca o provocare pentru a regenera
zona plină de case vechi olandeze otante (bărci).
Proiectul, pionier în domeniul circularităţii şi
sustenabilităţii, a devenit un exemplu de regenerare
urbană prin acţiuni ca:
salvarea şi punerea pe uscat a bărcilor şi
reutilizarea lor ca spaţii de lucru sau evenimente;
semănarea de plante în jurul bărcilor care
toremedieze solurile poluate industrial anterior;
compostarea reziduurilor umane uscate şi
transformarea lor în compost pentru sol;
recuperarea din toaletele fără apă a nutrienţilor
în Metabolic Lab** şi în Cafeneaua de Ceuvel
pentru a fertiliza sistemul de cultură acvaponică
din sera aată pe acoperişul laboratorului.
Cafeneaua de Ceuvel face parte din întreaga
iniţiativă şi a fost gândită ca o unitate de catering
autosucientă. Obiectivul său este să lucreze pe cât
posibil cu produse organice, locale şi sustenabile.
De exemplu:
sucul este făcut in situ cu sirop de la Saru Soda;
berea este furnizată de la un berar independent,
Gulpener;
legumele sunt crescute împreună cu Mijn
Stadstuin în Amsterdam-Vest;
ciupercile vin de la Mycophilia şi sunt crescute
în apropiere pe zaţ de cafea reciclat;
Kombucha*** este produsă local de fostul lor
bucătar, Chef Nico.
În plus, pentru a închide cât mai multe cercuri posi-
bile local, în seră se produc legume şi verdeţuri
pentru cafeneaua vegană printr-un sistem
acvaponic închis combinând producţia de peşte
cu cea horticolă.
Ceea ce nu poate  furnizat local precum cafeaua,
unele vinuri şi romul, sunt selectate din surse
sustenabile sau care practică comerţ echitabil.
Mobilierul cafenelei a fost realizat majoritar pe
principiul upcycling-ului****. O altă parte a fost
realizată din lemnul arborilor dărâmaţi dintr-un
cartier apropiat.
Atât în cafenea, cât şi în celelalte bărci sunt
organizate o varietate mare de evenimente
culturale, muzicale, spectacole de teatru şi expoziţii
de artă. Totuşi, cafeneaua rămâne punctul focal al
Asociaţiei de Ceuvel şi, pe lângă faptul că serveşte
ca punct de întâlnire, cafeneaua este lider în
iniţierea de diferite workshopuri şi prelegeri. Astfel,
De Ceuvel promovează activ ideile şi tehnicile
economiei circulare şi ale industriilor creative.
www. deceuvel.nl
www.www.facebook.com/CeuvelCafe/
www.instagram.com/cafe_de_ceuvel/?hl=en
www.twitter.com/deceuvel?lang=en
www.linkedin.com/company/de-ceuvel/
**(RO) Laboratorul Metabolic.
*** Băutură fermentată obţinută prin cultura simbiotică de bacterii
şi drojdii pe ceai verde sau negru îndulcit şi alte câteva ingrediente.
**** Un proces superior reciclării prin care un produs este transformat
într-un altul cu o valoare mai mare decât a celui iniţial.
Page 18
Fruitleather Rotterdam is fully aware that the
paper is transformed into recycled products easily,
such as cartons and plates, and some plastics can
be reintegrated into other durable containers.
Based on these type of processes, some circular
business models involve turning mango skin, apple,
cactus, and even coffee grounds into fashionable
items, thus pushing innovation even further.
Fruitleather Rotterdam is an impressive sustainable
initiative that aims to solve multiple environmental
problems such as food waste and pollution from the
conventional leather industry and not only.
According to Fruithleather Rotterdam, approximately
45% of all fruits produced for consumption get thrown
away. Additionally, some animals do specically
get killed for hides, like crocodiles for luxury goods.
The cleaning process which the hides undergo is
producing near 650 million kilos of CO2. Fruitleather
is a brand that spreads awareness on these relevant
issues highly connected to sustainable development
and circularity.
Koen Meerkerk and Hugo de Boon are a Rotterdam-
based designer duo, both graduates of the Willem
de Kooning Academy in Rotterdam, which is
placed near a local market. This is where the young
designers have closely seen the waste streams,
respectively tones of fruits being constantly thrown
away by the market sellers. Their circular business
started from the passion of creating value to the
things that have been labelled as useless, or not
pleasing enough in the consumer’s eye. “At rst, we
didn’t know what we were going to do with it - the
waste from these markets; we just knew that there
was a waste. And after doing some research, we
found that the people at the market had to pay to
get rid of their waste. So, we thought, how do we
solve this problem for them, so as they will not pay
to dispose of the waste anymore. Instead, we pick
it up and turn it into something that can be used
again in a later stage.” said Hugo de Boon.
Their interest in upcycling has made the connection
between the circular economy, manufacturing,
and the design industries.
The two young designers are taking fruits that do
not match the aesthetic standards of supermarkets
and convert them into leather-like material. In terms
of circularity, their business forms a circle at the
moment that fruits and vegetables are no longer
nding their place on supermarket shelves, and
they get collected before reaching supermarkets,
directly from the harbour. Further in the process,
this type of waste gets remodeled into the nal
product - the leather-like material - that is used to
offer a sustainable and innovative alternative to the
polluting practices of the leather industry.
A future goal undertaken by the designer duo is
to extend Fruitleather into footwear and fashion
accessories, such as bags and wallets, and reaching
the interior and furnishing industry.
Fruitleather Rotterdam
Page 19
NL.05
Fruitleather Rotterdam este pe deplin conştientă
de faptul că, prin reciclare, hârtia este transformată
cu uşurinţă în produse precum farfuriile, iar unele
materiale plastice pot  reintegrate în alte recipiente
durabile. Pe baza acestor procese, multe modele
de afacere fundamentate pe principiile circularităţii
implică transformarea cojilor de mango, măr,
cactus, sau chiar zaţul de cafea în articole la modă,
ducând astfel inovaţia şi mai departe.
Fruithleather Rotterdam este o iniţiativă sustenabilă
care îşi propune să rezolve două mari probleme
de mediu: deşeurile alimentare şi efectele poluării
masive din industria prelucrării pieilor de animale.
Conform statisticilor puse la dispoziţie de Fruithleather
Rotterdam, aproximativ 45% din fructele produse şi
care sunt destinate consumului sunt aruncate anual.
Animale, precum crocodilii, sunt ucise frecvent
pentru obţinerea şi comercializarea produselor
de lux obţinute. Mai mult decât atât, Fruitleather
subliniază faptul că procesul de curăţare a pieilor de
animale din industria pielăriei emană aproximativ
650 de milioane de kilograme de CO2.
Koen Meerkerk şi Hugo de Boon sunt cei doi
designeri din spatele afacerii, amândoi absolvenţi ai
Academiei Willem de Kooning din Rotterdam, care
se aă lângă o piaţă locală. Acolo, tinerii designeri
au văzut îndeaproape uxurile de deşeuri şi cum
tonele de fructe sunt aruncate constant de către
vânzătorii de pe piaţă. Iniţiativa lor circulară a pornit
din pasiunea de a da valoare adăugată acelor
fructe care şi-au pierdut aspectul estetic şi sunt
declarate drept nefolositoare pentru consumatori.
„La început, nu ştiam ce vom face cu deşeurile din
aceste pieţe; am ştiut doar că există risipă. Şi, după
ce am făcut unele cercetări, am constatat că
oamenii de pe piaţă trebuiau să plătească pentru
a scăpa de deşeurile lor. Aşa că ne-am gândit cum
le rezolvăm această problemă, astfel încât
nu mai e nevoiţi să plătească pentru a elimina
deşeurile. Soluţia găsită a fost să le ridicăm personal
şi le transformăm în ceva care poate  integrat într-
un nou ciclu de producţie”, a spus Hugo de Boon.
Interesul manifestat pentru procesul de reciclare al
materialelor face legătura între economia circulară,
industria prelucrătoare şi industria de proiectare.
Cei doi tineri designeri folosesc fructele care nu
mai îndeplinesc standardele cosmetice pentru
supermarketuri, acestea trec printr-un proces de
transformare, al cărui rezultat nal este pielea
ecologică. Dacă vorbim despre circularitate în
afacerea lor, aceştia închid cercul de la deşeuri la
resurse folosind deşeuri alimentare pentru a oferi
consumatorilor o alternativă sustenabilă pentru
produsele convenţionale din piele.
Obiectivul Fruitleather este să dezvolte actuala linie
de produse şi pătrundă în industria mobilei şi a
designului de interior. De asemenea, Fruitleather
şi-a propus extinderea activităţii către crearea de
produse destinate industriei de modă: încălţăminte
şi accesorii din piele, cum ar  genţi şi portofele,
astfel încât să continue promovarea pe termen
lung a tranziţiei către o economie circulară.
www.fruitleather.nl/
www.instagram.com/fruitleatherrotterdam/
www.facebook.com/fruitleather.rotterdam/
www.linkedin.com/company/fruitleather-rotterdam/
Page 20
Selma, Merel, Bart and Freke met each other
at Albert Heijn, a big supermarket chain in the
Netherlands, working as assistant managers. They
noticed that many products were thrown away
because of aesthetic imperfections or other reasons.
They asked Albert Heijn to give those products to
Instock Restaurant, which is their innovative project
designed to prevent food waste and integrate food
surplus in other production cycles.
Instock wants to raise awareness around food
waste and inform people about the possibilities to
prevent it from happening. Even though Instock
chefs improvise with what is “in stock” and create
different dishes each day, all the food eaten at the
restaurant is perfectly ne and tasty, as they would
never sell food that is past the expiration date.
Besides, the Food and Consumer Product Safety
Authority prohibits that and Instock has to meet the
same requirements as any other restaurant from the
industry.
During the COVID-19 pandemic, customers have
to call ahead to verify if tables are available and
respect social distancing. The restaurant is resilient
and continues to rescue food each day. Their brand
of potato and bread craft beers are available
for sale, which, again, are made with rescued
ingredients. Instock is also invested in education.
They hold master classes at the restaurant. Most
importantly, they have created a food waste
education programme for Dutch primary school
children, which is well-received. And this is another
proof of success concerning achieving their
circularity and food waste reduction ambitions and
sustainable development goals.
InstockMarket.nl is their newest venture, an online
food wholesaler for restaurants and caterers. On
the one hand, Instock creates additional income for
farmers and producers by buying their surplus and
imperfect produce. On the other hand, restaurants
and caterers receive offer notications through the
platform.
The ambition of the social enterprise is to open a
new circular distribution center in 2022; to work
together in an ecosystem designed with the purpose
to maximize the value of all surplus streams; and to
deeply and sustainably impact the Dutch agri-food
sector.
Instock
Page 21
NL.06
Selma, Merel, Bart şi Freke s-au întâlnit la Albert
Heijn, un mare lanţ de supermarketuri din Regatul
Ţărilor de Jos, atunci când lucrau ca asistenţi
ai managerilor. Cei patru au observat multe
produse erau aruncate din cauza imperfecţiunilor
estetice. Au cerut lanţului Albert Heijn să redirec-
ţioneze aceste produse către restaurantul Instock,
un proiect inovator implementat de cei patru cu
scopul de a preveni risipa alimentară şi de a integra
surplusul de alimente în alte cicluri de producţie.
Instock doreşte să crească nivelul de conştientizare
cu privire la risipa alimentară şi să informeze oamenii
despre posibilităţile de prevenire a acesteia. Chiar
dacă bucătarii restaurantului improvizează cu ceea
ce este „în stoc”, integrând alimentele refuzate de
retaileri, Instock creează mâncăruri diferite în ecare
zi, valoricând principiile circularităţii. Prin practicile
sale, compania nu pune în pericol sănătatea
publică, pentru restaurantul nu ar comercializa
niciodată mâncare care depăşeşte data expirării.
Pe lângă aceasta, autorităţile din domeniu nu
ar permite acest lucru, restaurantul trebuind
respecte regulile la fel ca oricare altă afacere din
domeniu.
Sunt disponibile spre vânzare produse proprii: bere
artizanală din carto şi pâine, care este făcută
din produse recuperate. De asemenea, Instock
este implicat în domeniul educaţional, organizând
cursuri de specialitate chiar la restaurant. Au
conceput un program educaţional privind risipa
alimentară pentru copii, care este bine primit, ceea
ce reprezintă încă o dovadă de succes a îndeplinirii
obiectivelor în ceea ce priveşte circularitatea şi
reducerea risipei alimentare.
InstockMarket.nl este cea mai nouă aventură,
o platformă online de comerţ cu produse
agroalimentare pentru producători şi restaurante.
Pe de o parte, Instock creează venituri suplimentare
pentru fermieri şi producători, cumpărând
surplusul şi produsele imperfecte. Pe de altă parte,
restaurantele primesc noticări de ofertă din piaţă.
Ambiţia întreprinderii sociale este de a deschide
un nou centru de distribuţie circulară în 2022,
construind un ecosistem specic maximizării valorii
tuturor uxurilor de surplus.
www.instock.nl/en/
www.linkedin.com/company/instock-nl/
www.instagram.com/instock_nl/
www.facebook.com/instock.nl/
Page 22
Created in 2012, Kromkommer* is a social
enterprise that works for reducing fruit and
vegetable waste and to encourage people to
change the way they perceive quality. Through their
awareness campaigns on food waste and social
projects, Kromkommer managed to create a strong
community. They bought wonky vegetables from
farmers and created new products such as soups.
The company is constantly working on creating
new quality standards for farmers to easily sell
their unaesthetic products. Zero-waste enthusiasts
endorse Kromkommer’s circular initiative.
Kromkommer has a strong opinion on the process
of trading and selling fruits and vegetables. They
believe that all quality norms not referring to
product freshness, healthiness and tastiness should
be abolished. The company stands for EU norms
to be changed according to the aforementioned
principle. In this regard, Kromkommer is permanently
present in the political scene and the company’s
most important initiative in this matter was
elaborated in 2019 — “A New Denition of Quality”.
Through their awareness campaigns on food waste,
Kromkommer has taught adults and children about
the importance of the zero-waste approach in
the agri-food sector. They are involved in social
activities such as teaching children the difference
between vegetables and fruits quality and their
aesthetic aspect. One of their tools when teaching
is their children’s book Mister Two-legged Carrot, as
well as the Wonky Fruit and Vegetable play sets, as
in the picture below.
The reason for normalizing oddly shaped vegetables
is to help educate the public about something that
affects everyone’s daily lives. Most of us do not realize
that there is nothing wrong with so-called wonky
veggies and that we should not make judgments
by neither shape nor size. Through their initiatives
children will also be educated about the wonkey
veggies and fruit, creating a more enlightened
generation. Not only does Kromkommer help its
country, but the company is also trying to make a
positive impact on the environment. Lowering food
wastage, which reduces greenhouse gas emissions,
saves money and helps local farmers to become
more sustainable.
In 2017, Kromkommer rescued 60,000 kilograms
of vegetables from going to waste through their
production line of soups which was crowdfunded
in 2014 by its community with 31.765 EUR. In 2020,
Kromkommer decided to focus its efforts on projects
focused on education, storytelling and legislation
supporting sustainability and circularity.
Kromkommer
*Dutch wordplay on the words “cucumber” and “crooked”.
Page 23
NL.07
www.kromkommer.com
www.twitter.com/Krommunity
www.facebook.com/kromkommer
www.youtube.com/channel/
UCzRcvU3higiXXweUCiy1xdg/
Îninţată în 2012, Kromkommer** este o
întreprindere socială care luptă să reducă risipa
alimentară de fructe şi legume. Activitatea
companiei este dedicată proiectelor sociale
şi campaniilor de conştientizare asupra risipei
alimentare de fructe şi legume. Printr-o campanie de
conştientizare, a fost creat un nou ux de producţie
pentru legumele respinse din considerente estetice
de către retaileri. Procesate de Kromkommer,
produsele inestetice au fost reintegrate în sistem
sub forma supelor din legume. Astfel, s-a format
o comunitate determinată care susţine calitatea
în detrimentul esteticului. Prin toate acestea,
compania susţine tranziţia către o economie
circulară şi sustenabilă în sectorul agroalimentar şi
nu numai.
Kromkommer adoptă o poziţie fermă în ceea
ce priveşte impactul negativ al standardelor
suplimentare ale retailerilor. În documentul
elaborat în anul 2019, „O Nouă Deniţie a Calităţii”,
Kromkommer reiterează importanţa abrogării
standardelor estetice ale supermarketurilor,
sprijinind obiectivul de reducere a risipei alimentare.
Campaniile de conştientizare ale companiei se
adresează atât publicului adult, cât şi copiilor, care
învăţă prin jocuri şi poveşti cu ajutorul produselor
Kromkommer: cartea de poveşti „Domnul Morcov
cu Două Picioare” şi seturile de jucării cu legume
şi fructe deformate, accentuând astfel importanţa
gestionării risipei alimentare.
Obiectivul vizat de iniţiativa pentru normalizarea
legumelor cu forme ciudate este de a ajuta la
educarea publicului despre percepţiile care
afectează viaţa de zi cu zi a tuturor. Cei mai mulţi
dintre noi nu ne dăm seama că nu este nimic în
neregulă cu aşa-numitele legume deformate şi
nu ar trebui judecăm sub nicio formă după
aspect sau dimensiune. Prin iniţiativele lor, copiii
sunt, de asemenea, educaţi despre legumele şi
fructele deformate, creând astfel o generaţie mai
luminată. Komkommer nu numai că îşi ajută ţară
să renunţe la prejudecăţi, dar compania încearcă
să aibă un impact pozitiv asupra mediului. Prin
reducerea risipei alimentare, se reduc emisiile de
gaze cu efect de seră, se economisesc bani, iar
fermierii locali sunt ajutaţi să devină mai sustenabili.
În 2017, Kromkommer a salvat 60.000 de kilograme
de legume care ar ajuns la gunoi. Soluţia a fost
îninţarea unei linii de producţie de supe. Aceasta a
fost nanţată în 2014 de comunitatea Kromkommer
cu 31.765 EUR. În 2020, compania a decis să îşi
îndrepte eforturile către sprijinirea fermierilor şi a
proiectelor sociale care să încurajeze tranziţia către
o economie circulară.
**Joc de cuvinte din olandeză - castravete, deformat.
Page 24
Kwatrijn: cowshed of the future
Dairy farming is typical in the Netherlands
but, lately there is much public debate on the
environmental impact. To improve animal welfare,
nature and landscape a radical new cowshed
has been developed: Kwatrijn. This cowshed
offers extra space for cows and has a unique oor
system separating solid manure and urine, thus
lowering smell and harmful nitrogen emissions. The
transparent design and folded roof ensure that the
cowshed ts seamlessly into the landscape and
give the public free view of the activities inside.
Kwatrijn was developed by a consortium of
Wageningen University and several business
partners as part of a Dutch government innovation
program. Landscape architect Pieter Veen
(Circular Landscapes) designed the shed’s unique
shape and helps farmers with spatial planning.
The rst pilot shed was built in Kaatsheuvel, in 2015,
and proved successful both in ecological and
economical terms. Meanwhile, the planning for two
more Kwatrijn sheds is in progress.
In fact, Kwatrijn is an integrated concept for more
ecological and circular dairy farming. It offers an
alternative for scaling up and industrialization. More
and more farmers are looking for such an alternative.
The concept is especially attractive for organic
farmers in protected landscapes. One example of
how the Kwatrijn concept is circular is the use of
manure. Mixed with straw from the cowbeds the dry
manure is a perfect fertilizer for natural meadows,
which in turn deliver perfect feed for the cows,
resulting in high quality milk and cheese.
The size of the herd is balanced with the natural
capacity of the land to feed the cows and to have
closed nutrient cycles. The cows are outdoors most
of the time, and inside the cowshed they also have
plenty of living space, in order to ensure the cow’s
welfare.
Another example of circularity is the roof design that
allows harvesting of solar energy for the operating
system of the cowshed and for neighbouring houses
alike.
Initial building costs are higher than those of regular
cowsheds, but long term prots and savings make
up for that. Cows are healthier and live longer. Based
on the experiences with the rst built cowsheds the
original prototype is gradually improved. Circular
Landscapes hopes to build more Kwatrijn cowsheds
in the future.
Page 25
NL.08
Fermele de lactate sunt specice Regatului
Ţărilor de Jos dar, în ultimul timp, impactul lor asupra
mediului a devenit subiect de dezbatere publică.
Pentru a îmbunătăţi bunăstarea animalelor, dar şi
natura şi peisajul, s-a dezvoltat un concept nou de
grajd: Kwatrijn. Acesta oferă spaţiu sucient pentru
vaci şi are un sistem unic de pardoseli care separă
gunoiul de grajd de urină, astfel eliminând urina
şi emisiile nocive de azot. Designul transparent şi
sistemul de acoperişuri în mai multe pante asigură
integrarea plăcută a construcţiei în peisaj şi oferă
publicului vedere liberă la activităţile desfăşurate în
interior.
Kwatrijn a fost dezvoltat de către un consorţiu
format din Universitatea Wageningen şi mai mulţi
parteneri de afaceri, ca parte a unui program de
inovare a guvernului olandez. Peisagistul Pieter
Veen (Circular Landscapes) a realizat designul
unic al adăpostului şi ajută fermierii la planicarea
spaţiului. Primul adăpost de acest fel a fost construit
în 2015 în Kaatsheuvel şi s-a dovedit un succes atât
din punct de vedere ecologic, cât şi economic.
Între timp alte două adăposturi de tip Kwatrijn sunt
în proces de planicare.
Kwatrijn este, de fapt, un concept integrat de
creştere a animalelor de lapte în mod ecologic
şi circular. El oferă o alternativă la producţia de
masă şi industrializare. Din ce în ce mai mulţi fermieri
caută o asemenea alternativă. Conceptul este în
special atrăgător pentru fermele organice, pentru
a proteja peisajul.
Un exemplu prin care Kwatrijn este circular este
folosirea gunoiului de grajd: amestecat cu paiele de
la aşternuturile de animale, gunoiul de grajd uscat
este un fertilizant perfect pentru pajiştile naturale,
care dau în schimb hrană foarte bună pentru vaci,
rezultând lapte şi brânzeturi de înaltă calitate.
Mărimea turmei este echilibrată de capacitatea
naturală a pământului de a le hrăni şi pentru a
avea cercuri închise. Vacile stau afară majoritatea
timpului, dar şi în adăpost, unde au sucient spaţiu
pentru a le asigura bunăstarea.
Un alt exemplu de circularitate este designul
acoperişului care permite captarea energiei solare
necesare operării sistemului, dar şi alimentării
caselor vecine.
Costurile de construcţie iniţiale sunt mai ridicate faţă
de grajdurile obişnuite, dar protul pe termen lung şi
economiile făcute compensează. Vacile sunt mai
sănătoase şi trăiesc mai mult. De la prima construcţie
prototipul de bază a fost îmbunătăţit gradual, iar
Circular Landscapes speră construiască mai
multe adăposturi de acest tip în viitor.
www.circularlandscapes.nl
www.kwatrijn.com
Page 26
Meerlanden provides waste collection and
processing services for 3,900 business clients.
Created in 1997, Meerlanden is a company that
acts according to “From A to Zero” principle in
relation with its clients. Guided and advised to
reduce the amount of waste generated, clients
better separate waste and inuence production
patterns. In 2019, the result of the Meerlanden’s
Green Energy Factory was a CO2 reduction of 214
kilograms per ton of organic waste processed.
Meerlanden empowers circular bioeconomy by
processing around 55,000 tons per year of municipal
organic waste collected locally, fermented and
then composted at the company’s biogas and
composting facility in Rijsenhout, resulting 2.5
million cubic metres of biomethane annually. The
biomethane is injected into the existing natural gas
grid and subsequently used as fuel for Meerlanden’s
own garbage collection trucks.
The anaerobic digestion and composting plant of
the municipal undertaking Meerlanden enables the
production of green gas and compost from organic
waste collected in the nearby cities. The biogas
generated by the fermentation process is puried
and transformed into biomethane, which is used
to fuel the organic (wet) waste collection lorries.
Compost, heat, hot water and carbon dioxide are
the other products generated. This is therefore a
fully-edged virtuous circle which generates a large
number of resources from waste.
Besides collecting 55,000 tons of vegetables, fruits,
garden waste and other organic waste from
residents and companies, Meerlanden also collects
more than 190,000 tons of non-organic waste
annually, which are delivered to partners in the
waste industry for further processing. Therefore, the
company enlarged the scope of circular economy
beyond the agricultural sector.
According to Meerlanden, the Dutch public debate
questioning the sustainability of (foreign) biomass,
the uncertainty caused by the ongoing coronavirus
(COVID-19) pandemic along with the stringent
tender conditions on emissions have had a “strong
price-pushing effect” on offers received while many
suppliers refrained from making offers.
“Collaboration is very important to Meerlanden.
You cannot implement transitions alone. We can
only make a sustainable difference together with
partners. Circular together faster.” — Meerlanden
Meerlanden
Deşeuri
organice
Deşeuri
organice
Căldură
Utilaj de curăţare
stradal
Rezervoare
Condensare
Apă sărată
Reţea publică de
gazare
Camion de gunoi
Digestor
Căldură
Tuneluri de
compostare
Gospodării
Industrie Transporturi
Gaz
verde
Gaz verde
Sere
Benzinărie verde
Îmbunătăţirea
calităţii gazului
Cuptor
pe lemne
Căldură
Page 27
NL.09
Meerlanden furnizează servicii de colectare şi
procesare a deşeurilor pentru aproximativ 3.900 de
clienţi. Creată în anul 1997, compania Meerlanden
acţionează în conformitate cu principiul „De la A
la Zero” în relaţia cu clienţii săi, care sunt orientaţi şi
sfătuiţi în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de
deşeuri generată. Acest lucru nu înseamnă doar
o mai bună separare a deşeurilor, ci şi o reducere
a producţiei acestora. În anul 2019, unul dintre
rezultatele Fabricii de Energie Verde Meerlanden a
fost reducerea cantităţii de CO2 de 214 kilograme
pentru ecare tonă de deşeuri organice procesată.
Meerlanden acţionează în bioeconomia circulară
prin procesarea a aproximativ 55.000 de tone de
deşeuri organice municipale anual, colectate local
şi apoi compostate la staţia de biogaz şi compost
din Rijsenhout. Cele 2,5 milioane de metri cubi de
biometan produse anual sunt introduse în reţeaua
existentă de gaze naturale şi este ulterior utilizat
sub forma combustibilului pentru camioanele
Meerlanden de colectarea gunoiului.
Pe lângă colectarea celor 55.000 de tone de
legume, fructe, deşeuri de grădină şi alte deşeuri
organice de la rezidenţi şi de la companii,
Meerlanden colectează anual peste 190.000 de
tone de alte deşeuri non-organice. Acestea sunt
livrate partenerilor companiei pentru prelucrare,
astfel încât Meerlanden contribuie la realizarea
obiectivelor economiei circulare, cu implicaţii
directe nu numai în cazul sectorului agroalimentar.
Potrivit Meerlanden, dezbaterea publică din
Regatul Ţărilor de Jos pune sub semnul întrebării
sustenabilitatea biomasei, incertitudinea cauzată
de pandemia cu noul coronavirus (COVID-19) şi
condiţiile stricte de licitaţie privind emisiile ca având
un „efect puternic de creştere a preţurilor” asupra
ofertelor primite din piaţă.
„Colaborarea este foarte importantă pentru
Meerlanden. Nu putem implementa tranziţia pe
cont propriu. Nu putem face diferenţa decât prin
prin parteneriat. Circulari împreună mai rapid.”
Meerlanden.
www.meerlanden.nl/
www.facebook.com/
meerlanden
www.linkedin.com/com-
pany/de-meerlanden-n.v./
Page 28
Phosphorus is a fundamental component of
fertilizers and has signicant global food security
implications. Back in 2009 in The Netherlands this
dependency of phosphorus was seriously handled
by a working group that shaped a new approach
towards circularity. Is important to recover phos-
phorus from our “waste” streams, recycle it and
use it in a more sustainable manner. A couple of
organizations including companies and NGOs
were involved in drifting a plan to accomplish their
objective.
Together they wrote a strategic plan in order to
create a platform that would better serve the goal.
The Nutrient Platform was set up in 2011, starting
with 20 organizations including a ministry, fertilizer
organizations, the water authorities and processing
companies.To achieve its goal, the Nutrient Platform
now brings together the water, agriculture, waste,
and chemistry sectors, as well as the government,
knowledge institutes, and non-governmental
organizations (NGOs). In total 30 members are
working closely in order to close the circle from
waste to resources - recovering not only phosphorus
but also other nutrients.
The platform stimulates organizations that are looking
for opportunities to recycle nutrients and to connect
different stakeholders like waste stream owners and
necesar technologies suppliers. It also helps to link
them with the government, thus overcoming legal
barriers and supplying the ministries with information
from the sector. The Nutrient Platform believes in
nutrient recycling as part of a circular economy.
Renske Verhulst, secretary of the Nutrient Platform,
organises activities and sets future goals together
with the members. Last year the Nutrient Platform
brought together members to start a research
project on Micronutrients in the value chain. One
of the aims for this year is to create a Green Deal
on phosphorus and nitrogen recycling, thereby
stimulating organizations throughout the value
chain to promote the transition towards a circular
economy.
Nutrient Platform
Page 29
NL.10
Fosforul este o componentă esenţială a
îngrăşămintelor, şi are o importanţă majoră pentru
sistemul mondial de aprovizionare cu alimente. În
2009, în Regatul Ţărilor de Jos, această dependenţă
de fosfor a fost analizată de un grup de lucru care
avut o abordare nouă, circulară. Este importantă
atât recuperarea fosforului din uxurile de deşeuri,
cât şi reciclarea acestuia şi utilizarea lui în mod
sustenabil. Implicate în această iniţiativă au fost
câteva ONG-uri, acestea punând bazele unui
program pentru a-şi atinge obiectivul.
Împreună au scris un plan strategic pentru a crea o
platformă care să ajute la îndeplinirea obiectivului.
Nutrient Platform a fost îninţată în 2011, la început
erau 20 de membri, inclusiv un minister, organizaţii
pentru îngrăşăminte, autorităţi în domeniul apei şi
companii de procesare. Astăzi, Nutrient Platform
uneşte actori din sectoarele: apă, agricultură,
deşeuri şi chimie. Împreună cu guvernul, institutele
de cunoaştere şi ONG-urile s-a format un total de
30 de membri, care activează în cadrul Nutrient
Platform pentru a închide cercul de la deşeuri la
resurse şi a recupera fosforul.
Platforma încurajează organizaţiile care au uxuri
mari de deşeuri sau tehnologiile necesare,
formeze parteneriate. De asemenea, membri sunt
puşi în legătură directă cu guvernul, depăşind
astfel barierele legislative. Nutrient Platform crede
în reciclarea nutrienţilor ca parte a unei economii
circulare.
Renske Verhulst, secretar al Nutrient Platform,
organizează activităţi şi stabileşte obiective viitoare
împreună cu membrii. Anul trecut, Nutrient Platform
a reunit membrii pentru a începe un proiect de
cercetare privind micronutrienţii din lanţul valoric.
Unul dintre obiectivele pentru acest an este crearea
unui Pact Ecologic pentru reciclarea fosforului şi
azotului, stimulând astfel organizaţiile de-a lungul
lanţului valoric promoveze tranziţia către o
economie circulară.
www.nutrientplatform.org/en/about-nu-
trient-platform/
www.twitter.com/nutrientp
Page 30
Pieter Pot
Pieter Pot is a Rotterdam based startup born
in 2020 aiming to resolve a big problem we are
confronting now: plastic packaging.
Being sustainable is not very appealing as it requires
serious effort and time, especially in the food industry,
and one needs good planning and organizing skills
to reduce as much as possible the single use plastic
packaging.
Being aware of that, Pieter Pot founders, Jouri
Schoemaker and Martijn Bijmol, had a different idea:
make “sustainability” attractive for everyone. Their
approach is to offer their clients their packaging-
free groceries in beautiful pots instead of disposable
ones and at attractive prices, comparable to other
supermarkets.
Their whole circular process involves buying the
products in bulk from providers. The clients register
on the website, place the order online and the
products are delivered to their door in the chosen
timeframe. The shop is delivering its products using
the special food delivery services of The Dutch post
“PostNL”, also circular.
The products come in pots for which the clients
make a deposit. When the client receives the new
products, the used and dirty pots go back to be
cleaned by Pieter Pot. This way they avoid water
waste and the delivery bike doesn’t return empty
handed. The clients get back their initial deposit
and the pots are reused for another order.
Their offer consists of 250 different food products like
cookies, sweets, nuts, seeds, rice, owers, different
beans, herbs and spices and so on; and also
personal care and household items like detergents,
soaps, toothbrushes and others.
Not only the pots are attractive, but so is the way
they communicate. There are a lot of inspiring
recipes, ‘Potcasts’ and information on the website
that makes being sustainable easier. This is also a
great platform to get feedback from the community
and let people know what they are planning next,
as transparency is one of their main principles.
Their plan is to have an impact through behavioral
change. They are working hard to make their pots
even more attractive for a wider range of clients
and ‘smart’ to combat food waste and make stock
management more efcient as they envision to
extend also in other stores.
The future is bright for the team as they are having
requests all over the Kingdom of the Netherlands
with their already 9,000 customers and over 20,000
on the waiting list.
Page 31
NL.11
Pieter Pot este un startup îninţat în Rotterdam, în 2020,
care doreşte să rezolve o problemă majoră cu care ne
confruntăm în prezent: ambalajele de plastic.
În momentul actual a sustenabil nu este foarte atrăgător
în ceea ce priveşte produsele agroalimentare. Este nevoie
de un efort serios de organizare şi planicare pentru a putea
reduce pe cât de mult posibil ambalajele de plastic de
unică folosinţă.
Luând acest aspect în considerare, Jouri Schoemaker şi
Martijn Bijmol, fondatorii Pieter Pot, au venit cu o idee diferită:
facă sustenabilul atractiv. Astfel, abordarea lor este
ofere clienţilor produsele ambalate în recipiente frumoase,
reutilizabile, la preţuri atractive, comparabile cu cele din
supermarketurile tradiţionale.
Întregul lor proces circular implică achiziţia de materii prime
în vrac. Clienţii se pot înregistra pe site, plasează comanda
online şi produsele sunt livrate la uşa lor în intervalul orar ales.
În acest sens, Pieter Pot colaborează cu serviciul special de
livrare a mâncării al Poştei Olandeze, „PostNL”.
Produsele ajung la destinatar în recipientele de sticlă pentru
care clientul plăteşte o garanţie. Atunci când acesta
primeşte noua comandă, recipientele utilizate se înapoiază
murdare livratorului. Astfel, ele sunt spălate o singură dată,
evitând risipa de apă şi se economiseşte un drum suplimentar.
Clienţilor le este returnată garanţia, iar recipientele se
reutilizează la o nouă comandă.
Oferta conţine peste 250 de produse alimentare ca prăjituri,
dulciuri, seminţe, nuci, leguminoase, ierburi aromatice şi
condimente, dar şi produse de îngrijire personală şi curăţenie.
Nu doar recipientele, ci şi felul în care comunică este
creativ şi atrăgător. Pe website sunt disponibile reţete pline
de inspiraţie, „Potcast”-uri şi alte articole care fac stilul de
viaţă sustenabil mai uşor de adoptat. Website-ul este şi o
platformă bună pentru a strânge feedback, dar şi ca să ţină
la curent comunitatea cu ceea ce plănuiesc mai departe,
transparenţa ind un lucru esenţial în viziunea echipei.
Fondatorii îşi doresc aibă impact prin schimbarea
comportamentului consumatorului şi lucrează pentru a face
recipientele şi mai atractive pentru clienţi. De asemenea, vor
să facă recipientele mai inteligente pentru a combate risipa
alimentară şi facă managementul stocurilor mai ecient,
în special pentru că vor să se extindă în magazinele existente.
Viitorul pare promiţător, având în vedere că au cereri din tot
Regatul Ţărilor de Jos. Mai exact, există cerere din partea a
9.000 de clienţi activi, dar şi a celor 20.000 aaţi pe listele de
aşteptare ale Pieter Pot.
www.pieter-pot.nl
www.instagram.com/pieter_pot/?hl=en
www.facebook.com/PieterPotSupermarkt/
www.twitter.com/pieterpot_?lang=en
www.linkedin.com/company/pieterpot/
Page 32
Founded in 2012, rotterzwam is a company
from Rotterdam with an innovative award-winning
circular concept for the high-quality reuse of coffee
grounds and the production of oyster mushrooms
and snacks.
In 2017, rotterzwam accessed European funding:
Rural development 2014-2020 for Operational
Groups. The project’s objective was to test and
organize the chain to apply used oyster mushroom
substrate on coffee waste. The high-quality new
soil conditioner was used in arable farming and
not only. In the longer term, an operational model
was created in which organic residual ows from
the urban environment are treated as raw material
rather than waste, ensuring circularity.
Rotterzwam sells oyster mushrooms mostly
to Rotterdam-based companies. Moreover,
rotterzwam created a vegetarian version of a deep-
fried ragout ball snack, called ‘bitterbal’ (much
loved by the Dutch), thanks to the collaboration
with pastry chef Van der Heijden. These products
can be ordered in some Rotterdam bars and
restaurants. Additionally, the products are sold
through wholesalers at 40 local Rechtstreex pickup
points, or at the rotterzwam nursery during Fridays.
For enthusiasts who want to convert coffee grounds
into oyster mushrooms at home, rotterzwam
designed grow kits that are available for purchase
on their website. Not only that, but the company
also provides workshops on how to grow oyster
mushrooms on a homemade nutrient substrate.
They also provide education for entrepreneurs who
want to start their own mushroom farm through a
4-day master’s program.
Rotterzwam argues that collaboration is the new
competition — that is why they have joined forces
with various local entrepreneurs. For example, Vet
& Lazy processes rotterzwam’s excess fungi into an
oyster mushroom beer. Kusala Gifts makes scented
coffee soap from coffee that falls outside the
production.
Instead of shunning the competition, rotterzwam is
avid to actively share their know-how with others,
thereby empowering an increase of mushroom
cultivation in various locations, not only in the
Kingdom of the Netherlands. Moreover, another
method to educate and share knowledge in
the eld of mushroom cultivation is based on the
Mushroom Learning Network. Despite the fact that
rotterzwam’s products are grown and sold locally,
their idea is shared globally. Rotterzwam’s ambition
is to team up with the world for a more sustainable
future. Only through mutual understanding and long-
term collaborations can the economy transition to
the circular model.
The co-founders and directors of rotterzwam, Mark
Slegers and Siemen Cox said that they “were inspired
by the book The Blue Economy by Gunter Pauli, a
Belgian guy who tells people you can make new
business models out of local stuff, waste especially,
and this can make a difference and more jobs”.
Sustainability, environmentally-friendly business mo-
dels that close cycles from waste to resource are
the main guiding principles of the Dutch company.
rotterzwam
Page 33
NL.12
Fondată în 2012, rotterzwam este o companie din
Rotterdam cu un concept circular inovator, premiat
pentru reutilizarea zaţului de cafea şi producerea
de păstrăvi de fag*.
În 2017, rotterzwam a accesat nanţare europeană:
Dezvoltare rurală 2014-2020 pentru Grupurile
Operaţionale. Scopul proiectului a fost de a testa
creşterea păstrăvului de fag* pe reziduuri de cafea,
sub forma unui nou fertilizator de înaltă calitate în
agricultură sau pentru alte destinaţii. Astfel, a fost
creat un model operaţional pe termen lung, în care
uxurile reziduale (zaţul de cafea) din mediul urban
sunt tratate ca materie primă şi nu ca deşeuri.
Pentru pasionaţii care doresc să transforme zaţul de
cafea în păstrăvi de fag* la domiciliu, rotterzwam
a conceput kituri de cultivare disponibile pentru
cumpărare. Mai mult decât atât, compania oferă
şi ateliere despre cum se pot creşte păstrăvi de
fag* pe un substrat nutritiv acasă. De asemenea,
sunt oferite produse educaţionale şi programe
master de 4 zile pentru antreprenorii care vor îşi
construiască propria fermă de păstrăvi de fag.
Conform rotterzwam, colaborarea este noua
competiţie. Astfel, şi-au unit forţele cu diverşi
antreprenori locali. De exemplu, Vet & Lazy
procesează excesul de ciuperci ale rotterzwam şi
obţin bere din păstrăv de fag*, iar Kusala Gifts face
săpun din cafeaua care nu este utilizată în procesul
de producţie.
„Am fost inspiraţi de cartea The Blue Economy de
Gunter Pauli, un autor belgian care promovează
modele de afaceri locale, pe baza valoricării
deşeurilor. Acest lucru poate face diferenţa şi
generează locuri de muncă”, spune Mark Slegers.
Împreună cu Siemen Cox, cei doi sunt cofondatorii şi
directorii rotterzwam. Sustenabilitatea şi dezvoltarea
modelelor de afaceri durabile care închid bucla de
la deşeuri la resurse sunt principiile după care se
ghidează compania rotterzwam.
www.rotterzwam.nl/
www.linkedin.com/company/rotter-
zwam/
www.instagram.com/rotterzwam/
www.mushroom-cultivation.com/
* Pleurotus ostreatus Jacq. — Păstrăv de fag
(ciupercă comestibilă, apreciată pentru
valoarea alimentară). În popor, alte denumiri
întâlnite pentru Pleurotus ostreatus Jacq. sunt:
buretele negru, păstrag, găinuşa-pădurii sau
păstrăvul cerului.
Page 34
In 2014, Yespers embarked on a journey to make
the agri-food sector one step further to being
circular. The company’s focus is to avoid food loss
and waste and turn this into additional income for
farmers and more jobs in local processing.
Yespers stands for a sustainable and inclusive
food chain, all with a social touch. In essence, the
company calls for responsibility along the agri-food
chain. Taking the equal importance of consumers,
farmers and the environment into account, Yespers
keeps the food chain as short, pure and honest as
possible. The company’s goal is to break through
the negative spiral where vulnerable links are
under pressure along the agri-food chain, where
big market players put economic competitiveness
above the scope of sustainability, circularity and
social inclusion.
Yespers products’ ingredients are processed locally.
For example, Ecuadorian bananas are used to
make puree on site, which is then shipped to the
Netherlands. The local processing creates extra
employment in countries where such initiatives really
make a difference. Additionally, this approach also
helps achieving a lower footprint.
With the help of partners like Anatrans in Burkina
Faso and Rabo Foundation from Kenya, Yespers
brings sustainable products in the food market: a
snack mix, granola’s, crackers, nut spreads and
other products — all purchasable online as well.
Yespers helps farmers increase their income by
avoiding waste and by capitalizing it instead.
Adding value to products locally creates more
jobs in the processing industry, higher incomes for
smallholder farmers, and economic growth in the
production countries. It also makes the agri-food
value chain shorter and more transparent.
Regarding future plans, Yespers is focused “To
grow. So new partners and new customers are very
welcome. There are still all kinds of ideas for products
on the shelf. And we would like to scale up and thus
create even more impact. We are also working on
the rst caterers and company restaurants, in order
to increase the contact moment with consumers.
Furthermore, we naturally want to give further
substance to the last part of our mission: buy directly
from farmers as much as possible.” – Stefan Baecke,
Founder.
Yespers
Page 35
NL.13
În 2014, Yespers a dat curs provocării de a aduce
sectorul agroalimentar un pas mai aproape de
circularitate. Compania doreşte evitarea risipei
alimentare şi cumpără resturi organice de la fermieri.
Integrează aceste reziduuri într-un proces special
de producţie şi îi ajută pe fermieri să genereze
venituri suplimentare şi locuri de muncă locale în
liera procesării produselor agroalimentare.
Yespers susţine un lanţ agroalimentar durabil şi
favorabil incluziunii, cu o notă socială. În esenţă,
compania face apel la responsabilitate de-a
lungul lanţului agroalimentar. Luând în considerare
importanţa egală a consumatorilor, fermierilor şi
mediului, Yespers păstrează lanţul alimentar cât mai
scurt, curat şi cinstit.
Obiectivul companiei este de a elimina spirala
negativă în care verigile vulnerabile lanţului
agroalimentar sunt sub presiune, iar marii jucători
de pe piaţă plasează competitivitatea economică
deasupra dimensiunii ce vizează sustenabilitatea,
circularitatea şi incluziunea socială.
Ingredientele produselor Yespers sunt procesate
local. De exemplu, bananele ecuadoriene sunt
procesate pentru a face pastă tartinabilă în ţara
de provenienţă a acestora. Produsul nal este apoi
expediat în Regatul Ţărilor de Jos. Procesarea locală
creează locuri de muncă suplimentare în ţările în
care astfel de iniţiative fac cu adevărat diferenţa.
Cu ajutorul unor parteneri precum Anatrans din
Burkina Faso şi Fundaţia Rabo din Kenya, Yespers
aduce produse durabile pe piaţa alimentară: mix
de gustări, granola, biscuiţi, tartine cu nuci şi alte
produse.
Referitor la planurile de viitor, Stefan Baecke,
fondatorul Yespers, îşi doreşte ca afacerea
„Crească. Aşadar, partenerii şi clienţii noi sunt
bineveniţi. Există încă tot felul de idei pentru produse
noi. Ne dorim să ne extindem şi astfel să creăm
un impact şi mai mare. De asemenea, lucrăm la
aducerea pe piaţă a serviciilor de catering şi a unui
restaurant, făcând apel la misiunea de a cumpăra
direct de la fermieri cât mai mult posibil.”
www.yespers.com/
www.instagram.com/yespers_food/
www.facebook.com/Yespers/
Braşov
Iaşi
Constanţa
Sibiu
Timişoara
Cluj-Napoca
BUCUREŞTI
RO
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
The numbers indicate the amount of projects implemented in the marked areas from Romania.
Numerele din hartă indică proiectele implementate în zonele marcate din România.
As far as Romania is concerned, the agricultural
sector accounts for a signicant proportion of
the national economy with much development
potential within the European context. The
contribution of agriculture to the GDP decreased
considerably from 14.7%, in 1995 to 4.6% in 2018,
even though the share of the workforce employed
in agriculture has remained almost the same over
the period.
Romania’s National Sustainable Development
Strategy 2030, adopted on 9 November 2018
by the Romanian Government through the
Government Decision 877/2018, was drawn up
under direct coordination of the Department
of Sustainable Development. In this document,
Romania is considered far behind other European
countries regarding irrigation system because 50%
of agricultural land is frequently subject to drought,
and only 12% has a viable irrigation infrastructure.
The Strategy proposes a gradual transition to a new
and sustainable development model by harnessing
resource productivity, food loss reduction, better
waste management, reducing consumption
at all levels and encouraging recycling and
reuse. Sustainable production patterns are also
encouraged. The Strategy raises awareness among
citizens about the necessity of adopting a lifestyle in
harmony with nature.
Research and innovation, new technologies, as
well as better waste management, are some of
the vectors of change with a direct impact on the
Romanian agricultural sector, vectors that facilitate
the transition to a circular and functional Romanian
agriculture.
În ceea ce priveşte situaţia României, agricultura
reprezintă o industrie importantă pentru economia
naţională, cu mult potenţial de dezvoltare în
context european. Contribuţia agriculturii la PIB
a scăzut considerabil de la 14,7% în 1995 la 4,6%
în 2018, chiar dacă ponderea forţei de muncă
ocupate în agricultură a rămas aproape la fel în
această perioadă.
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a
României 2030, adoptată de Guvernul României
la 9 noiembrie 2018 prin Hotărârea Guvernului
877/2018, a fost elaborată sub coordonarea
directă a Departamentului de Dezvoltare Durabilă.
În acest document, se consideră România are
un drum lung în spatele altor ţări europene în ceea
ce priveşte sistemul de irigaţii, deoarece 50% din
terenurile agricole sunt adesea expuse secetei şi
doar 12% au o infrastructură viabilă de irigaţii.
În document este propusă o tranziţie treptată
către un nou model de dezvoltare durabilă prin
valoricarea productivităţii resurselor, reducerea
risipei alimentare, o mai bună gestionare a deşeurilor,
reducerea consumului, încurajarea reciclării şi
refolosirii produselor sau serviciilor. De asemenea,
sunt încurajate şi practicile de producţie durabilă.
Strategia creşte nivelul de conştientizare în rândul
cetăţenilor cu privire la necesitatea adoptării unui
stil de viaţă în armonie cu natura.
Cercetarea şi inovarea, noile tehnologii, precum şi o
mai bună gestionare a deşeurilor sunt câţiva dintre
vectorii de schimbare cu impact direct asupra
sectorului agricol românesc, vectori care facilitează
tranziţia către un sector agricol românesc circular şi
funcţional.
Page 37
waste
products
energy
project
compostable
time
seazonal
community
innovative
quality
coffee
impact
initiative
organic
bags
compost
composting
food
local
process
fresh
idea
bulk
technological
sustainabibilty development
treatment
paper
economy
production
circular
sustainable
market
principles
management
solutions
bottles
footprint
reusable vegan
jars
chain
green
packaging
future
offer
plastic
alternative
romania
social
bio
clients
vegetables
farming
young
deşeuri
compostabile
reduce
plastic
bio
calitate
producători
recipient
carton
hârtie
saci
locali
dezvoltare
economie
inovaţie
proces
reutilizabil
vegan
locale
România
circulare comunitate
producătorii
impact
furnizori
zero-deşeuri
proiect
clienţi
fermă
producţie
viitor
piaţă
sustenabil
legume
produse
tehnologic
local
ofertă
lanţ
alimentare
proiectul
compost
Page 38
AgroBioHeat Romania
AgroBioHeat Romania is one of the main
agro biomass heating solutions in rural areas and
it supports the achievement of the European
Energy and Climate targets while promoting rural
development and circular economy.
“AgroBioHeat Promoting the penetration of
agro biomass heating in European rural areas”
project has started in 2019, and it is funded through
the European Union’s Research and Innovation
Program Horizon 2020, Grant Agreement No 818369.
In Romania, the project is implemented by Green
Energy Cluster.
The latter was founded to raise the interest in the
production and utilization of biomass, the most
important renewable energy source in Romania.
Green Energy Cluster is a social economy cluster
that ensures the frame to develop solutions in the
eld of biomass by emphasizing the ecological and
social innovations.
The use of agricultural biomass for energy purposes
in Romania is insignicant, despite the fact that
an increased potential exists in the country. Since
2019, AgroBioHeat Romania represents one of the
vectors that strive to deliver Romania towards the
path to the circular economy. Some of the most
important activities undertaken by the AgroBioHeat
project are: engaging with local actors in rural
areas, supporting agrobiomass heating initiatives,
promotion of successful cases, drafting national
policy recommendations, raising awareness,
presenting the concept of agrobiomass heating at
relevant fairs and other activities.
There are many occasions when the use of
agrobiomass in a local zone does not end
up occurring for reasons that go beyond the
economic one: distrust of the operation of boi-lers
with agrobiomass, absence of reliable in-stallers,
difculties in agreeing the supply of the agro-
biomass, or certain skepticism or rejection from part
of the community or the nal users. AgroBioHeat
Romania provides insight to its partners on how
to to establish and secure the supply and provide
knowledge on advantageous nancing methods,
contacting suppliers or boiler manufacturers.
Agro-BioHeat Romania works with the local
community to facilitate a faster transition to the
circular economy in the European area.
Page 39
RO.01
www.facebook.com/AgroBioHeat
www.agrobioheat.eu/ro/rezumat
www.linkedin.com/company/agrobioheat
www.agrobiomass-observatory.com
www.greencluster.ro
AgroBioHeat România este una dintre soluţiile
principale de încălzire bazată pe agrobiomasă
care sprijină asigurarea realizării obiectivelor
energetice de dezvoltare durabilă, cât şi pe cele
climatice. Proiectul promovează dezvoltarea rurală
şi economia circulară în România şi alte state UE.
Iniţiativa “AgroBioHeat – Promoting the penetration
of agrobiomass heating in European rural areas” a
început în anul 2019 şi este nanţată prin Programul
pentru Cercetare şi Inovare al Uniunii Europene
Horizon 2020; acordul de subvenţionare nr. 818369.
În România, proiectul este implementat de către
Green Energy Cluster.
Utilizarea biomasei agricole în scopuri energetice
în România este nesemnicativă, în ciuda faptului
există un potenţial crescut în ţară la nivel
naţional. Din 2019, AgroBioHeat România reprezintă
unul dintre vectorii care contribuie semnicativ la
aducerea României pe calea către economia
circulară. Unele dintre cele mai importante activităţi
întreprinse în cadrul proiectului AgroBioHeat sunt
următoarele: interacţiunea cu actori locali din
mediul rural, încurajarea iniţiativelor de încălzire
bazată pe agrobiomasă, promovarea cazurilor
de succes, elaborarea recomandărilor de politică
naţională, creşterea nivelului de conştientizare a
beneciilor, prezentarea conceptului de încălzire
bazată pe agrobiomasă la târguri.
Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy din
România a fost îninţat în 2011, de către producători
de biomasă pentru centrale termice, consumatori
de biomasă, autorităţi publice, universităţi, entităţi
de cercetare şi rme de consultanţă. Este o asociere
liberă de cooperare, cu elemente inovative şi de
cercetare care poate contribui la dezvoltarea
acestei activităţi, la obţinerea şi valoricarea
biomasei ca sursă de energie regenerabilă cu toate
aspectele ce se leagă de acest domeniu.
Page 40
Bio&co
Success evidence of circularity in the Romanian
agricultural sector, Bio&co is a project implemented
and managed by the Romanian NGO Ateliere
Fără Frontiere (Ateliers Without Borders). While
simultaneously acting as a social initiative, Bio&co’s
organic farm aims to reduce food waste, biowaste
and pollution, as well as commercializing fresh food
produced with local self-produced compost.
The Bio&co social enterprise was founded in 2015
in Ciocănari, Dâmboviţa County, with technical
support from Réseau Cocagne, France. Their
business model is based on a short supply chain (CSA
system). The agri-food products are delivered to
subscribers from Bucharest and nearby areas. Each
week they receive a paperboard box with different
fresh seasonal vegetables. This approach allows to
reduce both food miles and the food waste.
Another main component of the farm is the 1000
m2 compost platform, where food waste from
supermarkets, hotels and restaurants is composted*.
In the rst years of activity, Bio&co collected ≈500
tons of food waste annually, used to generate
compost that returned as input on the 4000 m2 of
greenhouses and 4 ha of agricultural land, thus
closing the loop from waste to resource.
Besides the agricultural impact, Bio&co has a great
social impact, generating green jobs for people
at risk of poverty and exclusion. The employees
are provided with continuous customized socio-
professional support through their programs, which
helps them reintegrate in society.
Projects like Bio&co have a great potential to
be replicated near big cities, considering the
amounts of food discarded from supermarkets
and restaurants within. Fostering such farms can
be a highly efcient method for waste prevention,
promoting circular economy of organic ows and
social inclusion for vulnerable groups.
* The composting process was stopped in 2019 and it is currently re-evaluated according to the specications of the composting Law no. 181
published on August 19, 2020 — entered into force on February 20, 2021.
Page 41
RO.02
Dovadă a succesului circularităţii în sectorul
agroalimentar românesc, Bio&co este un proiect
implementat şi gestionat de ONG-ul Ateliere Fără
Frontiere. Cu un profund caracter social, ferma
organică a Bio&co are ca obiectiv reducerea risipei
alimentare şi a poluării, precum şi comercializarea
de produse agroalimentare proaspete, cultivate
local cu ajutorul propriului fertilizant natural.
Întreprinderea socială Bio&co a fost fondată în anul
2015 în Ciocănari, Dâmboviţa cu asistenţa tehnică
a Réseau Cocagne, Franţa. Modelul de business
Bio&co este bazat pe un lanţ scurt de aprovizionare,
de la fermă la client. Produsele agroalimentare
sunt livrate abonaţilor din Bucureşti şi din zonele
apropiate. În ecare săptămână, abonaţii primesc
o cutie de carton cu diferite legume proaspete. Prin
această abordare, se reduce distanţa de transport
a alimentelor, precum şi risipa alimentară.
O altă componentă de bază a fermei este
platforma de compostare de 1000 m2, unde
deşeurile alimentare din supermarketuri, hoteluri
şi restaurante sunt compostate**. În primii ani de
activitate, Bio&co a colectat anual aproximativ 500
www.bio-co.ro/
www.facebook.com/AtelierBio.co/
de tone de deşeuri alimentare care au fost folosite
pentru a genera compost, utilizat ca input în serele
de 4000 m2; precum şi în cazul terenului agricol de 4
ha, închizând cercul de la deşeuri la resurse.
Pe lângă impactul agroalimentar, Bio&co are
un impact social deosebit, având în vedere
generează locuri de muncă „green” pentru
persoanele cu risc de sărăcie şi excluziune. Acestea
beneciază constant de sprijin socio-profesional
individualizat, care îi ajută se reintegreze în
societate şi să îşi construiască un viitor sustenabil.
Astfel de proiecte precum Bio&co au un potenţial
mare de replicare în apropierea marilor oraşe,
având în vedere cantităţile considerabile de deşeuri
alimentare în cazul supermarketurilor şi restaurantelor
situate în aglomerările urbane. Încurajarea acestor
întreprinderi poate reprezenta o metodă foarte
ecientă pentru combaterea risipei, promovarea
economiei circulare şi a incluziunii sociale în cazul
grupurilor vulnerabile.
** Procesul de compostare a fost oprit în 2019 Bio&co urmăreşte reorganizarea acestuia conform noii legi privind gestionarea deşeurilor
nepericuloase compostabile nr. 181 din 19 august 2020.
Page 42
Founded in 2017, Biodeck is an innovative business,
overcoming one of the important challenges that
our world is facing nowadays: plastic waste. With its
systemic, integrated and holistic approach Biodeck
converts, through a technologic process, corn
starch granules and produce: compostable coffee
cups, trash bags and compostable tableware sets;
as an alternative for the one time use plastic ones,
existing on the market.
The company’s production process is grounded on
a circular production method which involves using
waste from previous production cycles in new ones.
Biodeck is working closely with one of the most
important and respected producers of corn starch
granules on the market, Novamont. In the rst phase,
the granules go through an extrusion process, heat
processing. It is a technological process, which
is based on innovative and high-performance
equipment. Then follows the conversion process,
through which the lm rolls are converted into
bags through cutting. Technological waste from
production is recycled internally and incorporated
into the next production cycle. Moreover, Biodeck
recently installed a recycling line for compostable
bio-based products. Thus, establishing a zero-waste
management in their technological process.
The starting point for this innovative business was
the EU decision on banning plastic bags out of the
internal market. This decision made a huge impact
on national laws, therefore Biodeck found an
opportunity to bring on the market their sustainable
approach, which encourages the transition towards
a circular economy.
Biodeck scaled up in terms of producing biodegra-
dable and compostable packages. This sustainable
alternative of packaging soon found its way to
restaurants, retailers and food industry businesses,
developing a network of green practices.
Biodeck’s mission is simple: to build a future without
waste, developing innovative and sustainable
solutions for future generations. Combining
ingenious ideas with technology, they managed to
bring to the market viable products designed for a
circular economy.
As an awareness campaign on plastics, they had
multiple interactions with the public, but one of
the most impressive initiatives Biodeck took is “We
plant a tree for each order”, thus establishing their
purpose, to create the “BIODECK Forest”. As a
future goal Biodeck aims to be the main producer
of compostable packaging solutions at a national
level, as well as expand on new markets in the EU, to
accomplish their mission of providing for their clients
a sustainable alternative.
Biodeck
Page 43
RO.03
Îninţată în anul 2017, compania Biodeck este
una dintre afacerile care abordează într-un mod
inovativ una dintre cele mai mari provocări ale zilelor
noastre: deşeurile plastice. Abordarea business-
ului este una integrată, sistemică; prin modelul
său de producţie, Biodeck tratează problematica
deşeurilor într-un mod holistic. Astfel, prin procesul
tehnologic intern, Biodeck transformă granulele de
amidon de porumb în alternative compostabile
pentru ambalajele din plastic deja existente pe
piaţă. În portofoliul rmei se regăsesc produse
precum: pahare de cafea compostabile, saci de
gunoi, tacâmuri şi farfurii.
Procesul de producţie al companiei se bazează
pe o metodă de producţie circulară care implică
utilizarea deşeurilor din ciclurile de producţie
anterioare în altele noi. Biodeck lucrează
îndeaproape cu unul dintre cei mai importanţi
şi respectaţi producători de granule de amidon
de porumb de pe piaţă, Novamont. În prima
fază, granulele trec printr-un proces de extrudare,
procesare termică, un proces tehnologic care
se bazează pe echipamente inovatoare şi
performante. Apoi urmează procesul de conversie,
prin care rolele de lm sunt transformate în pungi
prin tăiere. Deşeurile tehnologice din producţie sunt
reciclate intern şi încorporate în următorul ciclu de
producţie. Mai mult, Biodeck a instalat recent o
linie de reciclare a produselor bio-compostabile.
Astfel, a reuşit să includă în activitatea sa un proces
ecient de management al deşeurilor.
Decizia UE de a interzice pungile de plastic de
pe piaţa comună a avut un uriaş impact asupra
legislaţiei naţionale. Aceste schimbări legislative au
oferit Biodeck, cadrul oportun pentru a aduce pe
piaţă abordarea sa sustenabilă, care încurajează
tranziţia către o economie circulară. Mai mult decât
atât, Biodeck a reuşit convingă rapid industria
HORECA şi pe marii retaileri să renunţe la ambalajele
convenţionale. În jurul brandului s-a format astfel,
o reţea de afaceri care promovează la rândul lor,
practicile verzi din domeniul agroalimentar.
Misiunea Biodeck este simplă: construiască un
viitor fără risipă, dezvoltând soluţii inovatoare şi
durabile pentru generaţiile viitoare. Combinând
ideile ingenioase cu tehnologia, afacerea a reuşit
să aducă pe piaţă produse viabile destinate pentru
o economie circulară.
„Pădurea BIODECK” este cel mai ambiţios proiect
al întreprinderii. Pentru a-şi îndeplini scopul Biodeck
a lansat iniţiativa „Plantăm un copac la ecare
comandă”. Pe termen lung, Biodeck îşi propune
extinderea către alte pieţe din teritoriul european.
De asemenea, consolidarea poziţiei de piaţă la nivel
naţional este unul dintre obiectivele companiei.
Idealul Biodeck este asigure în continuare
alternative sustenabile consumatorilor, promovând
tranziţia către o economie circulară, pentru un viitor
sustenabil.
www.facebook.com/biodeck/
www.linkedin.com/company/biodeck/
www.biodeck.ro/
www.youtube.com/channel/UCW2L-
JZe1r1ad0XSSU-bWnGg
Page 44
Adopting a sustainable business model CUIB*
initiative is established in Iaşi county, Romania. This
bistro encourages green values and promotes
through its activities the transition towards a circular
economy. It started out as one of a project belonging
to the Mai bine** NGO both developed and
founded by Anca Chirilă-Gheorghică and Andreea
Ghiban. The idea of the project was designed in the
rst years of the NGO activity between 2011 — 2012.
From the design idea to the existing sustainable
business, CUIB, it took the two co-founders almost
a year.
They applied to one of the most important
competitions for social enterprises in Romania at
that time with the idea of opening a bistro with
sustainable products. Winning the competition
in 2012, and also having participated in a similar
one, the nancial prizes obtained in the amount of
approximately EUR 20,000, allowed Anca Chirilă-
Gheorghică and Andreea Ghiban to open in
December of 2013 the sustainable bistro. In 2020
CUIB was included on the list of the Ministry of
Agriculture and Rural Development as one of the
economic actors on the market that can efciently
manage and reduce waste.
CUIB is one of the most popular local bistros in Iaşi,
ranked by the locals and tourists in top 10 in the
local food and vegetarian category. The two co-
founders of CUIB are always choosing the greater
good, their mission is to establish a zero-waste
management system. Thus, from the beginning of
2021, CUIB invested in technological equipment for
composting its own waste. The resultied compost
will help create a micro garden with aromatic
herbs, supporting the owners future plans to build a
garden with fresh vegetables, which will signicantly
reduce food miles and will help create a holistic
and integrated system for CUIB.
Every dish that the sustainable bistro prepares for
its customers is always fresh, thing made possible
by the local producers who are chosen to supply
with fruits and vegetables. This innovative initiative
managed to create a strong community, a space
where creative ideas, civic spirit and buoyancy are
appreciated and actively encouraged. Among
other initiatives that CUIB took in order to support
and promote the green values, the most impressive
one is that they do not sell water, but offer it for free
and bear its expense. In this sustainable bistro are
sold only certied fair trade coffee and products
as natural as possible. Its activity is focused on
having zero negative impact over the environment,
using for delivery just compostable and recyclable
packaging methods. CUIB strongly promotes a
lower carbon footprint by offering discounts for its
responsable customers that choose to pick up their
order using alternative ways of transportation and
who are bringing their own food containers.
Established as a social enterprise CUIB helps provide
for its community through numerous campaigns
where hundreds of volunteers were cooking for
righteous causes such as feeding the less fortunate
of the community. In February of this year the bistro
started the Food E project, funded by the Horizon
2020 program of the European Union, through which
they received the rst funding that allows them to
invest in the development of the CUIB initiative and
increase its impact and help continue promoting
the circular principles.
*CUIB - Urban Center for Good Initiatives; (EN) cuib also means
nest.
**(EN) Better.
CUIB
Page 45
RO.04
Adoptând un model de afaceri sustenabil,
iniţiativa CUIB*** este stabilită în judeţul Iaşi,
România. Acest bistro încurajează valorile ecologice
şi promovează prin activităţile sale tranziţia către
o economie circulară. Bistroul a început ca unul
dintre proiectele aparţinând ONG-ului Mai Bine,
ambele dezvoltate şi fondate de Anca Chirilă-
Gheorghică şi Andreea Ghiban. Ideea proiectului a
fost concepută în perioada 2011-2012, în primii ani
de activitate a ONG-ului . De la ideea proiectată la
afacerea durabilă din 2021, celor două fondatoare
le-a luat un an.
Acestea au aplicat la una dintre cele mai importante
competiţii pentru întreprinderile sociale din România
de la acea vreme cu ideea de a deschide un
bistro sustenabil. Câştigând competiţia în 2012 şi,
de asemenea, participând la una similară, premiile
nanciare obţinute în valoare de aproximativ 20.000
EUR au permis Ancăi Chirilă-Gheorghică şi Andreei
Ghiban deschidă bistroul în decembrie 2013. În
2020 CUIB a fost inclus pe lista Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale ca unul dintre actorii economici
de pe piaţă care poate gestiona şi reduce ecient
deşeurile.
CUIB este unul dintre cele mai populare bistrouri
locale din Iaşi, clasat de localnici şi turişti în top 10
la categoria locală de mâncare vegetariană. Cele
două cofondatoare ale CUIB aleg întotdeauna
binele comun, misiunea lor este de a stabili un sistem
de gestionare a deşeurilor cu zero risipă. Astfel, de la
începutul anului 2021 CUIB a investit în echipamente
tehnologice pentru compostarea propriilor deşeuri.
Compostul rezultat va contribui la crearea unei
micro-grădini cu ierburi aromatice, sprijinind
planurile de viitor stabilite de echipa fondatoare.
Acestea intenţionează să construiască o grădină cu
legume proaspete, ceea ce va reduce semnicativ
kilometri alimentari şi va contribui la crearea unei
abordări holistice pentru CUIB.
Fiecare fel de mâncare pe care bistroul îl pregăteşte
pentru clienţii săi este întotdeauna proaspăt, acest
lucru ind posibil prin alegerea producătorii locali
care aprovizionează localul cu fructe şi legume
proaspete. Această iniţiativă inovatoare a reuşit
creeze o comunitate puternică, un spaţiu în care
ideile creative, spiritul civic şi buna dispoziţie sunt
apreciate şi încurajate în mod activ. Printre alte
iniţiative luate de CUIB pentru a sprijini şi promova
valorile ecologice, cea mai impresionantă este
dată de faptul nu vând apă, ci o oferă gratuit
suportând cheltuielile adiţionale. În acest bistro
sustenabil se vinde doar cafea certicată din
comerţ echitabil şi produse cât mai naturale
posibil. Activitatea sa este axată pe a avea impact
pozitiv asupra mediului, folosind pentru livrare doar
metode de ambalare compostabile şi reutilizabile.
CUIB promovează activ micşorarea amprentei
de carbon, oferind reduceri pentru clienţii săi
responsabili, care aleg să îşi preia comanda folosind
modalităţi de transport alternative şi care îşi aduc
propriile recipiente pentru depozitarea alimentelor.
Îninţată ca o întreprindere socială, CUIB ajută
la crearea spiritului comunitar prin numeroase
campanii de întrajutorare în care spre exemplu,
sute de voluntari găteau pentru cei mai puţini
norocoşi. În luna februarie a acestui an, bistroul a
început proiectul Food E, nanţat prin programul
Orizont 2020 al Uniunii Europene, prin care au primit
prima nanţare care le permite investească în
dezvoltarea iniţiativei CUIB şi să crească impactul
acesteia, contribuind de asemenea, la continuarea
promovării principiilor circulare.
www.incuib.ro
www.facebook.com/laCUIB
www.instagram.com/c.u.i.b/
www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g304060-
d7157481-Reviews-Cuib-Iasi_Iasi_County_Northeast_
Romania.html
***CUIB - Centrul Urban de Iniţiative Bune.
Page 46
Ferma de Păsări Păşunate
One of the most courageous sustainable initiatives
was undertaken by a young family from Braşov
county, Romania. At the beginning of 2020, not
long after the whole world was facing the COVID-19
crisis, Cosmina Dinu and her husband, Şerban Dinu,
rethinked their priorities while closely reviewing the
food security challenges that nowadays our society
is forced to face. Together with their two small
children gave up the comfort of the city, for the
opportunity to build a better future for the young
generation, one that strongly promotes the circular
economy principles and moved to the countryside
to start farming.
The young entrepreneurs behind the Pastured Poultry
Farm (Ferma de Păsări Păşunate*) were working in
totally different sectors when they decided to make
the change towards a more sustainable way of living.
Cosmina and Serban Dinu were handling businesses
in the IT and the hospitality sector, managing
popular tourist locations in Cheia resort and Braşov.
Starting a farm was equally a professional and a
personal decision. Cosmina comes from a farming
family. She took a research master in Sustainable
Development at Utrecht University complemented
with Rural Studies at Wageningen University,
submitting a research on the High Nature Value
Farmland from SE Transylvania. She then worked
for several years in research and consultancy
projects targeting Romanian small holders. Şerban
has a business background, working with several
technical companies and IT start-ups. In the last
several years, he has been developing his own
company on business automation to support clients
become more productive, work and communicate
more efciently, use data to their advantage,
increase their protability and win back their time.
Both Cosmina and Şerban were passionate about
food and regenerative agriculture. Thus, once in the
countryside, they rapidly started their rst agricultural
enterprise, founding The Pastured Poultry Farm, an
innovation for the Romanian poultry industry.
Grazing brings multiple benets to the local
community and aims at the quality of the food
produced, as well as animal welfare and health,
environmental protection, soil fertility and last but
not least the protability of the small farmer. Through
this system, Cosmina and Şerban raise broilers
(ROSS 308 breed) exclusively on pasture, from the
age of 21 days, in mobile shelters of 12 sqm with
an optimal density of 75 chickens. In the rst pilot
season, they raised 500 chickens in four series. They
managed to create around this innovative business
a strong community that enthusiastically embraced
the concept “from farm to fork”. By promoting a
lower carbon footprint and emphasizing quality,
transparency and safety, the Dinu spouses sell
directly to end consumers, using social media.
To support the principles of the circular economy,
Cosmina and Şerban created ROMO. This is an
effective direct marketing system that seeks to
address the need for consumers to access local,
healthy food, produced ethically and the need for
producers to market their products simply, quickly
and efciently. With the help of ROMO, the producers
launch weekly offers on an active Facebook group
in the city where they live. Then customers order
through a comment. After these virtual interactions,
once a week, in an organized way, local producers
meet with customers for delivery and socialization.
In November 2020, through the Empowering Women
in Agrifood Program, developed by ETI Food and
implemented by Impact Hub Bucharest, Cosmina
obtained the rst place for the Pastured Poultry Farm,
receiving the highest prize worth 10,000 EUR. The two
young entrepreneurs set out to invest this money
in equipment needed to streamline and improve
production and processing, in order to provide the
community with a sustainable alternative.
Page 47
RO.05
Una dintre cele mai curajoase iniţiative durabile
a fost luată de o tânără familie din judeţul Braşov,
România. La începutul anului 2020, nu mult după
ce întreaga lume s-a confruntat cu criza cauzată
de COVID-19, Cosmina Dinu şi soţul ei, Şerban Dinu,
şi-au regândit priorităţile, analizând îndeaproape
provocările privind securitatea alimentară cu care
societatea noastră este nevoită se confrunte în
prezent. Împreună cu cei doi copii ai lor au renunţat
la confortul oraşului, pentru oportunitatea de a
construi un viitor mai bun pentru tânăra generaţie,
unul care promovează activ principiile economiei
circulare.
Tinerii antreprenori din spatele iniţiativei Ferma de
Păsări Păşunate lucrau în sectoare total diferite
când au decis să facă schimbarea către un mod de
viaţă sustenabil. Şerban şi Cosmina Dinu se ocupau
de afaceri în sectorul IT şi al ospitalităţii, gestionând
locaţii turistice populare din staţiunea Cheia şi
Braşov. Afacerea în agricultură a fost o decizie
în egală măsură profesională, cât şi personală.
Cosmina provine dintr-o familie de agricultori. Ea
a urmat cursuri masterale în Dezvoltare Durabilă
la Universitatea din Utrecht, completate cu Studii
Rurale la Universitatea din Wageningen, nalizând o
teză de cercetare în Sistemele agricole mozaicale
de înaltă valoare naturală din SE Transilvaniei. A
lucrat apoi mai mulţi ani în cercetare şi consultanţă
pe proiecte orientate către mici producători.
Şerban are o experienţă în afaceri, colaborând
cu mai multe companii tehnice şi start-up-uri IT. În
ultimii câţiva ani, el şi-a dezvoltat propria companie
de automatizare a proceselor de business pentru a
sprijini clienţii să devină mai productivi, să lucreze
şi să comunice mai ecient, să folosească datele
în avantajul lor, le crească protabilitatea şi să-
şi recâştige timpul. Atât Cosmina, cât şi Şerban
erau amândoi pasionaţi de subiectul hranei şi al
agriculturii regenerative. Aşadar, odată mutaţi
la ţară, s-au pus rapid pe treabă îninţând Ferma
de Păsări Păşunate, o inovaţie în avicultura
românească.
Păşunatul aduce multiple benecii comunităţii
locale şi vizează calitatea alimentelor produse,
precum şi bunăstarea şi sănătatea animalelor,
protecţia mediului, fertilitatea solului şi, nu în ultimul
rând, protabilitatea micului fermier. Prin acest
sistem, soţii Dinu cresc pui de carne (rasa ROSS 308)
exclusiv pe păşune, de la vârsta de 21 de zile, în
adăposturi mobile de 12 mp cu o densitate optimă
de 75 de pui. În primul sezon pilot au crescut 500 de
pui în patru serii. Ei au reuşit să creeze în jurul acestei
afaceri inovatoare o comunitate puternică, care
a îmbrăţişat entuziast conceptul „de la fermă la
furculiţă”. Promovând o amprentă de carbon mai
scăzută şi punând accent pe calitate, transparenţă
şi siguranţă, soţii Dinu vând direct către consumatorii
nali, folosind social media.
Pentru a sprijini principiile economiei circulare,
Cosmina şi Şerban au creat ROMO. Acesta este
un sistem ecient de marketing direct care doreşte
rezolve nevoia consumatorilor de a accesa
alimente sănătoase, produse de calitate, etice şi
locale şi, pe de altă parte, nevoia producătorilor
de a-şi comercializa produsele simplu, rapid şi
ecient. Cu ajutorul ROMO producătorii lansează
săptămânal oferte pe un grup de Facebook activ în
oraşul în care locuiesc. Apoi, clienţii comandă printr-
un comentariu la postarea producătorului. După
aceste interacţiuni virtuale, o dată pe săptămână,
în mod organizat, producătorii locali se întâlnesc cu
clienţii pentru livrare şi socializare.
În noiembrie 2020, prin Programul Empowering
Women in Agrifood, dezvoltat de ETI Food şi
implementat de Impact Hub Bucureşti, Cosmina
a obţinut pentru Ferma de Păsări Păşunate primul
loc, primind premiul cel mare în valoare de 10.000
EUR. Cei doi tineri antreprenori şi-au propus
investească aceşti bani în echipamente necesare
pentru ecientizarea şi îmbunătăţirea proceselor
de producţie şi procesare, pentru a putea oferi
comunităţii o alternativă durabilă.
www.facebook.com/pasaripasunate/
www.facebook.com/cosminadinu24
www.facebook.com/serban.ionut.dinu/
www.facebook.com/RomaniaOrganizata/
Page 48
Genesis Biopartner
Genesis Biopartner is a Romanian holding with
Baupartner SRL as its majority shareholder which
opened the rst Romanian biogas station in 2013 for
the production of renewable energy in cogeneration.
The biogas plant built in Filipeştii de Pădure (Prahova
County) is a project initiated, developed and
nanced entirely by Genesis Biopartner and has a
capacity of 1MW / h electric energy and 1.2MW / h
thermal energy and processes a quantity of 70 tons
of organic substrate. The project involved an initial
investment of approximately 5,000,000 EUR.
The main Genesis Biopartner beneciary is the cold
meats factory Cris-Tim, a renowned Romanian
producer of cold meats. The partnership benets
both partners: for Genesis Biopartner the
partnership consists of selling its thermal energy
produced by the cogeneration plant, while Cris-
Tim benets from lower costs for thermal energy
production, as well as more efcient management
of meat processing waste. Because the system
implemented by Genesis Biopartener needs crop
residues and organic waste for the production of
electricity and heat, with the possibility of storing
biogas; Cris-Tim offers waste resulted from the
production of cold meats in exchange for thermal
lower costs for thermal energy production.
This project is the basis for the development of three
priority areas in Romania: green energy, agriculture
and environmental protection. The biogas station
for renewable energy in cogeneration is suitable
for any industrial consumer who uses thermal
energy (hot water, technological steam, hot air).
Genesis Biopartner and Cris-Tim contribute to the
circular economy of biological ows by producing
renewable energy from biowaste and by using the
digestate in organic farming.
Genesis Biopartner uses 100% organic waste as
raw material — about 30,000 tons are recycled
and recovered annually in the biogas plant with
a production efciency of over 95%. Genesis has
decided to invest over EUR 3,500,000 in 2021 in
modernizing the storage and treatment infrastructure
of organic waste, received at the highest European
standards. Moreover, the capacity of the plant
has increased from 1 MWel to 2 MWel, thus being
capable of managing over 60,000 tons of organic
waste per year coming from the agri-food industry.
Genesis Biopartner has generated more than: (i)
48,000 MHw of thermal energy produced; (ii) 60,000
MWh of electricity produced; (iii) 62,000 tons of
biomass from agriculture; (iv) 85,000 tons of organic
waste collected and recovered.
Page 49
RO.06
www.genesisbiopartner.ro
www.facebook.com/genesis.biopartner.7
Genesis Biopartner este o organizaţie românească
ce are ca acţionar majoritar compania Baupartner
SRL. În anul 2013, aceasta a inaugurat prima
staţie de producere a energiei regenerabile în
cogenerare, pe bază de biogaz, prima de acest fel
din România, în Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova.
Aceasta face parte din proiectul iniţiat, dezvoltat şi
nanţat integral de Genesis Biopartner în valoare de
aproximativ 5.000.000 EUR. Staţia de biogaz are o
capacitate de 1MW / h electric şi 1,2MW / h termic
şi procesează zilnic o cantitate de 70 de tone de
substrat organic.
Fabrica de mezeluri CrisTim este primul beneciar
al staţiei de producere şi stocare de biogaz.
Parteneriatul dintre cele două organizaţii, Genesis
Biopartner şi CrisTim, a fost fundament pe baza
identicării unor obiective comune. Pe de o
parte, este valoricată energia termică produsă în
cogenerare, iar pe de altă parte, CrisTim beneciază
de scăderea costului pentru producerea energiei
termice, precum şi de gestionarea mai ecientă a
deşeurilor rezultate din procesarea cărnii. Deoarece
sistemul implementat de Genesis Biopartener are
nevoie de resturi vegetale şi deşeuri organice
pentru producerea de energie electrică şi termică,
CrisTim oferă deşeurilor rezultate din producerea
mezelurilor în schimbul energiei termice la un preţ
mai scăzut.
Acest proiect contribuie semnicativ în vederea
dezvoltării a trei domenii prioritare în România:
energia verde, agricultura şi protecţia capitalului
natural. În acest sens, instalaţia de cogenerare pe
bază de biogaz reprezintă o soluţie pentru orice
consumator industrial ce utilizează energie termică.
Genesis Biopartner utilizează ca materie primă 100%
deşeuri organice. Circa 30.000 tone sunt reciclate
şi valoricate anual în cadrul staţiei de biogaz cu o
ecienţă de producţie de peste 95%. Organizaţia a
luat decizia de a investi peste 3.500.000 de EUR în anul
2021 în modernizarea infrastructurii de depozitare şi
tratare a deşeurilor organice recepţionate la cele
mai înalte standarde europene. Totodată, Genesis
Biopartner a urmărit mărirea capacităţii instalaţiei
de la 1 MWel la 2 MWel, ind astfel capabilă
gestioneze peste 60.000 tone anual de deşeuri
organice provenite din agricultură, industria
alimentară şi din servicii conexe, în cadrul staţiei de
biogaz pe care o operează la Filipeştii de Pădure.
Genesis Biopartner a generat mai mult de: (i)
48.000 MHw energie termică; (ii) 60.000 MWh
energie electrică; (iii) 62.000 tone de biomasă din
agricultură; (iv) 85.000 tone de deşeuri organice
colectate şi recuperate.
Page 50
Magazin Zero Waste Bucureşti
The Zero Waste Shop Bucureşti rst opened its
doors on December 14th 2020, bringing the circular
economy principles one step closer to urban
communities. The founder, Ana Maria Răducanu,
started dreaming about it 2 years before, while
she was travelling the world in search for a more
sustainable lifestyle.
The shop’s goal is to provide basic daily vegan food
supplies for its customers in a zero waste manner.
The food offer consists of different types of beans,
cereals, seeds, spices, dehydrated fruits, teas and
sweets available in bulk.
Their daily offer also includes salty and sweet ready
to eat pastries provided by a vegan restaurant
nearby.
In addition, there is a gamma of personal care
products such as toothbrushes, reusable razors;
cleaning products like biodegradable sponges,
brushes and, a big variety of merchandise available
in bulk: shampoo, soap, laundry and dish detergent
etc.
Since circularity is the main concern, all the products
come in zero waste packaging like compostable
paper/cardboard and rellable recipients. Most
of the packages are either resent to the suppliers
or reused for customers. The rest of them are
composted together with the food leftovers. The
compost goes to a nearby small farm.
Clients are strongly encouraged to bring their own
jars and reusable bags to shop. If they forget, they
can borrow some from the shop.
Filtered water is available for bottle relling, free of
charge, thus reducing single-use plastic bottles.
A good read supply on sustainability is at one’s
disposal to borrow. Ana Maria has also initiated live
podcasts on the shop’s Facebook page touching
on different sustainability topics in order to offer
more information and support to the community.
One of the biggest challenges she is facing is nding
close-by providers that offer zero waste packaging
or are willing to make an exception for the shop. The
sustainability market is still young and this affects the
variety of products.
A list of the current products is posted on Facebook
weekly and the supporting members from the
Patreon community have a special discount.
In the future, the shop plans to diversify its offer
including fresh fruits, vegetables and herbs on a
short term and, on the long term to extend to vegan
clothing items.
Page 51
RO.07
Zero Waste Shop Bucureşti şi-a deschis porţile
pentru prima dată pe 14 decembrie 2020, aducând
principiile economiei circulare cu un pas mai
aproape de comunităţile urbane. Fondatoarea,
Ana Maria Răducanu, a început schiţeze
conceptul cu 2 ani înainte, în timp ce călătorea prin
lume în căutarea unui stil de viaţă mai sustenabil.
Scopul magazinului este de a oferi produse
alimentare vegane clienţilor săi, într-o manieră în
care să nu genereze deşeuri.
Oferta de produse constă în diferite tipuri de boabe,
cereale, seminţe, condimente, fructe deshidratate,
ceaiuri şi dulciuri. Zilnic, aceasta include produse
sărate de patiserie şi gustări dulci, oferite de un
restaurant vegan din apropiere.
În plus, există o gamă diversicată dedicată îngrijirii
personale, cum ar periuţe de dinţi, aparate de
ras refolosibile, produse de curăţare precum bureţi
biodegradabili, perii şi o mare varietate de produse
disponibile în vrac, respectiv şampon, săpun,
detergenţi etc.
Toate produsele sunt livrate în ambalaje
compostabile (hârtie/carton) sau reutilizabile, ceea
ce poate  provocator când vine vorba despre
găsirea furnizorilor. Majoritatea ambalajelor sunt e
retrimise la furnizori, e folosite pentru clienţi. Restul
se compostează împreună cu resturile alimentare.
Compostul ajunge la o mică fermă de lângă
Bucureşti.
Clienţii sunt încurajaţi să îşi aducă propriile sacoşe şi
recipiente pentru produsele vrac. Există însă şi unele
recipiente de împrumutat pentru clienţii mai puţin
pregătiţi.
În magazin este disponibilă apă ltrată pentru
băut sau pentru reumplerea sticlei gratuit, pentru a
reduce utilizarea PET-urilor.
Câteva rafturi conţin cărţi pe tema sustenabilităţii
ce pot  luate acasă cu împrumut. Ana Maria
are şi o serie de live-uri pe pagina de Facebook a
magazinului pentru a oferi mai multe informaţii şi
suport comunităţii în acest domeniu.
Una dintre cele mai mari provocări este găsirea
furnizorilor locali care e să aibă aceleaşi principii
de zero-deşeuri, e să e dispuşi să facă o excepţie
în acest sens. Acest lucru are un impact direct
asupra varietăţii ofertei.
O listă actualizată cu produsele disponibile în
magazin este aşată săptămânal pe pagina de
Facebook, iar membrii susţinători din comunitatea
Patreon beneciază de un discount semnicativ.
Magazinul plănuieşte să îşi diversice oferta şi să
includă fructe, legume şi verdeţuri proaspete,
pe termen scurt, iar pe termen lung, produse
vestimentare vegane.
www.patreon.com/magazinzerowaste
www.facebook.com/magazin.zerowaste
Page 52
Since 2016, this composting project has had
an active role in transforming waste to resource
in Mioveni. In collaboration with Asociaţia
pentru o Apă Curată (director: prof. eng. econ.
Neculae Bâldea, Ph.D.) and Iridex Group Plastic
(director: prof. Valentin Feodorov), the project was
successfully implemented by SC Servicii Edilitare
pentru Comunitate Mioveni SRL (director: econ.
Nicolae Tudose, Ph.D.), project manager: eng.
Eusebiu Safta, Ph.D.s. This initiative represents a
solution for recovering nutrients from the sewage
sludge, as well as for avoiding landlling costs for
sludge and garden waste.
A membrane technology ensures optimum
conditions for speeding the composting process,
high temperature to destroy pathogens, production
of good quality compost. Park waste is shredded
and mixed with sludge in a certain proportion.
The process is partly automated. In the rst phase,
the technology was validated and the resulting
compost was applied on local green public lands.
The composting process implies a sludge and park
waste mixture to optimize C:N ratio, as well as a
semipermeable membrane, temperature control
and forced aeration.
In the second phase, trial plots were set up to
study the effect of the compost on different crops.
This ecosystem generates compost for owers,
vegetables etc. — product which can be bought in
the specialized market.
The total investment for the pilot project was
approximately 150,000 EUR. The main evidence of
success; achievements: (i) 24.000 EUR are saved
annually, taking the landlling costs for sludge into
consideration; (ii) large amounts of biowaste are
no longer landlled – instead, they are returned
to green areas; (iii) storage time on the platform is
reduced / less storage capacity is needed using the
membrane technology; (iv) high quality compost
(tested for pathogens and pollutants) is brought
to the local market; (v) additional revenues are
generated by compost commercialization; (vi) the
project has been generating potential for training,
knowledge transfer and creating new “green jobs”.
Mioveni Composting Project signicantly contri-
butes to ensuring a more sustainable and circular
future with direct impact on the local agriculture.
Municipalities operating wastewater treatment
plants can follow and replicate this good practice,
including advanced biological treatment, should
park waste be available.
Mioveni Composting Project
Page 53
RO.08
Din 2016, acest proiect de compostare are
un rol activ în transformarea deşeurilor în resurse.
În colaborare cu Asociaţia pentru Apă Curată
(director: prof. ing. ec. dr. Neculae Bâldea) şi Iridex
Group Plastic (director: prof. Valentin Feodorov),
proiectul a fost implementat cu succes de către
SC Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni SRL
(director: dr. ec. Nicolae Tudose), manager de
proiect: ing. drd. Eusebiu Safta. Această iniţiativă
reprezintă o soluţie pentru recuperarea substanţelor
nutritive din nămolul de canalizare. Sunt evitate
costurile de depozitare în cazul nămolului şi
deşeurilor din grădină.
O tehnologie specică asigură condiţii optime
pentru accelerarea procesului de compostare,
temperatură ridicată pentru distrugerea agenţilor
patogeni, producerea de compost de bună
calitate. Deşeurile parcului sunt mărunţite şi
amestecate cu nămol într-o anumită proporţie.
Procesul este parţial automatizat. În prima fază
a fost validată tehnologia, iar ca efect imediat,
compostul rezultat a fost aplicat pe terenuri publice
(zone verzi). În a doua fază, au fost îninţate parcele
de testare pentru a studia efectul compostului
asupra diferitelor culturi. Acest ecosistem generează
compost pentru ori, legume etc.
Investiţia totală a fost de aproximativ 150.000 EUR.
Principalele dovezi ale succesului proiectului: (i)
din costurile depozitării deşeurilor pentru nămoluri
şi pentru deşeurile din parc se economisesc
aproximativ 24.000 EUR anual; (ii) cantităţi mari de
deşeuri biologice nu mai sunt depozitate liber şi sunt
returnate în zonele verzi, asigurând circularitatea;
(iii) timpul de depozitare redus pe platformă / este
necesară o capacitate de stocare redusă folosind
tehnologia specică proiectului; (iv) compost
de calitate superioară este adus în piaţă, testat
pentru agenţi patogeni şi poluanţi; (v) veniturile
sunt generate de comercializarea compostului; (vi)
proiectul generează locuri de muncă „verzi”.
Proiectul de compostare de la Mioveni contribuie
semnicativ la asigurarea unui viitor mai durabil şi
circular, cu impact direct asupra agriculturii locale.
www.youtube.com/
watch?v=W2028D8OIJI
step 1
Waste reception
Chopping,
mixing
and loading
Colecting
tanks
Underground system for collecting leach
step 3
phase II
2 weeks
step 4
phase III
2 weeks
step 2
phase I
4 weeks step 5
nal product
Sieving
Drying system
Reintegrating
large waste
streams
Page 54
ØNO - despachetărie
Despachetăria* ØNO is a beautifully crafted zero
waste shop, based in Oradea, Romania.
Amongst the rsts of its kind, ØNO opened its doors in
2019 and has one of the richest variety of products.
One can nd there:
beverages like artisanal beers, ciders, juices,
syrups and fresh vegan milk;
nonperishables food products like ours, beans,
spices, dry fruits and seeds;
fresh products like vegan yogourts, bread and
seasonal vegetables;
seeds to take home and make your microgreens;
home decor and useful items, new and
upcycled;
paper products and books on sustainability;
personal care items;
different sorts of detergents and other household
items;
zero-waste kits and gifts selection;
a special section for children from drawing
books to washable diapers and baby bottles.
The suppliers are chosen based on their principles:
to be local, for a short distribution chain and
small carbon footprint;
to be organic, ethical and durable.
Also, their delivering packages must be either
reusable or returnable.
To meet their customers’ needs, for some products
that were not available as organic ØNO opted for
locally grown.
Most of the nonperishable products can be ordered
nationally using a courier service. Locally they are all
available to be delivered by bike or electric scooter
with the help of the Eastride Team.
The products come in reusable bags, paper bags,
reusable pots or cardboard boxes. They can be
either returned or composted.
If you choose to visit the shop personally and you
forget your jars at home you can always borrow
one.
Communication and raising awareness are an
important part of the business. On their beautifully
designed website are available plenty of articles
covering from superfoods to gift ideas and
worldwide achievements concerning sustainability.
Their plan is to extend on a national level, to
cover the needs of the growing sustainable living
community.
*(EN) invented word meaning a place where things are
unpacked.
Page 55
RO.09
Despachetăria ØNO* din Oradea, România este
un magazin zero-deşeuri realizat cu mult bun gust.
Aat printre primele de acest gen, ØNO şi-a deschis
porţile în 2019 şi are una dintre cele mai bogate
varietăţi de produse.
La sediul ØNO se pot găsi:
băuturi precum: beri artizanale, sucuri, cidru,
siropuri şi lapte proaspăt vegan;
o mulţime de produse alimentare neperisabile,
cum ar  făini, leguminoase, condimente, fructe
şi seminţe uscate;
produse proaspete ca iaurturi vegane, pâine şi
legume de sezon;
seminţe pentru a face microgreens acasă;
obiecte pentru casă şi utile, noi şi upcycled;
papetărie şi cărţi despre sustenabilitate;
articole de îngrijire personală;
diferite tipuri de detergenţi şi alte articole de
casă;
seturi de cadouri zero-deşeuri;
o secţiune specială pentru copii ce conţine de
la cărţi de colorat până la biberoane şi scutece
reutilizabile.
Furnizorii sunt aleşi pe baza propriilor principii:
e locali, în vederea unui lanţ de distribuţie
scurt şi o amprentă de carbon mică;
să aibă produse organice, etice şi durabile.
De asemenea, recipientele în care sunt distribuite
mărfurile lor trebuie să e reutilizabile sau returnabile.
Pentru a satisface nevoile clienţilor, pentru unele
produse care nu erau disponibile ca ind organice,
ØNO a optat pentru variante cultivate în mod
convenţional, dar local.
Majoritatea produselor neperisabile pot
comandate la nivel naţional folosind un serviciu
de curierat, dar la nivel local toate produsele
sunt disponibile pentru a livrate cu bicicleta sau
scuterele electrice cu ajutorul echipei Eastride.
Produsele vin în pungi reutilizabile, pungi de hârtie,
recipiente refolosibile sau în cutii de carton. Acestea
sunt ori compostabile, ori returnabile.
Pentru cei care aleg să viziteze personal ØNO, dar
au uitat borcanele acasă, pot oricând să împrumute
altele de la magazin până data viitoare.
Comunicarea şi creşterea gradului de conştientizare
sunt o parte importantă a afacerii, iar pe website-ul
lor frumos conceput sunt disponibile o mulţime de
postări care acoperă tematica superalimentelor,
articole referitoare la idei de cadouri, precum şi la
realizările la nivel mondial privind sustenabilitatea.
Planul lor este să se extindă la nivel naţional, pentru
a acoperi nevoile în creştere ale comunităţilor
dornice de un stil de viaţă sustenabil.
www.ono-despachetarie.ro
www.facebook.com/beONOfeelONO/about/
www.instagram.com/ono_despachetarie/
Page 56
Pivniţa Bunicii
Pivniţa Bunicii* is a sustainable initiative located in
Saschiz, Mureş county, in south-eastern Transylvania.
It is one of four UNESCO World Heritage sites in the
Târnava Mare region, one of Europe’s most impressive
natural and cultural landscapes, including some of
the nest wildower-rich grasslands. The landscape
is the culmination of centuries of careful planting by
local farming families. It is a magnicent mosaic of
ancient oak, hornbeam, beech trees, wildower-
rich meadows and a rich variety of plants, birds,
mammals and insects.
The inspiration for Pivniţa Bunicii was the traditional
farming still valued in Sachiz, in perfect ecological
harmony with nature. The majority of the local
population is completely self-sufcient by producing
fruits, vegetables, meat, and dairy products with
genuine avour. This microenterprise started with a
passion for reviving the traditional ways of growing
quality goods for future generations.
It all began in 2010 with a few high-quality jams
that were beautifully packed and presented for
sale to visitors. In 2021 Pivniţa Bunicii changed its
vision, being established as a social enterprise with
eleven permanent team members and additional
temporary staff at its busiest times of the year.The
goal is to support the rural community by creating
a sustainable supply chain by purchasing villagers’
goods, wild-harvested owers, or fruits and berries.
With that in mind, Pivniţa Bunicii manufactures
artisanal products such as tasty beverages,
chutneys, relishes, jams, and different types of
honey.
This sustainable initiative understands that each
one of us can have a positive impact on our
environment. This is the reason why the products
are packed and sold in jars and bottles, which are
made out of glass and not plastic. They also upcycle
their cordial bottles and use them as glasses for
organised tastings. The jars are also being upcycled,
used as little bowls for chutneys and jams for their
Taste Experiences activities.
In their efforts to reduce and even remove single-
use plastic, they found new and more sustainable
alternatives. Pivniţa Bunicii replaced the bubble
wrap with Hexcel wrapping paper, and currently,
they seal their boxes with paper tape instead
of plastic. For shipping the pallets, they use
biodegradable shrink wrap and recyclable carrier
bags made out of paper.
By purchasing credits with Ecotrust Uganda, Pivniţa
Bunicii supports farmers to live in the foothills of the
Rwenzori mountains. Moreover, it is a carbon-neutral
business offsetting energy, transport, and packaging
by planting trees in Uganda. Regarding future goals,
Pivniţa Bunicii aims to consolidate its brand in the EU
market and to promote social responsibility towards
the community.
*(EN) Grandma’s Pantry
Page 57
RO.10
Pivniţa Bunicii este o iniţiativă durabilă cu sediul în
oraşul Saschiz, judeţul Mureş, în sud-estul Transilvaniei.
Locaţia se numără printre cele patru situri ale
Patrimoniului Mondial UNESCO din zona Târnava
Mare şi are unul dintre cele mai importante peisaje
naturale şi culturale din Europa, inclusiv printre cele
mai bogate pajişti în ori sălbatice. Peisajul este
rezultatul secolelor de bune practici aplicate de
comunităţile agricole locale. Totodată, creează un
sentiment unic de apartenenţă şi este un mozaic
deosebit de păduri antice de stejar, carpen şi fag şi
păşuni care susţin o viaţă sălbatică uimitor de vastă
cu plante, păsări, mamifere şi insecte.
Inspiraţia pentru Pivniţa Bunicii a fost modul în care
încă se desfăşoară agricultura tradiţională în Saschiz,
în perfect echilibru ecologic cu natura. Majoritatea
populaţiei locale este complet autosucientă,
producând fructe, legume, carne şi produse lactate
ce au o aromă aparte. Microîntreprinderea Pivniţa
Bunicii a luat naştere din pasiune, pentru a reînvia
tradiţionalele metode de producţie ale bunurilor
agricole de calitate pentru generaţiile viitoare.
Startul a fost dat în 2010 cu o serie de gemuri de
calitate, frumos ambalate şi prezentate spre
vânzare turiştilor. În 2021, devenită o întreprindere
socială, cu unsprezece angajaţi permanenţi,
Pivniţa Bunicii este cel mai mare angajator privat
din oraş. În plus, în perioadele cele mai aglomerate
ale anului sunt contractaţi muncitori sezonieri
suplimentari. Obiectivul acestei microîntreprinderi
este sprijinirea comunităţii rurale, prin crearea unui
lanţ de aprovizionare durabil. Reprezentanţii săi
achiziţionează de la săteni miere, ori sălbatice
recoltate sau fructe de pădure. Cu ajutorul materiei
prime colectate, Pivniţa Bunicii face produse
artizanale, cum ar siropuri concentrate, paste
tartinabile din fructe şi legume, gemuri şi diferite
tipuri de miere.
Pivniţa Bunicii înţelege că ecare dintre noi poate
avea un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.
Din acest motiv, produsele sale sunt vândute în
borcane şi recipiente din sticlă în loc de plastic. De
asemenea, colectează sticlele şi le folosesc pentru
degustări. Borcanele sunt, de asemenea, reciclate,
ind folosite în loc de boluri pentru gustări, dar şi
pentru gemuri, pe durata activităţilor turistice Taste
Experiences.
În eforturile de a reduce şi chiar elimina plasticul
de unică folosinţă, microîntreprinderea a găsit
noi alternative. Pivniţa Bunicii a înlocuit folia cu
bule cu hârtie de ambalat Hexcel şi, în prezent,
sigilează cutiile cu bandă de hârtie în loc de
plastic. Pentru expedierea paleţilor utilizează folie
termocontractibilă biodegradabilă şi pungi de
transport reciclabile din hârtie care înlocuiesc
plasticul.
Prin achiziţionarea de credite cu Ecotrust Uganda,
Pivniţa Bunicii oferă ajutor fermierilor care locuiesc
la poalele munţilor Rwenzori. Această activitate
a devenit o afacere neutră din punct de vedere
al emisiilor de carbon, compensând energia,
transportul şi ambalarea prin plantarea de copaci în
Uganda. Ca obiectiv viitor, Pivniţa Bunicii îşi propune
să îşi consolideze brandul pe piaţa UE, precum şi să
continue promovarea responsabilităţii sociale faţă
de comunitate.
www.Pivniţabunicii.com/
www.instagram.com/Pivniţabunicii/?hl=ro
www.facebook.com/PivniţaBunicii/
Page 58
Szimpla
Kinga şi Gyozo, the founders, created
Szimpla*, the rst ruin pub from Romania, in
Sfântul Gheorghe, Covasna County.
The concept of ruin pub is a circular one, in
essence, as all the pub components, including
the placement must be recycled or upcycled.
The building itself was old and about to be
demolished, the furniture and other old objects
have been donated by the clients in exchange
for a beer. All these things that would have
lost their value and ended up in the landll
were repaired, reinvented or transformed into
something unexpected.
The founders’ vision went further into sustainability:
the menu has over 100 varieties of beer from
local artisans;
the water, Mathild, is sourced from a nearby
spring and all the glass bottles are recovered
and reused by the supplier;
the served food has local ingredients and the
recipes were created and adjusted to avoid
food waste and include vegan and vegetarian
dishes;
the single-use tableware is compostable
including the coffee cups custom-made of
wheat bran; the rest of the tableware is hand-
made by Kinga;
the straws are made from a specic variety of
wheat, cultivated for this particular quality;
the milk for coffee is delivered separately by
the provider in a 5-litre reusable container to
eliminate all the plastic packages, and so on.
The zero waste principles are applied in every action
taken. So far, they have organised over 170 events
in the pub and they became an example of how
to be zero-waste even at festivals. Especially for
festivals they negotiated with a provider and got
custom made resistant and reusable (up to 50 times)
plastic cups and plates. Now they are offering their
support and expertise to local administration during
important events.
Because they enjoy giving back, Szimpla is a place
for the community where, beside the art and music
festivals they initiated and hosted a lot of workshops
on diverse topics like repairing (clothes, bikes etc.),
recycling, sewing, sustainability; public debates
with local community representatives concerning
public affairs; round tables; fairs for local producers;
seeds and plantules exchanges; and even a blood
donation campaign.
What started years ago from the idea of a small bar
where you could have a nice conversation over
a good bear, has now become a cultural center
where ideas are born, mentalities change and the
feeling of community is ‘Szimpla’ everywhere.
*(EN) Simple. Is also the name of the rst hungarian ruin pub from
Budapest.
Page 59
Fondatorii, Kinga şi Gyozo, au creat Szimpla**,
primul ruin pub din România în Sfântul Gheorghe,
judeţul Covasna.
Conceptul de ruin pub are la bază o importantă
componentă circulară deoarece presupune ca
toate elementele pub-ului e reciclate sau
upcyclate. Astfel, locaţia este într-o clădire veche
salvată de la demolare, iar mobilierul şi alte obiecte
vechi au fost donate de clienţi în schimbul unei sticle
de bere. Lucruri care altfel şi-ar  pierdut valoarea şi
ar  ajuns la groapa de gunoi au fost reparate, unele
reinventate, devenind ceva cu totul neaşteptat.
Viziunea Kingăi şi a lui Gyozo a mers însă şi mai
departe pe partea de sustenabilitate:
meniul cuprinde peste 100 de varietăţi de bere
artizanală de la producători locali, ambalate în
sticlă;
apa, Mathild, vine de la un izvor de la
câţiva kilometri şi sticlele sunt recuperate de
producător pentru a  refolosite;
mâncarea servită este din ingrediente locale,
gândită pentru a evita risipa alimentară şi
include opţiuni vegane şi vegetariene;
vesela de unică folosinţă este compostabilă,
inclusiv cănile de cafea din tărâţe facute pe
comandă pentru ei; restul veselei este făcută
de mâna Kingăi care iubeşte să olărească;
paiele pentru suc sunt dintr-o specie de grâu
cultivată în acest scop;
pentru laptele din cafea s-a negociat cu
producătorul îl livreze în recipiente de 5 litri,
refolosibile, astfel eliminând ambalajele de
plastic.
La fel au procedat şi cu alte produse. Principiile
sustenabile se aplică în tot ceea ce fac. Au
organizat peste 170 de evenimente zero-waste
şi chiar au devenit un model de sustenabilitate la
festivaluri. Negociind cu un producător, au reuşit
să facă pe comandă veselă de plastic rezistentă şi
reutilizabilă până la de 50 de ori pentru astfel de
ocazii. Acum oferă suportul lor inclusiv primăriei
pentru organizarea de evenimente cât mai zero-
waste.
Şi, pentru iubesc dăruiască, Szimpla este un
loc al comunităţii, unde, pe lângă festivalurile de
muzică, artă şi expoziţii, Kinga şi Gyozo au iniţiat o
mulţime de workshopuri pe teme foarte variate:
reparaţii de haine, biciclete, electrocasnice şi
altele, reciclare, sustenabilitate, cusut; dezbateri pe
probleme publice ca hotărâri locale împreună cu
toţi actorii din comunitate; mese rotunde; târguri
pentru producătorii locali, schimburi de seminţe şi
răsaduri; artă şi chiar o campanie de donat sânge.
Ceea ce plecat cu ani în urmă de la un bar la scara
blocului, unde poţi avea o conversaţie bună la o
bere, acum a devenit un centru cultural unde ideile
iau naştere, percepţiile se schimbă şi sentimentul de
comunitate se poate trăi pur şi Szimpla.
RO.11
**(RO) Simpla. Este şi denumirea primului ruib pub din Budapesta,
Ungaria.
www.facebook.com/
szimplasepsi
Page 60
Szimpla Bolt