BookPDF Available

Proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea siturilor web

Authors:
  • Independent researcher

Abstract

Un ghid pentru dezvoltatorii web, cu accent pe HTML, XML, JavaScript, SQL, tehnologii web, software web, software pentru dezvoltare web, aplicaţii web, şabloane pentru aplicaţii web, AJAX, servicii web, sindicalizarea web, web design, situri web, găzduirea web, analiza siturilor web, documente de lucru, şi abordarea unor noţiuni de bază pentru cele mai folosite sisteme de management al conţinutului: Drupal, Joomla, şi WordPress. Dezvoltarea web este un termen larg, care cuprinde orice activitate legată de dezvoltarea unui sit web pentru World Wide Web sau intranet. Aceasta poate include dezvoltarea afacerilor prin comerţ electronic (e-commerce), web design, dezvoltarea de conţinut web, programare specifică, configurarea serverelor web, etc. Dezvoltarea web include atât realizarea unor simple pagini web statice cu text, până la cele mai complexe aplicaţii Internet, afaceri electronice (ebusiness), sau servicii de reţele sociale. Proiectarea paginilor web este un proces de conceptualizare, planificare, modelare şi execuţie a conţinutului media electronic livrat pe Internet într-o formă tehnică (precum limbajele markup) adecvată pentru interpretarea şi afişarea într-un browser web sau altă interfaţă grafică pentru utilizatori (graphical user interface, GUI). Scopul proiectării web este crearea unui sit web (o colecţie de fişiere electronice încărcate pe unul sau mai multe servere) cu conţinut (care poate include caracteristici sau interfeţe interactive) pentru utilizatorul final sub forma paginilor web. Astfel de elemente precum textele, formularele, şi imaginile (GIF, JPG, PNG) pot fi plasate în pagini folosind taguri HTML, XHTML sau XML. Afişarea unor elemente media mai complexe (grafici vectoriale, animaţii, video, sunete) necesită de obicei plugin-uri precum Flash, QuickTime, Java run-time environment, etc. Plugin-urile sunt incluse în paginile web folosind taguri HTML sau XHTML. CUPRINS: Dezvoltare web - Industria dezvoltării web - Codare client în dezvoltarea web - Codificare partea de server - Codificare partea de server şi client - Considerente de securitate - Dezvoltarea web agilă - - Principiile agile - - Prezentarea generală - - - Iterativ, incremental şi evolutiv - - - Comunicare eficientă şi faţă-în-faţă - - - Buclă de feedback şi ciclu de adaptare foarte scurte - - - Focalizare pe calitate - Aplicaţii compozite (Mashup) - - Tipuri de mashup - - - Prin API - - Activatori mashup - - - Istorie - - - Resurse web - - Provocări în integrarea datelor - - - Nepotrivirea de text-date - - - Identitatea obiectului şi scheme separate - - - Nivelurile de abstractizare - - - Calitatea datelor - - Aspecte arhitecturale ale mashup-urilor - - Mashup sau portal? - - Mashup de afaceri - Foi de stil (Style sheets) - - Beneficii - - Viteza - - Mentenabilitatea - - Accesibilitate - - Personalizare - - Coerenţa - - Portabilitate - - Dezavantaje practice actuale - - - Adoptarea limitată fără instrumente de analiză şi generare - Limbaje de programare folosite în site-urile web cele mai populare*: - Optimizarea performanţelor web - - Cele mai bune practici - Testarea unui site web şi a aplicaţiilor web - - Instrumente pentru testarea performanţelor aplicaţiilor web - - Teste de securitate web - - Testarea interfeţei cu utilizatorul a aplicaţiilor web - - Instrumente de testare web în sursă deschisă - - Instrumente de testare web pe bază de Windows - - Instrumente de testare pe bază de cloud - Dezvoltatori web HTML - Istoria HTML - - Origini - - Primele specificaţii - Marcare HTML - - Caracteristici hipertext care nu se regăsesc în HTML - Elementele HTML - - Exemple de elemente - Atribute HTML - Referinţe pentru caractere şi entităţi - Tipuri de date - Declaraţia tipului de document - HTML semantic - - HTML Semantic Vechi Simplu (POSH) - - - Scop - - - Cerinţe - Variaţii HTML - - HTML pe bază de SGML vs. HTML pe bază de XML - - HTML tranziţional vs. HTML strict - - Frameset vs. tranziţional - - Rezumatul versiunilor specificaţiilor - - WhatWG HTML vs. HTML5 - HTML5 - - Caracteristicile HTML5 - - - Marcarea - - - Noi API-uri - - - XHTML5 (HTML5 serializat XML) - - - Manipularea erorilor - - - Popularitate - - - Diferenţe între HTML 4.01 şi XHTML 1.x - Atributul alt în HTML şi XHTML - - Exemplu - - Concepţii greşite obişnuite - - Imagini decorative - Editoare HTML - - Tipuri de editoare HTML - - - Editoare de text - - - Editoare de obiecte - - - Editoare WYSIWYG - - - Editoare WYSIWYM XML - Avantajele utilizării XML - Structura XML JavaScript - JavaScript în pagini web - JavaScript în HTML - - JavaScript ca instrument de dezvoltare SQL - Sintaxa SQL - - Elemente de limbaj - - Operatori Tehnologii web - .htaccess - - Format - - Utilizare comună - - Avantaje - - Dezavantaje - Autentificarea prin formular HTTP+HTML - - Interacţiunea - - Considerente de adopţie - - Considerente de securitate - - Cod - Corelarea site-urilor web - - Utilizări - - Tipuri de corelare - - - Structură similară - - - Acelaşi server sau reţea - - - Acelaşi proprietar - - - Conţinut similar - - - Din aceeaşi categorie - - - Acelaşi ID de urmărire - FastCGI - - Istoria FastCGI - Tehnologii asistive folosite în navigarea pe Internet Software web - Contoare web - - Scheme cu contoare - Software pentru salvare pagini web pentru utilizare offline - - Detalii despre software-ul specific - - - Scrapbook - - - Video - Acceleratoare web - - Technici - Motoare pentru template-uri web - - Tipuri - - Caracteristici tipice - - Exemple - - Beneficii - Software Wiki - Browsere web - - Istoric - - Browsere web curente - - Firefox - - Detectarea browserului (Browser sniffing) - - - Metode de detecţie - - - Probleme şi standarde Software pentru dezvoltare web - Constructori de site-uri web - - Online vs. offline - - Comparaţie între constructorii de site web - Adobe Flash - - Format - - 3D - - Video Flash - - Audio Flash - - Limbaj de scripting - - Dependenţa vânzătorilor Aplicaţii web - Istoria aplicaţiilor web - Structura - Utilizarea în afaceri - Scrierea aplicaţiilor web - Securitatea aplicaţiilor web - Aplicaţii - Beneficii - Dezavantaje - Interfaţa în aplicaţiile web - Aplicaţii Extinse pe Internet - - Dezvoltare - - Şabloane - - Pluginuri RIA şi medii de testare - - Adobe Integrated Runtime - - Adobe Kuler - e-Mail pe web (Webmail) - - Interpretare şi compatibilitate - - Probleme de confidenţialitate - Roboţi web - Jocuri online - - Categorii de jocuri online - - - Definiţie - - - Jocuri first-person shooter - - - Jocuri de strategie în timp real - - - Jocul online cross-platform - - - Jocuri pentru browsere - - - Jocurile online cu foarte mulţi jucători - - Guvernarea jocurilor online Şabloane pentru aplicaţii web - Istoria şabloanelor cadru pentru aplicaţii - Arhitecturi ale şabloanelor pentru aplicaţii web - - Model view controller (MVC) - - Sisteme de Management al Conţinutului - JavaServer Faces - - Versiuni JSF - CherryPy - - Interfaţa Pythonică AJAX - Istorie - Tehnologii Ajax - Critici - - Avantaje - - Dezavantaje - Exemplu de interogare Ajax - JSON - - Ce este JSON? - - Tipuri de date şi sintaxa - - Probleme de portabilitate a datelor - - Folosirea JSON în JavaScript - - Tipuri de date native nesuportate - - Scheme şi metadate - - - JSON Schema - - Tip MIME - - Aplicaţii - - - JSON-RPC - - - Ajax - - Probleme de securitate - - - JavaScript eval () - - Referinţe de obiecte - - Comparaţie cu alte formate - - - YAML - - - XML - - - Modele - jQuery Servicii web - Explicaţie - Specificaţii pentru serviciile web - - Liste de standarde de servicii web - - Specificaţii XML - - Specificaţii mesagerie - - Specificaţii schimburi metadata - - Specificaţii securitate - - Confidenţialitate - - Specificaţii funcţionalitate meagerie - - Specificaţii resurse - - Specificaţii organizaţii interoperabilitate servicii web (WS-I) - - Specificaţii procese de afaceri - - Specificaţii tranzacţii - - Specificaţii management - - Specificaţii de prezentare orientată - - Specificaţii de draft - - Alte - - Standardizare - - - Profile - - - Specificaţii suplimentare, WS - Sisteme de operare web - - Istoria sistemelor de operare pe web - Mesageria instant - - Standardizarea mesageriilor instant - Motoare de căutare pe Internet - - Cum funcţionează motoarele de căutare - - Politici de indexare ale motoarelor de căutare - Maparea pe web - - Dezvoltarea şi implementarea mapării web - Aplicaţii de intreprindere - - Integrarea Aplicaţiilor de Intreprindere - - - Avantaje şi dezavantaje - - - Viitorul EAI Sindicalizarea web - Motivare - Istoric - Limbaje de marcare a sindicalizării conţinutului - - Limbaje de marcare majore - - Limbaje de marcare minore - - Limbaje de marcare specializate - - Limbaje de marcare istorice - Modele de sindicalizare comercială - Creatorii de conţinut - Agregatoare de ştiri - - Funcţii - - - Web - - - Software client - - - Biblioteci client - Podcast - - Istoria drepturilor de autor pentru podcast - hAtom Web design - Istoria web design-ului - Abilităţi şi tehnici în web design - - Design de marketing şi comunicare - - Design pentru experienţa de utilizare şi design interactiv - - Aspectul paginii - - Tipografie - - Grafică în mişcare - - Calitatea codului - Designul paginii de start - Cascading Style Sheets (CSS) - - Sintaxa CSS - - - Selectori - - - Blocul de declaraţii - - - Utilizarea - - - Surse - - - Schema de prioritate CSS (de la cea mai mare la cea mai mică) - - - Specificitatea - - - Moştenirea - - - Spaţiu gol - - Suport pentru browser - Şabloane CSS - - Lista şabloanelor CSS - - - Sisteme grilă - - Generatoare de grile - Web design responsiv - - Concepte înrudite - - - Mobil în primul rând, JavaScript discret, şi îmbunătăţire progresivă - - - Îmbunătăţire progresivă bazată pe detecţia browserului, dispozitivului, sau caracteristicii - - Provocări şi alte abordări Drupal - Evoluţia Drupal - Drupal standard - - Module de bază - - Cerinţe minime de sistem: - Teme Drupal - Traduceri şi actualizări Drupal - - Traduceri - - Notificări de auto-actualizare - Extensii Drupal - - Contribuţii la module Drupal - Noduri Drupal - - Crearea de noduri - Critici - - Uzabilitatea - - Curba de învăţare - - Compatibilitatea cu versiunile anterioare (pentru dezvoltarea de software) - - Performanţa / scalabilitatea - - Integrabilitatea cu structurile de găzduire - - Căutarea în sistemul de bază Drupal este ineficientă în cazul căutării de conţinut - Ce poţi face cu Drupal CMS? - - Site-ul cu conţinut static - - Site-ul web cu conţinut dinamic - - Blog pentru unul sau mai mulţi autori - - Site pentru o anumită comunitate - - Platformă pentru date în sursă deschisă - - Avantajele site-urilor web pe bază de Drupal - - - Preţ - - - Extensibilitate - - - Caracteristici - - - Comunitate - Instalarea - - Cerinţe de sistem – Cea mai bună configuraţie - - Instalare - - - Pasul 1 : Descărcaţi pachetul de instalare - - - Pasul 2 : Încărcaţi în folderul public_html - - - Pasul 3 : Crearea unei noi baze de date - - - Pasul 4: Rulaţi scriptul de instalare - - - Pasul 5: Introduceţi detaliile bazei de date - - - Pasul 6: Introduceţi informaţiile site-ului dvs. - - - Pasul 7: Gata! - - Probleme care pot apare Joomla - Istoria Joomla! - - Evolutia Joomla! - Comunitatea Joomla! - Opţiuni Joomla! - Dezavantajele Joomla! - Instalarea Joomla! - - De ce să folosiţi Joomla pentru site-uri web? - - - Ce este un CMS? - - - Ce poate face Joomla? - - - Cine foloseste Joomla? - - - Cum vă va ajuta Joomla? - - Cerinţe minime pentru instalarea Joomla! - Ce site-uri web poţi construi cu Joomla? - - Ce aplicaţii suplimentare se pot construi? - - Joomla! pare a fi soluţia potrivită pentru mine. Cum pot să încep? - Scurte sfaturi la instalarea unui site web Joomla - - Cum creaţi un pachet de instalare Joomla personalizat? - - - Ce este un pachet de instalare? - - - Cum pot crea un pachet? - Administrarea unui site web Joomla! - - Accesul ca administrator Joomla - - - Cum vă autentificaţi - - - Cum vă deconectaţi - Probleme Joomla! - - Nu se pot salva modificările de configurare globală - - - Problema - - - Cauza - - - Soluţii sugerate - - - Explicaţii WordPress - Caracteristici WordPress - Evoluţia WordPress - Versiuni WordPress - - WordPress 3.8 “Parker” - Vulnerabilităţi WodPress - Multi-blogging cu WordPress - Dezvoltatori WordPress - Teme WordPress – Foi de stil, fişiere de funcţii - - Din ce e compusă o temă - - - Teme copii (child themes) - - Foi de stil ale temelor - - - Ghid pentru foile de stil - - Funcţii de fişiere - Bloguri cu WordPress - De ce să folosiţi WordPress? - Instalarea - - Cerinţe pentru instalarea WordPress - - Instalarea WordPress în 5 minute - - Instalarea WordPress în detaliu - - - Pasul 1: Descărcaţi şi extrageţi - - - Pasul 2: Crearea bazei de date şi a utilizatorului - - - Utilizarea cPanel - - - Utilizarea phpMyAdmin - - - Utilizarea DirectAdmin - - - Pasul 3: Setarea wp-config.php Accesibilitatea web Sit web - Tipuri de site-uri web - Proiectarea unui site web - - Regulile de bază ale unui site web eficient - - Pagini web cu sau fără derulare în paralaxă? - Siturile web ca afacere - Bloguri - - Modele de servere - - Clienţi - - Caracteristici - - Documentaţie şi suport - - Exemple - - - Platforme găzduite de utilizatori - - - Găzduite de dezvoltatori - - Video bloguri - - - Istoria video blogurilor - HTTP - - Antete HTTP - - Mesaje de solicitare - - Metode de solicitare HTTP - - - Solicitări antete HTTP - - Codurile de stare HTTP - - - Coduri de stare HTTP – 1xx Informaţional - Uniform Resource Locator - - URL-uri ca locatori - - Nume de gazdă (hostnames) pe Internet - - Istoria URL - - cURL - - - Exemplu - - - Protocoale suportate - - - Authori şi copyright Găzduirea web - Fiabilitate şi timp de operare - Tipuri de găzduire - Alegerea planului de găzduire - Servere web - - Structura de piaţă - - Caracteristici comune ale serverelor web - - Translatarea căii - - Servere web în mod kernel şi utilizator - - Limite de sarcină - - - Cauzele suprasarcinii - - - Simptomele de suprasarcină - - - Tehnici de protecţie la suprasarcină - Panourile de control - - Pachete de software - - - Software proprietar - - - Software gratuit şi în sursă deschisă – FOSS Analiza siturilor web - Tehnologii de analiză web on-site - - Analiza fişierelor de acces pe servere - - Etichetarea paginii - - Avantaje ale analizei fişierelor de logare - - Avantajele etichetării paginii - - Factorii economici - Metode hibride - Geolocaţia vizitatorilor - Analiza clicurilor - Analiza comportamentului vizitatorului - Alte metode Documente de lucru - Fişiere ZIP - - Derivate - MS Office: Word – .doc - - Alte formate de fişiere - Portable Document Format (PDF) - Fişiere MP3 - - Tehnologii alternative - Fişiere EPUB pentru cărţi electronice - - Caracteristici - Fişiere flash SWF - Fişiere video MP4 - - Fluxuri de date - - Metadata Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing
Proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea
siturilor web
Nicolae Sfetcu
Publicat de MultiMedia Publishing
Copyright 2014 Nicolae Sfetcu
PREVIZUALIZARE CARTE
Dezvoltare web
Dezvoltarea web este un termen larg, care cuprinde orice activitate legată de dezvoltarea
unui sit web pentru World Wide Web sau intranet. Aceasta poate include dezvoltarea
afacerilor prin comerţ electronic (e-commerce), web design, dezvoltarea de conţinut web,
programare specifică, configurarea serverelor web, etc. Dezvoltarea web include atât
realizarea unor simple pagini web statice cu text, până la cele mai complexe aplicaţii
Internet, afaceri electronice (ebusiness), sau servicii de reţele sociale.
Pentru afacerile şi organizaţiile mai mari, echipele de dezvoltatori web pot avea sute de
specialişti. Organizaţiile mai mici pot necesita chiar şi o singură persoană, permanent sau
cu contract temporar, sau încă o persoană designer specializat în editare grafică şi/sau un
tehnician pentru sisteme informaţionale. Dezvoltarea web poate fi un efort colaborativ
între mai multe departamente sau o activitate specifică unui singur departament
specializat.
……………………………..
HTML
Extensie fişier: .html, .htm
Tip media Internet: text/html
Cod tip: TEXT
Identificator Tip Uniform (UTI): public.html
Dezvoltat de: World Wide Web Consortium & WHATWG
Tip format: limbaj marcare
Extins din: SGML
Extins la: XHTML
Standarde: ISO/IEC 15445, W3C HTML 4.01, W3C HTML5 (draft)
Format deschis
HTML, prescurtare de la HyperText Markup Language, este limbajul principal pentru
paginile web. El oferă posibilitatea de a descrie structura unei informaţii pe bază de text
într-un document prin oferirea de proprietăţi anume unor texte, precum linkuri, titluri,
paragrafe, liste, etc. şi de a oferi textelor interactivitate, imagini, şi alte obiecte. HTML
se scrie sub formă de taguri, limitate de paranteze unghiulare. HTML poate de asemenea
descrie, într-un anumit grad, modul în care arată şi semantica unui document, şi poate
include cod de limbaj scriptic (precum JavaScript) care poate afecta comportarea
browserelor web şi a altor procesoare HTML.
Fişierele şi URL-urile conţinând HTML au de obicei extensia de tipul .html sau .htm.
Istoria HTML
Origini
În 1980, fizicianul Tim Berners-Lee, care era un contractor independent la CERN, a
propus şi a realizat prototipul ENQUIRE, un sistem pentru cercetătorii CERN pentru a
folosi şi partaja documente. În 1989, Berners-Lee şi inginerul de sistem pentru date
CERN Robert Cailliau fiecare în parte au transmis propuneri separate pentru un sistem
hipertext pe Internet cu funcţionalitate similară. Anul următor, ei au colaborat pe o
lucrare combinată, proiectul WorldWideWeb (W3), care a fost acceptat de CERN.
.............................
XML
Extensible Markup Language (XML) este un limbaj de marcare proiectat pentru a
transporta şi stoca date, spre deosebire de HTML care este proiectat pentru afişarea
datelor.
Tagurile XML nu sunt predefinite, fiecare utilizator trebuie să definească propriile taguri.
XML este auto-descriptiv, şi este o Recomandare W3C, din 10 februarie 1998.
XML nu poate înlocui HTML, fiecare din cele două limbaj fiind concepute în scopuri
diferite.
Ca exemplu, un anunţ al lui Ioana către Traian, stocat în XML, arată astfel:
<nota>
<destinatar>Traian</destinatar>
<expeditor>Ioana</expeditor>
<titlu>Anunţ</titlu>
<anunt>Mâine va trebui să vii la servici mai devreme cu o oră, la 7:00.</anunt>
</nota>
Nota de mai sus este destul de auto-descriptivă. Ea are un expeditor şi un destinatar al
informaţiilor, şi de asemenea un titlu şi anunţul respectiv. Dar trebuie remarcat că acest
document XML nu determină nicio acţiune, transmite doar o informaţie inclusă între
taguri. Pentru a fi transmisă, primită, şi citită, este nevoie de o aplicaţie software.
Tagurile din exemplul de mai sus (precum <destinatar> şi <expeditor>) nu sunt definite
în toate standardele XML. Aceste taguri sunt “inventate de către autorul documentului
XML. Asta se datorează faptului că limbajul XML nu are taguri predefinite.
Spre deosebire de XML, tagurile utilizate în HTML sunt predefinite. Documentele
HTML pot utiliza numai taguri definite în standardul HTML (precum <p>, <h1>, etc).
XML permite autorului să definească propriile lui taguri şi propria lui structură a
documentului. De aceea, el nu poate înlocui HTML, doar îl completează. În cele mai
multe aplicaţii web, XML este utilizat pentru transportul de date, în timp ce HTML este
folosit pentru a formata şi afişa datele.
XML este în prezent la fel de important pentru Internet aşa cum a fost HTML la
începuturile Internetului. XML este cel mai obişnuit instrument pentru transmisiile de
date între tot felul de aplicaţii.
…………………………………
JavaScript
Paradigme: Multi- paradigmă: scripting, programare orientată pe obiecte (pe bază de
prototip), imperativ, funcţional
A apărut în: 1995
Proiectat de: Brendan Eich
Dezvoltator: Netscape Communications Corporation , Mozilla Foundation
Versiune stabilă: 1.8.5 ( 22 martie 2011)
Sistem de tastare: dinamic , duck
Implementări majore: KJS, Rhino, SpiderMonkey, V8, Carakan, Chakra
Influenţat de: Scheme, Self
A influenţat: ActionScript, CoffeeScript, Dart, JScript . NET, Objective- J, QML,
TIScript, TypeScript, Node.js
JavaScript (JS) este cel mai popular limbaj de programare. Ca parte din browsere web,
implementările permit scripturi client pentru a interacţiona cu utilizatorul, a controla
browserul, a comunica asincron, şi a modifica conţinutul documentului care este afişat.
JavaScript a devenit, de asemenea, obişnuit în programarea pe server, dezvoltarea de
jocuri, şi crearea de aplicatii desktop.
JavaScript este folosit de HTML, pagini web, servere, calcuatoare, laptopuri, tablete,
telefoane, etc.
JavaScript este un limbaj de scripting uşor de învăţat, care pot fi inserat în pagini HTML
şi executat de către toate browserele web moderne.
Afişarea în HTML:
Exemplu:
document.write ("<h1>Acesta este un titlu</h1>");
document.write ("<p>Acesta este un paragraf</p>");
Puteţi folosi doar document.write pentru rularea HTML. Dacă îl folosiţi după ce
documentul a fost încărcat, întregul document va fi suprascris.
Reacţionarea la acţiuni:
Exemplu:
<button type="button" onclick="alert('Bine ai venit!')">Apasă-mă!</button>
Funcţia alert() nu mai este aşa de folosită în JavaScript, dar se foloseşte uşor în cod.
Acţiunea onclick este doar una dintre numeroasele acţiuni HTML posibile.
………………….
SQL
Structured Query Language ( SQL ) este un limbaj de programare cu scopul special
conceput pentru gestionarea datelor într- un sistem de management al bazelor de date
relaţionale (RDBMS).
SQL este un standard ANSI (American National Standards Institute). Opţiuni posibile cu
SQL:
interogarea unei baze de date
preluarea datelor dintr- o bază de date
inserarea de înregistrări într- o bază de date
actualizarea înregistrărilor într- o bază de date
ştergerea înregistrărilor dintr-o bază de date
crearea de noi baze de date
crearea de noi tabele într- o bază de date
crearea de proceduri stocate într-o bază de date
vizualizări într- o bază de date
setarea permisiunilor pe tabele proceduri, şi vizualizări
Deşi SQL este un standard ANSI, există diferite versiuni ale limbajului SQL. Pentru a se
conforma standardului ANSI, toate versiunile suportă cel puţin comenzile majore
(SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, WHERE, etc.) într- un mod similar.
Cele mai multe programe de baze de date SQL au, de asemenea, propriile lor extensii
proprietare, pe lâmgă cele din standardul SQL.
Pentru a construi un site web care foloseşte datele dintr-o bază de date, este nevoie de:
un program oentru baze de date RDBMS (MS Access, SQL Server, MySQL, etc.)
utilizarea unui limbaj de scripting pentru server, precum PHP sau ASP
SQL pentru a obţine datele solicitate
utilizarea HTML / CSS
Un sistem de management al bazelor de date relaţionale (Relational Database
Management System, RDBMS) se bazează pe modelul relaţional cum a fost introdus de
către E.F. Codd, de la Laboratorul de Cercetare IBM din San Jose. Multe baze de date
cunoscute utilizate în prezent se bazează pe modelul de baze de date relaţională. RDBMS
este folosit de SQL, ca şi de toate sistemele moderne de baze de date, precum MS SQL
Server, IBM DB2, Oracle, MySQL, sau Microsoft Access.
Datele din RDBMS sunt stocate în obiectele bazei de date denumite numite tabele. Un
tabel este o colecţie de înregistrări de date conexe, format din coloane şi rânduri.
………………..
Tehnologii web
.htaccess
Un fişier .htaccess (acces hipertext) este un fişier de configurare la nivel de director
susţinut de mai multe servere web, care permite gestionarea descentralizată a configurării
serverului web. Acestea sunt plasate în directorul web, şi sunt capabile să suprascrie un
subset de configurare globală serverului pentru directorul unde se găsesc, şi toate sub-
directoarele acestuia.
Scopul iniţial al .htaccess - reflectat de numele său - a fost de a permite un control al
accesului la nivel de director, de exemplu să fie necesară o parolă pentru a accesa
conţinutul. În prezent însă, fişierele .htaccess pot suprascrie multe alte setări de
configurare, inclusiv tipul de conţinut şi setul de caractere, manipularea CGI, etc.
Format
Din motive istorice, formatul de .htaccess este un subset limitat al fişierului de
configurare globală httpd.conf a serverului web Apache, inclusiv atunci când este utilizat
cu servere web cum ar fi Sun Java System Web Server şi Zeus Web Server, care au
fişiere native de configurare globală foarte diferite.
Utilizare comună
Autorizare, autentificare: Un fişier .htaccess este adesea folosit pentru a specifica
restricţii de securitate pentru un director, de unde şi numele de fişier de "acces". Fişierul
.htaccess este adesea însoţit de un fişier .htpasswd care stochează nume de utilizator si
parolele lor valabile.
Rescrierea URL-urilor: Serverele folosesc adesea .htaccess pentru a rescrie URL-urile
lungi, făcându-le mai scurte şi mai uşor de memorat.
Blocarea: Foloseşte allow/deny pentru a bloca utilizatori prin adresa IP sau domeniu. De
asemenea, poate bloca anumite boturi, copiatoare şi referenţi specificaţi. De multe ori se
folosite pentru a restricţiona accesul prin boturilor motoarelor de căutare.
………………………….
Software web
Contoare web
Un contor web sau contor de vizite este un program software pentru calculator care
indică numărul de vizitatori, sau vizite, pe care le primeşte o anumită pagină web. Odată
instalate, aceste contoare vor număra fiecare accesare a paginii web cu un browser web.
Numărul este de obicei afişat ca imagine digitală inserată sau text. Imaginile pot fi
prezentate într-o varietate de fonturi, sau stiluri, exemplul clasic fiind de cerc sau
odometru (indicator de bord). Contorul este însoţit adesea de data când a fost instalat sau
resetat ultima dată, altfel este imposibil să se estimeze perioada în care a funcţionat şi a
numărat vizitele acesta.
Unele situri web erau cunoscute ca oferind premii vizitatorilor care atingeau un anumit
număr. Un astfel de eveniment este cunoscut drept kiriban.
Scheme cu contoare
În una din cele mai recente tehnici de spam în optimizarea pentru motoarele de căutare,
companiile plătesc pentru a se insera codul html al unui contor de vizite gratuit în alte
situri web. Astfel, când un utilizator ajunge pe acele pagini, un mic link apare în josul
paginii care poate fi o modalitate rapidă pentru situri de a acumula linkuri spre ele.
Aceasta este realizată adesea de situri din domenii foarte competitive, precum jocurile de
noroc online, sau chiar din domeniul litigiilor în afacerile cu azbest, de exemplu.
Google a retrogradat recent mai multe situri despre mesotelioma (o formă de cancer) cu
PR foarte mare, care au folosit astfel de contoare. Nu se ştie dacă aceste retrogradări vor
continua şi pentru alte situri care folosesc contoare.
Software pentru salvare pagini web pentru utilizare
offline
Conţinut HTML
Nume
o Tehnologie
o Integralitatea conţinutului salvat
o Suport pentru colectări
o Uşurinţa de a adăuga la colectările existente
o Navigabilitate între paginile salvate online
o Format de fişiere salvate; deschis/proprietar
o Compresie
o Note
…………………………
Software pentru dezvoltare web
Constructori de site-uri web
Constructorii de site-uri sunt instrumente care permit construirea de site-uri fără editare
manuală de cod. Acestea se împart în două categorii: instrumente proprietare on-line
oferite de companii de găzduire web, de obicei destinate utilizatorilor pentru a-şi construi
site-urile lor private; şi software care ruleaza pe un calculator, pentru crearea de pagini
offline, şi care pot publica apoi aceste pagini pe orice gazdă. (Acestea din urmă sunt de
multe ori considerate a fi "software de web design" mai degrabă decât "constructori de
site-uri".)
Online vs. offline
Constructorii de site-uri on-line de obicei au nevoie de clienţi care plătesc găzduirea web.
Unele companii oferă exemple de site-uri complet funcţionale realizate cu constructorii
lor de site-uri. Gama de servicii variază între crearea de pagini web de bază cu caracter
personal sau conţinut de reţele sociale pentru site-uri complete de afaceri şi comerţ
electronic, şi şabloane pe bază sau, pe platformele mai flexibile, design complet gratuit.
Principalul avantaj al unui constructor online de site web este faptul că este rapid şi uşor
de utilizat, şi de multe ori nu este nevoie de experienţă anterioară. Adesea, un site web
poate fi construit offline şi apoi urcat şi publicat imediat pe Internet. Suportul tehnic este
furnizat de obicei prin clipuri video şi fişiere de ajutor. Acest lucru face constructorii de
site-uri on-line ideali pentru începători.
Site-uri sunt în general create folosind HTML sau Adobe Flash. HTML este un format
standard acceptat de toate browserele. Flash are o popularitate în creştere, mai ales din
moment în care a depăşit unele limitări, cum ar fi să nu fie văzute de către motoarele de
căutare, cum ar fi Google şi Yahoo, şi, astfel, pot acum să fie indexate. Flash este mai
consumator de resurse decât HTML. Instrumentele HTML sunt împărţite în cele care
permit editarea codului sursă şi cele care au doar un mod WYSIWYG (editare vizuală).
Constructorii web offline satisfac cerinţele profesionale ale designerilor web care crează
pagini pentru mai mult de un client sau gazdă web. Constructori web offline moderni
permit de obicei atât editarea vizuală WYSIWYG cât şi editarea directă a codului sursă şi
a foilor de stil în cascadă (CSS). Ei necesită, în general, cel puţin o înţelegere de bază a
HTML şi CSS. Cu toate acestea, deşi ele sunt mai flexibile decât constructorii on-line, ele
sunt adesea mai scumpe. Cu toate acestea, unii constructori în sursă deschisă pot fi
descărcaţi gratuit.
…………………..
Aplicaţii web
În ingineria software, o aplicaţie web este o aplicaţie accesată prin browser într-o reţea
precum Internetul sau un intranet. Este în acelaşi timp o aplicaţie software de calculator
codată într-un limbaj suportat de browser (precum HTML, JavaScript, Java, etc.) şi
adaptată la un browser web obişnuit care să permită executarea aplicaţiei.
Aplicaţiile web sunt populare datorită ubicuităţii unui client. Abilitatea de a actualiza şi
întreţine aplicaţiile web fără a distribui şi instala software la sute de potenţiali clienţi este
motivul principal al popularităţii lor. Aplicaţiile web obişnuite includ mailul pe web,
vânzări cu amănuntul online, licitaţii online, wiki, forumuri de discuţii, bloguri, jocuri
online de roluri cu foarte mulţi jucători (MMRPG), etc.
Istoria aplicaţiilor web
În perioada de început a aplicaţiilor client-server, fiecare aplicaţie avea propriul său
program client care servea ca interfaţă utilizator şi trebuia să fie instalat separat pe fiecare
calculator personal al utilizatorului. O actualizare pe server a aplicaţiei necesita o
actualizare a fiecărei aplicaţii client instalate, adăugând costuri suplimentare şi scîzând
productivitatea.
În contrast cu acestea, aplicaţiile web folosesc documente web scrise în formate standard
precum HTML (şi mai recent XHTML), care sunt suportate de o varietate de browsere
web.
În general, fiecare pagină individuală este livrată clientului ca document static, dar
secvenţa paginilor poate oferi o experienţă interactivă, întrucât intrarea utilizatorului este
returnată prin elementele de formulare web incluse în marcarea paginii. În timpul
sesiunii, browserul web interpretează şi afişează paginile, şi acţionează ca şi client
universal pentru oricare aplicaţie web.
În 1955, Netscape a introdus un scripting client denumit JavaScript, care permitea
programatorilor să adauge elemente dinamice interfeţei utilizatorului care rula pe partea
clientului. Până atunci, toate datele trebuiau trimise spre server pentru procesare, iar
rezultatele erau livrate prin pagini HTML statice trimise ănapoi clientului.
În 1996, Macromedia a introdus Flash, un player de animaţie vectorial care putea fi
adăugat browserelor ca un plugin pentru a insera animaţii în paginile web. El permitea
folosirea unui limbaj scripting pentru a programa interacţiile în partea clientului fără a fi
nevoie de a comunica cu serverul.
În 1999, conceptul "aplicaţiei web" a fost introdus în limbajul Java în Specificaţia Servlet
versiunea 2.2 [2.1?]. În acea perioadă atât JavaScript cât şi XML erau deja dezvoltate,
dar AJAX încă nu fusese inventat iar obiectul XMLHttpRequest fusese introdus recent în
Internet Explorer 5 ca un obiect ActiveX.
În 2005 se elaborează AJAX, şi aplicaţii precum Gmail încep să devină din ce în ce mai
interactive.
…………………………..
Şabloane pentru aplicaţii web
Un model cadru pentru aplicaţii web (web application framework) este un model
cadru software destinat a suporta dezvoltarea siturilor web dinamice, aplicaţiile web şi
serviciile web. Scopul modelului cadru este facilitarea proiectării prin utilizarea unor
şabloane bazate pe activităţi curente repetitive în dezvoltarea web. De exemplu, multe
astfel de modele oferă librării pentru accesul bazelor de date, şabloane şi management al
sesiunilor, folosind adesea coduri deja scrise.
Istoria şabloanelor cadru pentru aplicaţii
Cum proiectarea World Wide Web nu era dinamică la începuturi, hipertextele constau în
HTML codat manual care era publicat pe servere web. Oricare modificare a paginilor
publicate trebuia făcută de autorul paginilor. Pentru a realiza pagini web dinamice care să
reflecte intrările utilizatorilor, a fost introdus standardul Interfeţei de Acces Comune
(Common Gateway Interface, CGI), pentru a interfaţa aplicaţii externe cu serverele.
Exista totuşi posibilitatea ca CGI să afecteze încărcarea serverului, întrucât fiecare
solicitare trebuia să pornească un nou proces separat.
Programatorii doreau o integrare mai lejeră cu serverul web pentru a permite aplicaţii
web de trafic mare. Serverul HTTP Apache, de exemplu, suportă module care pot extinde
serverul web cu execuţii de cod arbitrare (precum mod perl) sau direcţiona solicitări
specifice către un server web care poate suporta conţinut dinamic (precum mod jk). Unele
servere web (precum Apache Tomcat) erau proiectate special pentru a lucra cu conţinut
dinamic prin executarea de cod scris în unele limbaje, precum Java.
Aproximativ tot pe atunci, noi limbaje erau dezvoltate special pentru a fi folosite pe web,
precum ColdFusion, PHP şi Active Server Pages.
În timp ce marea majoritate a limbajelor accesibile programatorilor pentru a le folosi în
crearea paginilor web dinamice au librării pentru a ajuta în sarcinile comune, aplicaţiile
web necesită adesea librării specifice acestora, precum crearea HTML (de exemplu,
JavaServer Faces).
Au apărut apoi “seturi complete” de şabloane, care foloseau multiple librării utile în
dezvoltarea web, reunite într-un singur set coerent de software. Exemple includ JavaEE
(Servlete), WebObjects, OpenACS, şi Ruby on Rails.
………………
AJAX
Ajax (AJAX, un acronim pentru Asynchronous JavaScript şi XML) este un grup de
tehnici de dezvoltare web interdependente utilizate pe partea de client pentru a crea
aplicatii web asincrone. Cu Ajax, aplicaţiile web pot trimite date, şi prelua date de la un
server în mod asincron (în fundal), fără a interfera cu partea de afişare şi comportamentul
paginii existente. Datele pot fi recuperate folosind obiectul XMLHttpRequest. În ciuda
numelui, nu este necesară utilizarea XML (JSON este adesea folosit în schimb), iar
cererile nu trebuie să fie asincrone.
Ajax nu este o tehnologie singulară, ci un grup de tehnologii. HTML şi CSS pot fi
utilizate în combinaţie pentru a marca şi stiliza informaţiile. DOM este accesat de
JavaScript pentru afişarea dinamică, şi pentru a permite utilizatorului să interacţioneze cu
informaţiile prezentate. JavaScript şi obiectul XMLHttpRequest furnizează o metodă
pentru schimbul de date asincron între browser şi server pentru a evita reîncărcarea
completă a paginii.
AJAX nu este un nou limbaj de programare, ci un nou mod de a utiliza standardele
existente, prin schimbul de date cu un server şi actualizarea parţială a unei pagini web,
fără a reîncărca întreaga pagină. Exemple de aplicaţii care folosesc AJAX: Google Maps,
Gmail, Youtube, taburile Facebook, etc.
Algoritmul de funcţionare AJAX:
1. Browser
Eveniment > Creare obiect XMLHttpRequest > Transmite HttpRequest
2. Internet
3. Server
Procesare HttpRequest > Creare răspuns şi trimitere date înapoi la
browser
4. Internet
5. Browser
Procesarea datelor returnate folosind JavaScript > Actualizare conţinut
pagină
AJAX se bazează pe standarde Internet şi foloseşte o combinaţie de obiecte
XMLHttpRequest (pentru a face schimb de date asincron cu un server), JavaScript /
DOM (pentru afişare / interacţie cu informaţiile), CSS (pentru stilul de date) şi XML
(folosit adesea ca format pentru transferul de date).
Aplicaţiile AJAX sunt independent e de browser li de platformă.
………………………
Servicii web
Un serviciu web este o metodă de comunicare între două dispozitive electronice printr-o
reţea. Este o funcţie software furnizată la o adresă de reţea pe web cu serviciul
întotdeauna activ ca în conceptul de informatica utilitară. W3C defineşte un serviciu
Web, în general, ca:
un sistem software proiectat pentru a suporta interacţiunea maşină-la-maşină
interoperabilă printr-o reţea.
Serviciile web sunt adesea doar interfeţe de programare a aplicaţiilor (API) web care pot
fi accesate într-o reţea, precum Internetul, şi executate pe un sistem la distanţă care
găzduieşte serviciile solicitate.
Definiţia W3C pentru serviciul web include multe şi diferite sisteme, dar în terminologia
curentă termenul se referă la clienţi şi servere care comunică folosind mesaje XML
conforme cu standardul SOAP. În astfel de sisteme se găseşte adesea o descriere care
poate fi citită de maşină a operaţiilor oferite de serviciul scris în Web Services
Description Language (WSDL). Aceasta nu este o cerinţă a terminalului SOAP, dar este
o precondiţie pentru generarea automată de cod de către client în multe modele SOAP
Java şi .NET (precum Spring, Apache Axis2 şi Apache CXF fiind excepţii notabile).
Unele organizaţii din domeniu, precum WS-I, impun atât SOAP cât şi WSDL în definiţia
lor pentru serviciul web.
Grupul de lucru W3C Web Services Architecture a definit o Arhitectură de Servicii Web,
care necesită o implementare specifică a unui "serviciu web". Astfel:
[un serviciu web] are o interfaţă descrisă într-un format procesabil de maşină (în special
WSDL). Alte sisteme interacţionează cu serviciul web într-un mod prescris de descrierea
sa, folosind mesaje SOAP (Simple Object Access Protocol), de obicei transmise prin
HTTP cu o serializare XML în conjuncţie cu alte standarde legate de web.
Cele mai multe servicii web nu adoptă această arhitectură complexă.
W3C prevede, de asemenea:
Putem identifica două clase majore de servicii web:
Servicii web conforme REST, în care scopul principal al serviciului este de a
manipula reprezentări XML de resurse web, folosind un set uniform de operaţiuni
fără stare; şi
Servicii web arbitrare, în care serviciul poate expune un set arbitrar de operaţii.
…………………………….
……………………………
Sindicalizarea web
Sindicalizarea webului este o formă de sindicalizare în care conţinutul sitului web este
disponibil pentru mai multe alte situri web. Cel mai adesea, sindicalizarea web se referă
la punerea la dispoziţie a fluxurilor de distribuţie ale unui sit web pentru a oferi altor
persoane un sumar al conţinutului recent adăugat în situl web (de exemplu, cele mai noi
ştiri sau mesaje pe forum). Termenul poate fi de asemenea folosit pentru a descrie alte
tipuri de licenţieri ale conţinutului sitului web astfel încât să poată fi folosit pe alte situri.
Motivare
De sindicalizare beneficiază atât siturile web care oferă informaţiile cât şi cele care le
preiau şi le afişează. Pentru situl care primeşte informaţiile, sindicalizarea conţinutului
este este o modalitate efectivă de îmbunătăţire şi reîmprospătare a propriului conţinut
web, fîcându-l mult mai atractiv pentru vizitatorii săi. Pentru situl care oferă informaţiile,
sindicalizarea oferă expunere pe numeroase alte platforme. Aceasta generează trafic
suplimentar pentru situl respectiv, transformând sindicalizarea într-o modalitate gratuită
şi accesibilă de publicitate.
De notat prevalenţa sindicalizării web şi la persoanele care practică marketingul online,
de când navigatorii pe Internet au devenit mai circumspecţi în a oferi onformaţii
personale pentru campaniile de marketing (precum în cazul abonării la un buletin de
ştiri), preferând mai degrabă să se aboneze la fluxuri de distribuţie. Deşi poate fi folosit
orice format pentru transportul în HTTP, precum HTML sau JavaScript, se obisşnuieşte
să se folosească formatul XML. Cele două familii principale ale formatelor pentru
sindicalizarea web sunt RSS şi Atom.
Istoric
Ideea de bază a restructurării informaţiei despre situri web datează din 1995, când
Ramanathan V. Guha şi alţii de la Advanced Technology Group din cadrul Apple
Computer au dezvoltat Meta Content Framework (MCF).
Sindicalizareaconţinutului web pe scară largă a început în 2001 când Miniclip a oferit
tuturor jocuri interactive online, pentru browser, sindicalizate gratuit. Astăzi se
sindicalizează pe Internet o multitudine de tiprui de conţinut diferite. Milioane de
publicişti online, inclusiv ziare, situri web comerciale şi bloguri, îşi publică ultimele ştiri,
oferte de produse sau articole de blog prin fluxurile de distribuţie în formate standard.
……………………………….
Web design
Proiectarea paginilor web este un proces de conceptualizare, planificare, modelare şi
execuţie a conţinutului media electronic livrat pe Internet într-o formă tehnică (precum
limbajele markup) adecvată pentru interpretarea şi afişarea într-un browser web sau altă
interfaţă grafică pentru utilizatori (graphical user interface, GUI).
Scopul proiectării web este crearea unui sit web (o colecţie de fişiere electronice
încărcate pe unul sau mai multe servere) cu conţinut (care poate include caracteristici sau
interfeţe interactive) pentru utilizatorul final sub forma paginilor web. Astfel de elemente
precum textele, formularele, şi imaginile (GIF, JPG, PNG) pot fi plasate în pagini
folosind taguri HTML, XHTML sau XML. Afişarea unor elemente media mai complexe
(grafici vectoriale, animaţii, video, sunete) necesită de obicei plugin-uri precum Flash,
QuickTime, Java run-time environment, etc. Plugin-urile sunt incluse în paginile web
folosind taguri HTML sau XHTML.
Conformitatea diferitelor browsere cu standardele W3C presupune o acceptare pe scară
largă a XHTML şi HTML împreună cu Cascading Style Sheets (CSS) pentru a poziţiona
şi manipula elementele paginilor web. Ultimele standarde şi propuneri încearcă să lase la
latitudinea diferitelor browsere modul de livrare a marii varietăţi de elemente media şi
opţiuni de accesare pentru client fără a mai fi nevoie de plugin-uri.
Paginile web tipice se clasifică în statice şi dinamice.
Paginile statice nu schimbă conţinutul şi aranjarea generală la fiecare vizită atâta
timp cât nu intervine webmasterul sau progamatorul pentru a le actualiza.
Paginile dinamice îşi adaptează conţinutul şi/sau aspectul general în funcţie de
utilizatorul final sau interacţia sau modificările mediului informatic (modificări de
utilizator, timp, bază de date, etc.). Conţinutul poate fi schimbat de către client
(prin calculatorul utilizatorului) folosind limbaje script pentru client (JavaScript,
JScript, Actionscript, plugin pentru player media şi cititoare PDF, etc.) pentru a
altera elementele DOM (DHTML). Conţinutul dinamic este adesea compilat pe
server folosing limbaje script pentru servere (PHP, ASP, Perl, Coldfusion, JSP,
Python, etc.). Amândouă modalităţi de abordare se folosesc în aplicaţii complexe.
Odată cu adâncirea specializării în cadrul proiectării în comunicaţii şi tehnologia
informaţiei, există o puternică tendinţă să se traseze o linie clară de demarcaţie între
proiectarea web specifică pentru paginile web şi dezvoltarea web pentru logistica
generală a serviciilor web.
……………………………..
Drupal
Autorul: Dries Buytaert
Versiune iniţială : ianuarie 2001
Starea de dezvoltare : activă
Scris în : PHP
Sistem de operare : Cross -platform
Disponibil în mai multe limbi
Tip : cadru de gestionare a conţinutului, sistemul de management de conţinut,
comunitatea şi software pentru blog
Licenţă : GPLv2 sau ulterior
Website : drupal.org
Drupal este un şablon gratuit şi în sursă deschisă, de management al conţinutului, scris în
PHP şi distribuit sub licenţă GNU General Public License. Este folosit ca un sistem de
back-end pentru cel puţin 2,1 % din toate site-urile pe Internet, de la bloguri personale la
site-uri corporative, politice, şi guvernamentale, inclusiv whitehouse.gov şi data.gov.uk.
De asemenea, este folosit pentru managementul cunoştinţelor şi pentru colaborare în
afaceri.
Forma standard Drupal, cunoscută sub numele de Drupal de bază, conţine caracteristicile
de bază comune pentru sistemele de management al conţinutului. Acestea includ
înregistrarea contului de utilizator şi întreţinere, management de meniu, fluxuri RSS,
personalizarea aspectului paginii, şi administrarea sistemului. Instalarea de bază Drupal
poate fi folosită ca un site web simplu, cu un singur utilizator sau mai mulţi, un forum pe
internet, sau un site web comunitar în care se publică conţinutul generat de utilizator.
Drupal poate permite de asemenea noi opţiuni şi funcţionare personalizată de la terţe
părţi. Din acest motiv, Drupal este descris uneori ca un "Şablon de Management al
Conţinutului". Deşi Drupal oferă o interfaţă de programare sofisticată pentru dezvoltatori,
nu sunt necesare aptitudini de programare pentru instalarea şi administrarea sitului web
de bază.
Din august 2013, există mai mult de 22900 programe suplimentare (addon) gratuite
create de domunitate, cunoscute sub numele de module contribtive, disponibile pentru a
modifica şi extinde capabilităţile de bază Drupal şi a adăuga noi caracteristici sau
personaliza comportamentul Drupal şi aspectul acestuia. Datorită acestor extensii şi a
designului modular, Drupal este descris ca un cadru de management al conţinutului.
Drupal este , de asemenea, descris ca un cadru de aplicaţie web, îndeplinind cerinţele
caracteristice general acceptate pentru astfel de cadre.
Deşi Drupal oferă o interfaţă de programare sofisticată pentru dezvoltatori, nu sunt
necesare cunoştinţe de programare pentru instalarea site-ului de bază şi administrare.
………………………..
Joomla
Joomla! este un sistem de management al conţinutului gratuit în sursă deschisă pentru
publicare de conţinut pe web şi intranet, ca şi ca un şablon pentru dezvoltarea aplicaţiilor
web modelviewcontroller (MVC). Sistemul include opţiuni precum cache pentru
pagini pentru a îmbunătăţi performanţa, fluxuri de distribuţie RSS, versiuni de tipărire ale
paginilor, ştiri pe scurt, bloguri, sondaje, căutare în sit, şi internaţionalizarea limbii.
Joomla! este licenţiat sub GPL, şi este derivat din Mambo.
Joomla! este scris în limbajul de programare PHP şi foloseşte MySQL ca bază de date.
Istoria Joomla!
Joomla! a apărut ca o derivaţie din Mambo pe 17 august 2005. Mambo era nume de
marcă a lui Miro International Pvt Ltd, care a înfiinţat o fundaţie non-profit cu scopul de
a finanţa proiectul şi a-l proteja legislativ. Echipa de dezvoltatori afirmau că multe din
elementele de structură ale fundaţiei erau împotriva înţelegerilor anterioare realizate de
Comitetul de Conducere Mambo, lipsind consultarea necesară cu acţionarii majori şi
incluzînd termeni care violau valorile sursei deschise.
Echipa de dezvoltatori a creat situl web denumit OpenSourceMatters pentru a disemina
informaţiile către utilizatori, dezvoltatori, web designeri, şi comunitatea în general.
Liderul echipei proiectului, Andrew Eddie, poreclit "MasterChief", a publicat o scrisoare
deschisă către comunitate care a apărut în secţiunea de anunţuri publice a forumului de la
mamboserver.com.
O mie de persoane s-au înscris pe situl web opensourcematters.org într-o zi, cei mai mulţi
scriind cuvinte de încurajare şi suport, rezultând un efect slashdot de supraîncărcare
temporară. CEO Miro, Peter Lamont, a făcut public un răspuns către echipa de
dezvoltatori într-un articol intitulat "Controversa Mambo ca sursă deschisă – 20 întrebări
cu Miro". Acest eveniment a creat controverse în sânul comunităţii software gratuite
despre definirea "sursei deschise". Forumurile de la multe alte proiecte în sursă deschisă
publicau comentarii pro şi contra acţiunilor ambelor părţi.
În cele două săptămâni care au urmat anunţului lui Eddie, echipa s-a reorganizat şi
comunitatea a continuat să crească. Eben Moglen şi Software Freedom Law Center
(SFLC) au ajutat echipa Joomla! începând cu august 2005, aşa cum se spune în blogul lui
Moglen din acea dată, şi anunţul OSM respectiv. SFLC a continuat să ofere sprijin legal
proiectului Joomla! şi după aceea.
……………………………
WordPress
WordPress este o aplicaţie pentru publicare în bloguri în sursă deschisă. WordPress este
succesorul oficial al lui b2\cafelog care a fost dezvoltat de Michel Valdrighi. Ultima
versiune a lui WordPress este versiunea 2.7.1, lansată pe 10 februarie 2009.
Caracteristici WordPress
WordPress are un sistem pentru template care include widget-uri care pot fi rearanjate
fără fi nevoie de editarea vreunui cod PHP sau HTML, ca şi teme care pot fi instalate şi
folosite pe rând. Codurile PHP şi HTML din teme poate fi de asemenea editat pentru o
mai mare personalizare.
WodPress mai are şi opţiunea unui management de linkuri integrat, o structură de
permalinkuri curată şi optimizată pentru motoarele de căutare, posibilitatea de a atribui
categorii multiple pentru articole, capabilitatea acceptării mai multor autori, şi suport
pentru folosirea tagurilor pentru postări şi articole.
Sunt de asemenea incluse filtre automate care permit formatarea adecvată şi stilizarea
textelor articolelor (de exemplu, convertirea citatelor obişnuite în citate inteligente).
WodPress suportă de asemenea standarde trackback şi pingback pentru afişarea linkurilor
către alte situri web care conţin linkuri către un articol din situl WordPress.
În fine, WordPress are o structură bogată de pluginuri care permite utilizatorilor şi
dezvoltatorilor să îşi extindă funcţionalitatea peste carateristicile intrinsece ale aplicaţiei.
Evoluţia WordPress
b2\cafelog, mai cunoscut sub numele mai simplu de b2 sau cafelog, este presursorul
WordPress. S-a estimat că b2\cafelog s-a folosit pentru cca. 2.000 bloguri din mai 2003.
Era scris în PHP pentru a fi folosit cu MySQL, de către Michel Valdrighi, care este acum
un dezvoltator activ la WordPress. Deşi WordPress este succesorul oficial, mai există un
proiect activ în prezent bazat pe aceeaşi sursă iniţială, b2evolution.
WordPress a apărut pentru prima dată în 2003, ca un efort combinat a lui Matt
Mullenweg şi Mike Little, pentru a crea o derivaţie a lui b2. Numele WordPress a fost
sugerat de Christine Selleck, un prieten a lui Mullenweg.
În 2004 termenii licenţei pentru rivalul Movable Type au fost modificaţi de Six Apart, şi
mulţi dintre utilizatorii acestui sistem s-au mutat către WordPress – determinând o
creştere accentuată şi continuă a popularităţii WordPress.
În 2007 WordPress a câştigat unul din premiile Packt Open Source CMS Award.
Versiuni WordPress
Cele mai multe versiuni WordPress au codurile denumite după muzicieni de jazz
binecunoscuţi, începând cu Versiunea 1.0.
WordPress .70 a fost lansat pe 27 mai 2003 şi conţinea aceeaşi structură a fişierelor ca şi
predecesoarul său, b2\cafelog. Doar 0.71-gold este disponibil pentru descărcare în pagina
oficială a Arhivei de Versiuni WordPress.
WordPress 1.2 a fost denumită Mingus (după Charles Mingus), şi lansată pe 22 mai 2004.
Ea conţine suportul pentru pluginuri. Sunt folosite neschimbat aceleaşi antete de
identificare a pluginurilor din ultimele versiuni.
WordPress 1.5 a fost lansat pe 17 februarie 2005 sub numele Strayhorn. Ea a adăugat o
serie de noi opţiuni vitale. Una din acestea este posibilitatea de a administra pagini
statice. Aceasta permite paginilor de conţinut să fie create şi administrate independent de
cronologia normală a blogurilor, şi a fost prima etapă de la software simplu de
management al blocului la un sistem complet de management al conţinutului. Un alt
exemplu este noul sistem de teme/template, care permite utilizatorilor să activeze şi
dezactiveze mai uşor “aspectul” siturilor lor. WordPress era de asemenea echipat cu un
nou template implicit (denumit Kubrick) proiectat de Michael Heilemann.
WordPress 2.0 a fost lansat pe 31 decembrie 2005 sub denumirea Duke. Această versiune
a adăugat o editare mai complexă, instrumente de administrare mai bune, încărcarea
imaginilor, postări mai rapide, un sistem de import îmbunătăţit, şi o revizie completă a
panoului de administrare. WordPress 2.0 oferea de asemenea diferite îmbunătăţiri pentru
dezvoltatorii de pluginuri.
Pe 22 ianuarie 2007 a apărut o altă versiune majoră, WordPress 2.1, nume de cod Ella. Pe
lângă corectarea problemelor de securitate, versiunea 2.1 oferea o interfaţă reproiectată şi
instrumente de editare îmbunătăţite (inclusiv verificare gramaticală integrată şi
autosalvare), opţiuni îmbunătăţite de management al conţinutului, şi mai multe optimizări
pentru cod şi baza de date.
WordPress 2.2, nume de cod Getz, a fost lansat pe 16 mai 2007. Versiunea 2.2 a adăugat
suport de widget pentru template, a actualizat suportul fluxurilor de distribuţie în format
Atom, şi optimizări ale vitezei. WordPress 2.2 trebuia iniţial să revizuiască sistemul
taxonometric pentru categorii, ca şi tagurile, dar această revizie a fost amânată.
WordPress 2.3, nume de cod Dexter, a fost lansată pe 24 septembrie 2007. Versiunea 2.3
asigura suport nativ pentru taguri, un nou sistem taxonometric pentru categorii, notificare
uşoară a actualizărilor, şi alte îmbunătăţiri ale interfeţei. 2.3 suportă de asemenea complet
Atom 1.0, împreună cu protocolul de publicare. WordPress 2.3 include de asemenea
rezolvarea unor probleme de securitate foarte stringente.
……………………..
Accesibilitatea web
Accesibilitatea web se referă la practica realizării unor situri web accesibile pentru
persoanele cu disabilităţi. Atunci când siturile sunt corect proiectate, dezvoltate şi editate,
toţi utilizatorii pot avea acces egal la informaţie şi funcţionalitate. De exemplu, când un
sit este codat HTML, cu echivalenţe textuale pentru imagini şi cu linkuri denumite
sugestiv, aceasta ajută persoanele nevăzătoare care folosesc un software de translatare
text-audio şi/sau text-Braille. Câd textul şi imaginile sunt mari este mai uşor pentru
persoanele care nu văd bine să citească şi înţeleagă conţinutul. Când linkurile sunt
subliniate, diferenţiindu-se astfel, şi colorate, nevăzătorii pot să le observe. Când linkurile
şi suprafeţele cu linkuri sunt mai mari, sunt ajutate persoanele care nu pot manipula
suficient de fin un mouse. Paginile codate astfel încât să se poată naviga doar cu tastatura
sau cu un simplu dispozitiv de acces prin comutare ajută utilizatorii care nu pot stăpâni
un mouse sau chiar o tastatură standard. Clipurile video care au ataşate şi un limbaj al
semnelor ajută persoanele oarbe sau surde să le înţeleagă. Dacă efectele flash sunt evitate
sau opţionale, ajută de asemenea persoanele cu disabilităţi. Iar atunci când conţinutul este
scris ca text curat şi ilustrat cu diagrame şi animaţii ajutătoare, sunt ajutaţi utilizatorii cu
dificultăţi de învăţare.
În concluzie, dacă siturile web sunt corect realizate şi întreţinute, ele pot fi folosite de toţi
utilizatorii, inclusiv cei cu disabilităţi.
Accesibilitatea web este necesară în cazul:
Vizual: Probleme vizuale inclusiv orbirea, diferite tipuri de vedere slabă, diferite
tipuri de deformare a percepţiei culorilor;
Motorii/Mobilitate: de ex. dificultăţi sau inabilităţi în folosirea mâinilor, inclusiv
tremuratul, slăbirea muşchilor, pierederea controlului fin al muşchilor, etc.,
datorate unor boli precum boala parkinson, distrofia muculară, paralizia cerebrală,
loviri, etc.;
Auditiv: Surzenia sau slăbirea auzului, inclusiv persoane cu dificultăţi de auz;
Alergii: Fotoepileptici cu probele adverse la efecte flash şi stroboscopice;
Cognitive/Intelectuale: Dizabilităţi de dezvoltare, de învăţare şi cognitive de
diferite origini, care afectează memoria, atenţia, dezvoltarea “maturităţii”,
rezolvarea unor probleme şi apotitudini de logică, etc.
Situri web
Un sit web este o colecţie de informaţii despre un subiect anume sau topic. Proiectarea
sitului web este definită ca aranjamentul şi crearea paginilor web care formează îmoreună
un sit web. O pagină web constă din informaţii pentru care este dezvoltat situl web. Un sit
web poate fi comparat cu o carte, unde fiecare pagină a cărţii este o pagină web.
Există multe aspecte (care ţin de design) în acest proces şi, datorită dezvoltării rapide a
Internetului, pot apare noi aspecte. Pentru siturile web necomerciale, scopul poate diferi
în funcţie de expunerea dorită şi răspuns. Pentru siturile web comerciale, aspectele de
bază ale designului sunt:
Conţinut: substanţa şi informaţia pe sit trebuie să fie relevantă pentru sit şi trebuie
ţintită audienţa interesată de sit.
Uzabilitate: situl trebuie să fie prietenos pentru utilizatori, cu interfaşa şi
navigarea simple şi sigure.
Aspect: grafica şi textul trebuie să includă un singur stil integrat, pentru a arăta
consistenţă. Stilul trebuie să fie profesional şi relevant.
Vizibilitate: situl trebuie să fie uşor de găsit prin cât mai multe, dacă nu toate,
motoarele de căutare majore, şi media de publicitate.
Un sit web tipic constă din text şi imagini. prima pagină a unui sit web este cunoscută ca
pagina Acasă (Home), sau Index. Unele situri web folosesc ceea ce se numeşte în mod
obişnuit o Pagină Introductivă (Intro, Splash Page). Aceasta poate include un mesaj de
bun venit, selectarea limbii sau a ariei geografice, sau o declaraţie. Fiecare pagină web
dintr-un sit web este un fişier HTML care are propriul său URL. După ce este creată
fiecare pagină, ele sunt de obicei legate împreună folosind un meniu de navigare compus
din hiperlinkuri. Datorită cerinţelor de viteze mai mari pentru browsere s-a ajuns să se
renunţe la paginile introductive, mai ales în cazul siturilor comerciale.
După ce un sit web este completat, el trebuie publicat sau încărcat pentru a fi văzut public
pe Internet. Aceasta se poate face cu ajutorul unui client FTP. După publicare,
webmasterul foloseşte o varietate de tehnici pentru a creşte traficul, sau vizitele. Aceasta
include înscrierea siturilor în motoarele de căutare precum Google sau Yahoo!, schimb de
linkuri cu alte situri web, afilieri cu situri web similare, etc.
Din punct de vedere funcţional un web site poate fi
personal
de afaceri
guvernamental
neguvernamental
al unei organizaţii neguvernamentale
blog
Un web site poate fi individual, de firmă, sau al unei organizaţii, şi este dedicat de obicei
unui scop sau subiect anume. Oricare web site poate să conţină un hiperlink către oricare
alt web site, astfel încât distincţia între siturile individuale, din punctul de vedere al
utilizatorilor, nu este foarte clară.
……………………
Găzduirea web
Un serviciu de găzduire web este un tip de serviciu Internet care permite persoanelor şi
organizatiilor să facă site-ul lor accesibil pe Internet. Gazdele web sunt companii care
oferă spaţiu pe un server deţinut sau închiriat pentru utilizare de către clienţi, şi care
furnizează şi conectivitate la Internet de obicei, într-un centru de date. Gazdele web pot
oferi, de asemenea, spaţiu pentru centre de date şi conectivitate la Internet şi pentru alte
servere situate în centrul lor de date, numite servicii de colocare.
Domeniul de aplicare al serviciilor de găzduire web variază foarte mult. Cea mai de bază
aplicaţie este pagina web şi, la scară mică, găzduirea de fişiere, unde fişierele pot fi
încărcate prin intermediul aplicaţiei File Transfer Protocol (FTP) sau printr-o interfaţă
Web. Fişierele sunt de obicei livrate pe Web "asa cum sunt" sau cu prelucrare minimă.
Mulţi furnizori de servicii Internet (ISP) oferă acest serviciu gratuit abonaţilor.
Persoanele fizice şi organizaţiile pot apela, pentru paginile web, la furnizori alternativi de
servicii. Un site web personal poate fi de obicei găzduit gratuit, sponsorizat prin
publicitate, sau oricum preţul este de obicei mic. Site-ul web pentru afaceri necesită de
multe ori cheltuieli mai mari în funcţie de mărimea şi tipul său.
În timp ce un site foarte simplu de prezentare poate necesita doar câteva pagini web
statice, un site complex solicită un pachet mai cuprinzător, care oferă platforme de suport
de baze de date şi aplicaţii de dezvoltare (de exemplu, PHP, Java, Ruby on Rails,
ColdFusion, sau ASP.NET). Aceste facilităţi permit clientilor să scrie sau să instaleze
scripturi pentru aplicaţii cum ar fi forumuri şi de management al conţinutului. De
asemenea, Secure Sockets Layer (SSL) este de obicei folosit pentru site-urile de comerţ
electronic.
Gazdă poate oferi, de asemenea, un panou de interfaţă sau de control pentru
administrarea serverului web şi instalarea de scripturi, precum şi alte module şi aplicaţii
de servicii, ca de exemplu e-mail. Unele gazde sunt specializate în anumite software sau
servicii (de exemplu, comerţ electronic), care sunt de obicei utilizate de către companii
mai mari care externalizeaza infrastructura de reţea.
Fiabilitate şi timp de operare
Disponibilitatea unui site web este măsurată prin procentul dintr-un an în care site-ul este
accesibil public prin intermediul internetului. Acest lucru este diferit de măsurarea
timpului de operare a unui sistem. Timpul de operare se referă la timpul în care sistemul
însuşi este on-line, fără a se lua în considerare, de exemplu, imposibilitatea de acces în
cazul unei căderi de reţea.
Termenii de utilizare ai unui furnizor de găzduire pot admite o anumită perioadă anuală
de nefuncţionare programată, în scopul efectuării de lucrări de întreţinere pe sisteme.
Această perioadă programată este adesea exclusă din timpul de operare specificat în
termeni, şi trebuie să fie scăzută din timpul total atunci când este calculată
disponibilitatea. În funcţie de exprimarea din termenii de utilizare, în cazul în care
disponibilitatea unui sistem scade sub cea din acord, un furnizor de găzduire de multe ori
va oferi o rambursare parţială pentru timpul pierdut.
……………….
Analiza siturilor web
Analiza web este studiul comportamentului online în scopul îmbunătăţirii acestuia.
Analiza web se grupează în două mari categorii, off-site şi on-site.
Analiza web off-site se referă la măsurători şi analize web indiferent dacă cel care le
realizează deţine sau menţine un sit web. Ea include măsurători ale potenţialei audienţe
ale unui sit web (oportunitatea), diseminarea opiniilor (vizibilitatea), şi referinţe
(comentarii) pe Internet.
Analiza on-site se bazează pe vizitele navigatorilor care se găsesc deja pe situl dvs. web.
Ea include analiza comportamentală şi conversii; de exemplu, care pagină încurajează
vititatorii să facă cumpărături. Analiza on-site măsoară performanţa sitului dvs. web într-
un context comercial. Aceste date sunt comparate de obicei cu indicatori specifici de
performanţă pentru a măsura performanţa, şi se folosesc pentru a îmbunătăţi răspunsul în
audienţă a unui sit web sau campanie de marketing.
În context istoric, analiza web presupunea măsurători on-site pe baza vizitelor. În prezent
analiza s-a extins şi off-site, existând instrumentaţia necesară pentru a efectua măsurători
în ambele cazuri.
Tehnologii de analiză web on-site
Mulţi diferiţi vânzători oferă software pentru analiză web şi servicii on-site. Există două
abordări tehnologice majore pentru a colecta date. Prima metodă, analiza fişierelor de
logare, citeşte fişierele de logare în care serverele web înregistrează toate tranzacţiile
sale. Cea de a doua metodă, etichetarea paginii, foloseşte JavaScript pe fiecare pagină
pentru a notifica un terţ server când este vizitată o pagină de un browser web. Amândouă
colectează date care pot fi procesate pentru a produce rapoarte de trafic web.
Suplimentar pot fi adăugate alte surse de date pentru a creşte datele, de exemplu ratele de
răspuns la emailuri, datele din campaniile de poştă directă, vânzări şi informaţii privind
recomandările, date despre performanţele utilizatorilor precum harta termică a clickurilor,
sau alte măsurători personalizate în funcţie de necesităţi.
………………………..
Documente de lucru
Fişiere ZIP
Extensia fişier: .zip, .zipx (algoritmi de compresie mai noi)
Tip media Internet: application/zip
UTI: com.pkware.zip-archive
Număr magic: nici unul , deşi PK\003\004 , PK\005\006 (empty archive), sau
PK\007\008 (arhivă calibrată) sunt comune
Dezvoltat de: Phil Katz, PKWARE
Lansare iniţială: 1989
Ultima versiune: 6.3.3 /1 septembrie 2012
Tipul de format: de compresie a datelor
Extins la: JAR ( AER, RAR (Java), WAR), Office Open XML (Microsoft), Open
Packaging Conventions, OpenDocument (ODF), XPI (extensii Mozilla)
Standard: APPNOTE din PKWARE
.ZIP este un format de fişier arhivă pentru compresia datelor fără pierderi. Un fişier .ZIP
poate conţine unul sau mai multe fişiere sau foldere care au fost comprimate. Formatul de
fişier .ZIP permite o serie de algoritmi de compresie. Formatul a fost iniţial creat în 1989
de către Phil Katz, şi a fost implementat pentru prima dată în utilitarul PKWARE al lui
PKZIP, ca un înlocuitor pentru formatul de compresie ARC anterior al lui Thom
Henderson. Formatul .ZIP este acum susţinut de multe alte utilitare software pe lângă
PKZIP. Microsoft a inclus implicit suportul ZIP (sub numele de “folderele comprimate”),
în versiunile de Microsoft Windows din 1998. Apple a inclus implicit suportul .ZIP în
Mac OS X 10.3 (prin BOMArchiveHelper, acum Archive Utility), şi mai noi. Cele mai
multe sisteme de operare libere s-au construit cu suport pentru .ZIP în maniere similare
cu Windows şi Mac OS X.
Fişierele .ZIP folosesc, în general, extensiile de fişiere “.zip” sau “.ZIP” şi tipul media
MIME application/zip. ZIP este folosit ca un format de fişier de bază de mai multe
programe, de obicei sub un alt nume. Atunci când navigaţi pe un sistem de fişiere prin
intermediul unei interfeţe de utilizator, pictograme grafice care reprezintă fişiere .ZIP
apar de multe ori ca document sau un alt obiect cu imaginea unui fermoar vizibil.
Derivate
Există numeroase alte standarde şi formate care folosesc “zip” ca parte din numele lor.
Phil Katz a declarat că a vrut să permită numele “zip” pentru orice tip de arhivă. De
exemplu, zip este diferit de gzip, iar acesta din urmă este definit într -un IETF RFC (RFC
1952). Atât zip cât şi gzip folosesc în primul rând algoritmul DEFLATE pentru
compresie. De asemenea, formatul ZLIB (IETF RFC 1950), de asemenea, foloseşte
algoritmul de compresie DEFLATE, dar precizează diferite anteturi de eroare şi
verificarea consistenţei. Alte formate şi programe comune denumite similar, cu diferite
formate native, includ 7-Zip, bzip2, şi rzip.
Cuprins
Dezvoltare web
- Industria dezvoltării web
- Codare client în dezvoltarea web
- Codificare partea de server
- Codificare partea de server şi client
- Considerente de securitate
- Dezvoltarea web agilă
- - Principiile agile
- - Prezentarea generală
- - - Iterativ, incremental şi evolutiv
- - - Comunicare eficientă şi faţă-în-faţă
- - - Buclă de feedback şi ciclu de adaptare foarte scurte
- - - Focalizare pe calitate
- Aplicaţii compozite (Mashup)
- - Tipuri de mashup
- - - Prin API
- - Activatori mashup
- - - Istorie
- - - Resurse web
- - Provocări în integrarea datelor
- - - Nepotrivirea de text-date
- - - Identitatea obiectului şi scheme separate
- - - Nivelurile de abstractizare
- - - Calitatea datelor
- - Aspecte arhitecturale ale mashup-urilor
- - Mashup sau portal?
- - Mashup de afaceri
- Foi de stil (Style sheets)
- - Beneficii
- - Viteza
- - Mentenabilitatea
- - Accesibilitate
- - Personalizare
- - Coerenţa
- - Portabilitate
- - Dezavantaje practice actuale
- - - Adoptarea limitată fără instrumente de analiză şi generare
- Limbaje de programare folosite în site-urile web cele mai populare*:
- Optimizarea performanţelor web
- - Cele mai bune practici
- Testarea unui site web şi a aplicaţiilor web
- - Instrumente pentru testarea performanţelor aplicaţiilor web
- - Teste de securitate web
- - Testarea interfeţei cu utilizatorul a aplicaţiilor web
- - Instrumente de testare web în sursă deschisă
- - Instrumente de testare web pe bază de Windows
- - Instrumente de testare pe bază de cloud
- Dezvoltatori web
HTML
- Istoria HTML
- - Origini
- - Primele specificaţii
- Marcare HTML
- - Caracteristici hipertext care nu se regăsesc în HTML
- Elementele HTML
- - Exemple de elemente
- Atribute HTML
- Referinţe pentru caractere şi entităţi
- Tipuri de date
- Declaraţia tipului de document
- HTML semantic
- - HTML Semantic Vechi Simplu (POSH)
- - - Scop
- - - Cerinţe
- Variaţii HTML
- - HTML pe bază de SGML vs. HTML pe bază de XML
- - HTML tranziţional vs. HTML strict
- - Frameset vs. tranziţional
- - Rezumatul versiunilor specificaţiilor
- - WhatWG HTML vs. HTML5
- HTML5
- - Caracteristicile HTML5
- - - Marcarea
- - - Noi API-uri
- - - XHTML5 (HTML5 serializat XML)
- - - Manipularea erorilor
- - - Popularitate
- - - Diferenţe între HTML 4.01 şi XHTML 1.x
- Atributul alt în HTML şi XHTML
- - Exemplu
- - Concepţii greşite obişnuite
- - Imagini decorative
- Editoare HTML
- - Tipuri de editoare HTML
- - - Editoare de text
- - - Editoare de obiecte
- - - Editoare WYSIWYG
- - - Editoare WYSIWYM
XML
- Avantajele utilizării XML
- Structura XML
JavaScript
- JavaScript în pagini web
- JavaScript în HTML
- - JavaScript ca instrument de dezvoltare
SQL
- Sintaxa SQL
- - Elemente de limbaj
- - Operatori
Tehnologii web
- .htaccess
- - Format
- - Utilizare comună
- - Avantaje
- - Dezavantaje
- Autentificarea prin formular HTTP+HTML
- - Interacţiunea
- - Considerente de adopţie
- - Considerente de securitate
- - Cod
- Corelarea site-urilor web
- - Utilizări
- - Tipuri de corelare
- - - Structură similară
- - - Acelaşi server sau reţea
- - - Acelaşi proprietar
- - - Conţinut similar
- - - Din aceeaşi categorie
- - - Acelaşi ID de urmărire
- FastCGI
- - Istoria FastCGI
- Tehnologii asistive folosite în navigarea pe Internet
Software web
- Contoare web
- - Scheme cu contoare
- Software pentru salvare pagini web pentru utilizare offline
- - Detalii despre software-ul specific
- - - Scrapbook
- - - Video
- Acceleratoare web
- - Technici
- Motoare pentru template-uri web
- - Tipuri
- - Caracteristici tipice
- - Exemple
- - Beneficii
- Software Wiki
- Browsere web
- - Istoric
- - Browsere web curente
- - Firefox
- - Detectarea browserului (Browser sniffing)
- - - Metode de detecţie
- - - Probleme şi standarde
Software pentru dezvoltare web
- Constructori de site-uri web
- - Online vs. offline
- - Comparaţie între constructorii de site web
- Adobe Flash
- - Format
- - 3D
- - Video Flash
- - Audio Flash
- - Limbaj de scripting
- - Dependenţa vânzătorilor
Aplicaţii web
- Istoria aplicaţiilor web
- Structura
- Utilizarea în afaceri
- Scrierea aplicaţiilor web
- Securitatea aplicaţiilor web
- Aplicaţii
- Beneficii
- Dezavantaje
- Interfaţa în aplicaţiile web
- Aplicaţii Extinse pe Internet
- - Dezvoltare
- - Şabloane
- - Pluginuri RIA şi medii de testare
- - Adobe Integrated Runtime
- - Adobe Kuler
- e-Mail pe web (Webmail)
- - Interpretare şi compatibilitate
- - Probleme de confidenţialitate
- Roboţi web
- Jocuri online
- - Categorii de jocuri online
- - - Definiţie
- - - Jocuri first-person shooter
- - - Jocuri de strategie în timp real
- - - Jocul online cross-platform
- - - Jocuri pentru browsere
- - - Jocurile online cu foarte mulţi jucători
- - Guvernarea jocurilor online
Şabloane pentru aplicaţii web
- Istoria şabloanelor cadru pentru aplicaţii
- Arhitecturi ale şabloanelor pentru aplicaţii web
- - Model view controller (MVC)
- - Sisteme de Management al Conţinutului
- JavaServer Faces
- - Versiuni JSF
- CherryPy
- - Interfaţa Pythonică
AJAX
- Istorie
- Tehnologii Ajax
- Critici
- - Avantaje
- - Dezavantaje
- Exemplu de interogare Ajax
- JSON
- - Ce este JSON?
- - Tipuri de date şi sintaxa
- - Probleme de portabilitate a datelor
- - Folosirea JSON în JavaScript
- - Tipuri de date native nesuportate
- - Scheme şi metadate
- - - JSON Schema
- - Tip MIME
- - Aplicaţii
- - - JSON-RPC
- - - Ajax
- - Probleme de securitate
- - - JavaScript eval ()
- - Referinţe de obiecte
- - Comparaţie cu alte formate
- - - YAML
- - - XML
- - - Modele
- jQuery
Servicii web
- Explicaţie
- Specificaţii pentru serviciile web
- - Liste de standarde de servicii web
- - Specificaţii XML
- - Specificaţii mesagerie
- - Specificaţii schimburi metadata
- - Specificaţii securitate
- - Confidenţialitate
- - Specificaţii funcţionalitate meagerie
- - Specificaţii resurse
- - Specificaţii organizaţii interoperabilitate servicii web (WS-I)
- - Specificaţii procese de afaceri
- - Specificaţii tranzacţii
- - Specificaţii management
- - Specificaţii de prezentare orientată
- - Specificaţii de draft
- - Alte
- - Standardizare
- - - Profile
- - - Specificaţii suplimentare, WS
- Sisteme de operare web
- - Istoria sistemelor de operare pe web
- Mesageria instant
- - Standardizarea mesageriilor instant
- Motoare de căutare pe Internet
- - Cum funcţionează motoarele de căutare
- - Politici de indexare ale motoarelor de căutare
- Maparea pe web
- - Dezvoltarea şi implementarea mapării web
- Aplicaţii de intreprindere
- - Integrarea Aplicaţiilor de Intreprindere
- - - Avantaje şi dezavantaje
- - - Viitorul EAI
Sindicalizarea web
- Motivare
- Istoric
- Limbaje de marcare a sindicalizării conţinutului
- - Limbaje de marcare majore
- - Limbaje de marcare minore
- - Limbaje de marcare specializate
- - Limbaje de marcare istorice
- Modele de sindicalizare comercială
- Creatorii de conţinut
- Agregatoare de ştiri
- - Funcţii
- - - Web
- - - Software client
- - - Biblioteci client
- Podcast
- - Istoria drepturilor de autor pentru podcast
- hAtom
Web design
- Istoria web design-ului
- Abilităţi şi tehnici în web design
- - Design de marketing şi comunicare
- - Design pentru experienţa de utilizare şi design interactiv
- - Aspectul paginii
- - Tipografie
- - Grafică în mişcare
- - Calitatea codului
- Designul paginii de start
- Cascading Style Sheets (CSS)
- - Sintaxa CSS
- - - Selectori
- - - Blocul de declaraţii
- - - Utilizarea
- - - Surse
- - - Schema de prioritate CSS (de la cea mai mare la cea mai mică)
- - - Specificitatea
- - - Moştenirea
- - - Spaţiu gol
- - Suport pentru browser
- Şabloane CSS
- - Lista şabloanelor CSS
- - - Sisteme grilă
- - Generatoare de grile
- Web design responsiv
- - Concepte înrudite
- - - Mobil în primul rând, JavaScript discret, şi îmbunătăţire progresivă
- - - Îmbunătăţire progresivă bazată pe detecţia browserului, dispozitivului, sau
caracteristicii
- - Provocări şi alte abordări
Drupal
- Evoluţia Drupal
- Drupal standard
- - Module de bază
- - Cerinţe minime de sistem:
- Teme Drupal
- Traduceri şi actualizări Drupal
- - Traduceri
- - Notificări de auto-actualizare
- Extensii Drupal
- - Contribuţii la module Drupal
- Noduri Drupal
- - Crearea de noduri
- Critici
- - Uzabilitatea
- - Curba de învăţare
- - Compatibilitatea cu versiunile anterioare (pentru dezvoltarea de software)
- - Performanţa / scalabilitatea
- - Integrabilitatea cu structurile de găzduire
- - Căutarea în sistemul de bază Drupal este ineficientă în cazul căutării de conţinut
- Ce poţi face cu Drupal CMS?
- - Site-ul cu conţinut static
- - Site-ul web cu conţinut dinamic
- - Blog pentru unul sau mai mulţi autori
- - Site pentru o anumită comunitate
- - Platformă pentru date în sursă deschisă
- - Avantajele site-urilor web pe bază de Drupal
- - - Preţ
- - - Extensibilitate
- - - Caracteristici
- - - Comunitate
- Instalarea
- - Cerinţe de sistem – Cea mai bună configuraţie
- - Instalare
- - - Pasul 1 : Descărcaţi pachetul de instalare
- - - Pasul 2 : Încărcaţi în folderul public_html
- - - Pasul 3 : Crearea unei noi baze de date
- - - Pasul 4: Rulaţi scriptul de instalare
- - - Pasul 5: Introduceţi detaliile bazei de date
- - - Pasul 6: Introduceţi informaţiile site-ului dvs.
- - - Pasul 7: Gata!
- - Probleme care pot apare
Joomla
- Istoria Joomla!
- - Evolutia Joomla!
- Comunitatea Joomla!
- Opţiuni Joomla!
- Dezavantajele Joomla!
- Instalarea Joomla!
- - De ce să folosiţi Joomla pentru site-uri web?
- - - Ce este un CMS?
- - - Ce poate face Joomla?
- - - Cine foloseste Joomla?
- - - Cum vă va ajuta Joomla?
- - Cerinţe minime pentru instalarea Joomla!
- Ce site-uri web poţi construi cu Joomla?
- - Ce aplicaţii suplimentare se pot construi?
- - Joomla! pare a fi soluţia potrivită pentru mine. Cum pot să încep?
- Scurte sfaturi la instalarea unui site web Joomla
- - Cum creaţi un pachet de instalare Joomla personalizat?
- - - Ce este un pachet de instalare?
- - - Cum pot crea un pachet?
- Administrarea unui site web Joomla!
- - Accesul ca administrator Joomla
- - - Cum vă autentificaţi
- - - Cum vă deconectaţi
- Probleme Joomla!
- - Nu se pot salva modificările de configurare globală
- - - Problema
- - - Cauza
- - - Soluţii sugerate
- - - Explicaţii
WordPress
- Caracteristici WordPress
- Evoluţia WordPress
- Versiuni WordPress
- - WordPress 3.8 “Parker”
- Vulnerabilităţi WodPress
- Multi-blogging cu WordPress
- Dezvoltatori WordPress
- Teme WordPress Foi de stil, fişiere de funcţii
- - Din ce e compusă o temă
- - - Teme copii (child themes)
- - Foi de stil ale temelor
- - - Ghid pentru foile de stil
- - Funcţii de fişiere
- Bloguri cu WordPress
- De ce să folosiţi WordPress?
- Instalarea
- - Cerinţe pentru instalarea WordPress
- - Instalarea WordPress în 5 minute
- - Instalarea WordPress în detaliu
- - - Pasul 1: Descărcaţi şi extrageţi
- - - Pasul 2: Crearea bazei de date şi a utilizatorului
- - - Utilizarea cPanel
- - - Utilizarea phpMyAdmin
- - - Utilizarea DirectAdmin
- - - Pasul 3: Setarea wp-config.php
Accesibilitatea web
Sit web
- Tipuri de site-uri web
- Proiectarea unui site web
- - Regulile de bază ale unui site web eficient
- - Pagini web cu sau fără derulare în paralaxă?
- Siturile web ca afacere
- Bloguri
- - Modele de servere
- - Clienţi
- - Caracteristici
- - Documentaţie şi suport
- - Exemple
- - - Platforme găzduite de utilizatori
- - - Găzduite de dezvoltatori
- - Video bloguri
- - - Istoria video blogurilor
- HTTP
- - Antete HTTP
- - Mesaje de solicitare
- - Metode de solicitare HTTP
- - - Solicitări antete HTTP
- - Codurile de stare HTTP
- - - Coduri de stare HTTP 1xx Informaţional
- Uniform Resource Locator
- - URL-uri ca locatori
- - Nume de gazdă (hostnames) pe Internet
- - Istoria URL
- - cURL
- - - Exemplu
- - - Protocoale suportate
- - - Authori şi copyright
Găzduirea web
- Fiabilitate şi timp de operare
- Tipuri de găzduire
- Alegerea planului de găzduire
- Servere web
- - Structura de piaţă
- - Caracteristici comune ale serverelor web
- - Translatarea căii
- - Servere web în mod kernel şi utilizator
- - Limite de sarcină
- - - Cauzele suprasarcinii
- - - Simptomele de suprasarcină
- - - Tehnici de protecţie la suprasarcină
- Panourile de control
- - Pachete de software
- - - Software proprietar
- - - Software gratuit şi în sursă deschisă – FOSS
Analiza siturilor web
- Tehnologii de analiză web on-site
- - Analiza fişierelor de acces pe servere
- - Etichetarea paginii
- - Avantaje ale analizei fişierelor de logare
- - Avantajele etichetării paginii
- - Factorii economici
- Metode hibride
- Geolocaţia vizitatorilor
- Analiza clicurilor
- Analiza comportamentului vizitatorului
- Alte metode
Documente de lucru
- Fişiere ZIP
- - Derivate
- MS Office: Word .doc
- - Alte formate de fişiere
- Portable Document Format (PDF)
- Fişiere MP3
- - Tehnologii alternative
- Fişiere EPUB pentru cărţi electronice
- - Caracteristici
- Fişiere flash SWF
- Fişiere video MP4
- - Fluxuri de date
- - Metadata
Referințe
Despre autor
- Nicolae Sfetcu
- - De același autor
- - Contact
Editura
- MultiMedia Publishing
Cartea
Un ghid pentru dezvoltatorii web, cu accent pe HTML, XML, JavaScript, SQL,
tehnologii web, software web, software pentru dezvoltare web, aplicaţii web, şabloane
pentru aplicaţii web, AJAX, servicii web, sindicalizarea web, web design, situri web,
găzduirea web, analiza siturilor web, documente de lucru, şi abordarea unor noţiuni de
bază pentru cele mai folosite sisteme de management al conţinutului: Drupal, Joomla, şi
WordPress.
Dezvoltarea web este un termen larg, care cuprinde orice activitate legată de dezvoltarea
unui sit web pentru World Wide Web sau intranet. Aceasta poate include dezvoltarea
afacerilor prin comerţ electronic (e-commerce), web design, dezvoltarea de conţinut web,
programare specifică, configurarea serverelor web, etc. Dezvoltarea web include atât
realizarea unor simple pagini web statice cu text, până la cele mai complexe aplicaţii
Internet, afaceri electronice (ebusiness), sau servicii de reţele sociale.
Proiectarea paginilor web este un proces de conceptualizare, planificare, modelare şi
execuţie a conţinutului media electronic livrat pe Internet într-o formă tehnică (precum
limbajele markup) adecvată pentru interpretarea şi afişarea într-un browser web sau altă
interfaţă grafică pentru utilizatori (graphical user interface, GUI).
Scopul proiectării web este crearea unui sit web (o colecţie de fişiere electronice
încărcate pe unul sau mai multe servere) cu conţinut (care poate include caracteristici sau
interfeţe interactive) pentru utilizatorul final sub forma paginilor web. Astfel de elemente
precum textele, formularele, şi imaginile (GIF, JPG, PNG) pot fi plasate în pagini
folosind taguri HTML, XHTML sau XML. Afişarea unor elemente media mai complexe
(grafici vectoriale, animaţii, video, sunete) necesită de obicei plugin-uri precum Flash,
QuickTime, Java run-time environment, etc. Plugin-urile sunt incluse în paginile web
folosind taguri HTML sau XHTML.
MultiMedia Publishing: https://www.telework.ro/ro/e-books/proiectarea-dezvoltarea-si-
intretinerea-siturilor-web/
Despre autor
Nicolae Sfetcu
Asociat şi manager MultiMedia SRL și Editura MultiMedia Publishing.
Partener cu MultiMedia în mai multe proiecte de cercetare-dezvoltare la nivel naţional şi
european
Coordonator de proiect European Teleworking Development Romania (ETD)
Membru al Clubului Rotary București Atheneum
Cofondator şi fost preşedinte al Filialei Mehedinţi al Asociaţiei Române pentru Industrie
Electronica şi Software Oltenia
Iniţiator, cofondator şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Telelucru şi Teleactivităţi
Membru al Internet Society
Cofondator şi fost preşedinte al Filialei Mehedinţi a Asociaţiei Generale a Inginerilor din
România
Inginer fizician - Licenţiat în fizică, specialitatea Fizică nucleară. Master în Filosofie.
Contact
Email: nicolae@sfetcu.com
Facebook/Messenger: https://www.facebook.com/nicolae.sfetcu
Twitter: http://twitter.com/nicolae
LinkedIn: http://www.linkedin.com/in/nicolaesfetcu
YouTube: https://www.youtube.com/c/NicolaeSfetcu
Editura
MultiMedia Publishing
web design, comerţ electronic, alte aplicaţii web * internet marketing, seo, publicitate
online, branding * localizare software, traduceri engleză şi franceză * articole,
tehnoredactare computerizată, secretariat * prezentare powerpoint, word, pdf, editare
imagini, audio, video * conversie, editare şi publicare cărţi tipărite şi electronice, isbn
Tel./ WhatsApp: 0040 745 526 896
Email: office@multimedia.com.ro
MultiMedia: http://www.multimedia.com.ro/
Online Media: https://www.telework.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/multimedia.srl/
Twitter: http://twitter.com/multimedia
LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/multimedia-srl/
ResearchGate has not been able to resolve any citations for this publication.
Big Bang la singularități și găuri negre (RO)
  • La De
• De la Big Bang la singularități și găuri negre (RO)
nu) suntem fericiți? (RO) • Excel -Ghid pentru începători (RO) • PowerPoint -Ghid pentru începători (RO)
  • De Ce
• De ce (nu) suntem fericiți? (RO) • Excel -Ghid pentru începători (RO) • PowerPoint -Ghid pentru începători (RO)