INDEXUL INTEGRĂRII IMIGRANȚILOR ÎN ROMÂNIA 2019

Abstract

Raportul este bazat pe două tipuri de date: un sondaj național și date agregate culese de la instituții publice. Sondajul național a fost realizat pe un eșantion de 645 de imigranți care locuiesc în România. Chestionarele au fost aplicate atât față în față cât și online în perioada octombrie - decembrie 2018 în toate regiunile de migrație din România prin metoda eșantionului teoretic și a ,,bulgărelui de zăpadă”. Au fost de asemenea trimise solicitări de informații către 210 instituții publice județene din toate cele 42 de județe și municipiul București, 15 instituții publice regionale și 10 instituții publice centrale folosind emailul sau faxul.

Full text

2019
INDEXUL(INTEGRĂRII(
IMIGRANȚILOR(ÎN(
ROMÂNIA(
Anatolie Coșciug (coordonator)
Andreea Vornicu
Bogdan Radu
Carmen Greab
Ovidiu Oltean
Toma Burean
Raport de cercetare realizat în cadrul proiectului
CRCM – Centrul Român de Cercetare a Migrației
FAMI/16.01.01.02

1
Listă abrevieri
AJPIS - Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială
ANC - Autoritatea Națională pentru Cetățenie
ANOFM - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANPIS – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
BPI - Beneficiar de Protecție Internațională
CAS – Casa Județeană de Asigurări de Sănătate
CNAS – Casa de Asigurări de Sănătate
CSCM – Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației
IGI – Inspectoratul General pentru Imigrări
IGPR - Inspectoratul General al Poliției Române
IIIR - Indexul de Integrare a Imigranților în România
ISJ - Inspectorat Școlar Județean
ITM- Inspectorat Teritorial de Muncă
iUE - imigranți din Uniunea Europeană/Spațiul Economic European
MEN – Ministerului Educației Naționale
OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
PICCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
PIIAC - Programul Internațional de Evaluare a Competențelor Adulților
RTT – Resortisanți ai Țărilor Terțe
SEE – Spațiul Economic European
EU-SILC – Statisticile Uniunii Europene privind veniturile și condițiile de trai
UE – Uniunea Europeană

2
Despre autori
Anatolie Coșciug este asistent universitar, director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat
al Migrației și membru al Departamentului de Sociologie al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Este licențiat în Științe Politice și doctorand în domeniul sociologiei în cadrul Bielefeld Graduate
School in History and Sociology, Universitatea din Bielefeld, Germania. Printre interesele de
cercetare se numără
̆ teme precum antreprenorialul, migrația, integrarea, schimbarea socială și
tineret.
Andreea Vornicu este doctorandă în cadrul departamentului de Științe Politice a Universității
Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Interesele ei principale de cercetare includ următoarele teme: analiza
de politici educaționale internaționale și rolul donatorilor emergenți în promovarea SDG-urilor,
precum și aspecte ce țin de integrarea imigranților în România. Andreea a fost implicată în diverse
proiecte de cercetare, având experiență atât în realizarea cercetării de teren, cât și în analiza de date
cantitative.
Bogdan Radu este lector în științe politice şi a obţinut un doctorat de la Universitatea din
California, Irvine în 2007 şi un masterat în Politici Europene de la Universitatea din Manchester
în 2001. Interesele sale de cercetare includ atât teme din politică comparată, cât şi din sfera
relaţiilor internaţionale. Bogdan Radu a scris mai multe articole publicate în reviste de specialitate
pe teme legate de valori politice şi religioase în democraţiile în tranziţie atât din Europa Centrală
şi de Est, cât şi din Estul Asiei, cultura politică a tinerilor din România, şi atitudini față de sistemul
politic.
Carmen Greab este cadru didactic asociat și cercetător în cadrul Departamentului de Științe Politice
– UBB, Cluj-Napoca și doctorandă în Sociologie în cadrul aceleași universități. Interesele sale de
cercetare sunt legate de procese deliberative, participare cetățenească, educație civică și efectul
acesteia asupra socializării politice și civice a tinerilor. Recent interesele sale de cercetare se
concentrează înspre studiul asupra migranților și a procesului de integrare al acestora. În plus, este
angrenată într-o serie de proiecte la nivelul comunității locale.
Ovidiu Oltean este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai și cercetător în cadrul Centrului pentru
Studiul Comparat al Migrației. A lucrat în proiecte de cercetare pe tema migrației, dezvoltării și

3
schimbării sociale în România. Are o experiență de predare de peste trei ani timp în care a ținut
seminarii în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul
de Științe Politice, în domenii precum Politică Comparată, Introducere în Științe Politice și
Multiculturalism.
Toma Burean este asistent universitar al Departamentului de Științe Politice, Universitatea Babeș-
Bolyai, Cluj-Napoca. A obținut un doctorat în 2014 la Școala Postuniversitară de Științe Sociale,
Academia Poloneză de Științe. A absolvit un Masterat de Știinte Politice la CEU, Budapesta.
Domeniile de interes sunt reprezentare politică, comportament politic, atitudini politice ale
tinerilor și migrație.

4
Principalele rezultate ale raportului
• România se află în mijlocul unei tranziții spre țară de destinație a imigraților.
Proporția imigranților care locuiesc în România a crescut de 4 ori în perioada 2005-
2017, de la aproximativ 0,5 la 2% din populație (aproximativ 380.000 de persoane).
• Aproximativ două treimi dintre imigranți au (re)dobândit cetățenia română
̆ iar
aproximativ o treime (120.399) sunt cetățeni străini cu ședere legală în România
(dețin doar cetățenia altui stat decât România).
• În ciuda trendului de creștere a numărului de imigranți în România din ultimii ani,
instituțiile publice centrale, regionale sau locale nu dețin date despre imigranții din
România care să poată fi folosite pentru elaborarea unor politici publice.
• Cetățenii străini cu ședere legală în România pot fi încadrați în trei categorii:
resortisanți ai țărilor terțe (RTT = 65.025); cetățeni ai statelor membre UE/SEE (iUE
= 51.217); și beneficiari de protecție internațională (BPI = 4157).
• Față de 2017, în 2018 numărul primelor înregistrări pentru RTT a crescut cu 33,12%
iar numărul primelor înregistrări pentru BPI a scăzut cu 45,10%.
• Cea mai mare creștere anuală a numărului de cetățeni străini în 2018 are loc în
Regiunea 4, de la 9,3% în 2017 la 17% în 2018.
• Aproximativ 25% din totalul BPI fac parte din categoria de vârstă 0 – 14 ani,
aproximativ 93% din totalul de RTT din categoria de vârstă 15 – 64, iar aproximativ
12% dintre cetățenii statelor europene din categoria de vârstă 65+.
• Aproximativ doi din trei cetățeni străini cu ședere legală în România sunt bărbați
(66,45%).
• Cele mai mari diferențe între proporția femeilor și a bărbaților provine din cadrul
categoriei imigranților din spațiul european.
• 86,78% dintre cetățenii străini au vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani.

5
• Cele mai importante țări de origine ale resortisanților țărilor terțe sunt: Republica
Moldova, Turcia, China, Siria și Israel.
• În 2018 numărul resortisanților țărilor terțe scade ușor în cazul celor din Republica
Moldova și crește numărul celor proveniți din țări din Orientul Mijlociu și Asia.
• În 2018 se poate observa o diversificare a migrației către România prin faptul că încep
să sosească grupuri importante de imigranți din tot mai multe țări de origine.
• În 2018, cele mai importante temeiuri legale care stau la baza stabilirii în România
sunt: reîntregirea familiei (36,5%), în scopul angajării (26%) sau pentru studii
(19,5%). Aceste proporții nu trebuie confundate cu tipurile de activități în care sunt
implicați imigranții odată stabiliți în România.
• Cetățenii străini veniți în România cu permis de muncă sunt concentrați în special în
zonele și regiunile dezvoltate ale României.
• Imigranții sunt cel mai puțin toleranți față de persoanele dependente de droguri și
alcoolici, urmate apoi de persoane reprezentând minoritatea romă/țigani, persoane
cu HIV/SIDA și cele care au o altă orientare sexuală.
• Un număr mare de imigranți din Regiunea 5 de migrație, se simt discriminați la
căutarea unui loc de muncă (24,4%), iar 30,2% dintre imigranții din Regiunea 3 s-au
simțit discriminați în căutarea unei locuințe sau chirii.
• Imigranții sunt văzuți tot mai des ca o soluție la criza forței de muncă. În 2018,
angajarea a devenit a doua cea mai importantă traiectorie de imigrație (25,8%) după
̆
reîntregirea familiei (36,5%).
• Venitul mediu lunar net declarat de imigranți se situează peste media națională, cu
peste 4150 de lei/lună.
• Imigranții din România tind să fie la fel de polarizați în privința veniturilor lunare la
fel ca restul populației. Peste 43,7% dintre respondenți înregistrează venituri sub
2000 de lei net pe lună, în timp ce 19,1% se situează în jurul salariului mediu pe
economie din România.

6
• Majoritatea imigranților lucrează pe baza contractelor de muncă pe perioadă
determinată.
• Peste 60% dintre imigranți declară că sunt înscriși într-o formă de educație în
România.
• Resortisanții țărilor terțe (RTT) sunt cel mai numeros grup de imigranți care
urmează programe educaționale în România cu aproximativ 35% din total, urmat de
cetățeni ai Uniunii Europene cu aproximativ 11% și imigranți care dețin cetățenia
română cu aproximativ 9,5%.
• Majoritatea beneficiarilor de protecție internațională urmează cursuri de limba
română.
• Imigranții au un nivel de educație mai ridicat decât populația locală. 43% dintre
aceștia declară că frecventează în prezent cursuri universitare.
• Cei mai mulți imigranți care urmează cursurile universitare se află în Regiunea 1 de
migrație.
• În Regiunea 4 sunt cei mai mulți respondenți care urmează cursuri de limba română.
• Doar 17 din cele 42 de Inspectorate Școlare Județene au oferit date privind numărul
cetățenilor străini înregistrați în sistemul de educație.
• Nu există o practică unitară la nivel de Inspectorate Școlare în privința colectării
datelor privind numărul de elevi străini, astfel calitatea datelor obținute este slabă și
datele oferite nu por fi utilizate în analize statistice.
• Peste 40% dintre imigranți au urmat cursuri gratuite de limbă română oferite de
către o instituție din sistemul educațional, iar peste 10% pe cele oferite de organizații
nonguvernamentale.
• La serviciu și în discuțiile cu prietenii, limba folosită cel mai frecvent de către
imigranți este cea română.

7
• Limba maternă a imigranților este cel mai adesea folosită în context familial și pentru
parcurgerea presei scrise.
• Imigranții care nu dețin cetățenia română sunt mai frecvent înscriși în programe de
învățare a limbii.
• Procentul femeilor imigrante care folosesc limba română în diferite situații este
semnificativ mai ridicat decât cel înregistrat de bărbații imigranți. De exemplu, în
comunicarea cu proprii copii, 36,3% dintre respondente folosesc limba română, spre
deosebire de doar 14,2% dintre bărbați.
• Majoritatea imigranților mențin legături strânse cu comunitățile de origine, fiind
implicați în diverse forme de transnaționalism.
• Imigranții care dețin cetățenia română sunt mai puțin implicați transnațional decât
cei fără cetățenie.
• Formele economice și politice de transnaționalism sunt cele mai puțin utilizate de
către imigranții din România.
• Aproape 40% dintre imigranți doresc să rămână în România, iar peste 20% ar dori
să se întoarcă în țara de origine în următorii 5 ani. Imigranții care dețin cetățenia
română sunt mai înclinați să declare că plănuiesc să rămână în România.
• Din punct de vedere al experienței de migrație, peste 30% dintre imigranți au locuit
deja într-o altă țară decât cea de origine înainte de a se stabili în România.
• 60% dintre imigranți afirmă că cel puțin jumătate din cei care îi vizitează acasă sunt
români.
• Din punctul de vedere al segregării, mai mult de 40% din respondenți consideră că în
comunitatea lor fie nu locuiește niciun membru al grupului lor etnic fie locuiesc doar
câțiva.
• Asemănător cu populația majoritară, între 60% și 70% dintre respondenți nu fac
parte din nicio organizație nonguvernamentală.

8
• Nu există diferențe semnificative din punctul de vedere al voluntariatului între cele
patru categorii de migranți și nici între zonele de migrație în care locuiesc.
• Imigranții beneficiază de ajutoare sociale într-o mai mică măsură decât populația
locală. Forma de ajutor social cea mai răspândită este alocația pentru copii de care
beneficiază aproximativ 7% dintre respondenți.
• Condițiile de trai raportate și autopercepția stării de sănătate a imigranților sunt
peste cele ale populației locale.
• Casele Județene de Asigurări de Sănătate nu dețin date despre numărul imigranților
pe raza lor teritorială.
• 29% dintre imigranți cheltuie cam jumătate din venituri cu cheltuielile cu locuința.
• 29% dintre respondenți cheltuie cam jumătate din venituri cu cheltuielile cu locuința.
• Raportat la suprafața media a locuinței imigranții tind să locuiască în condiții de
supraaglomerare.
• Imigranții din Regiunea de migrație 1 și 5 declară că au cele mai mici venituri.
• Imigranții din afara UE au condiții de locuire mai restrictive.

9
1. Introducere
Anatolie Coșciug
Intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 a fost un moment care a marcat o serie de
schimbări importante pentru societatea românească. Unele dintre aceste schimbări au fost atent
studiate și dezbătute pe larg, ca de exemplu procesul de consolidare democratică sau de
reindustrializare, în timp ce alte procese cu o relevanță la fel de mare pentru societate nu și-au găsit
încă locul pe agenda publică sau a cercetătorilor. O astfel de temă, mai puțin dezbătută
̆ dar cu un
potențial mare de a genera schimbări majore în societatea românească, este și imigrația
internațională spre România a cărei analiză constituie obiectivul principal al acestui raport.
Unul dintre principalele motive pentru care această temă este puțin prezentă pe agenda publică sau
a cercetătorilor este faptul că România este văzută în mod tradițional ca o țară de emigrație. Astfel,
conform celor mai recente estimări, între trei și patru milioane de persoane au părăsit România în
ultimele trei decenii, iar o treime din populația țării a locuit cel puțin o dată în străinătate pentru o
perioadă mai lungă de șase luni (Anghel și alții 2016). Astfel, dezbaterile și cercetările despre
migrație în contextul românesc se concentrează
̆ în special pe emigrarea românilor și aproape deloc
pe imigrația înspre România. Cu toate acestea, creșterea accelerată din ultimii ani a numărului de
imigranți din România și în special atingerea pragului de 2% din populație cu background de
migrație indică tranziția României dinspre țară doar de emigrație înspre țară atât de
emigrație cât și de imigrație și fundamentează necesitatea unor studii pe această temă.
Necesitatea unor analize pe tema imigrației în România devine și mai evidentă dacă privim situația
atipică a României în context regional. De exemplu, în 2005 proporția imigranților (definiți ca
persoane născute în afara țării) care locuiau în România era de aproximativ 0,5% din populația
totală a țării. Această proporție crește de 4 ori în decurs de 12 ani, adică până la aproximativ
2% din populația României în 2017 (UNDESA 2018). Conform aceleiași surse, țările din regiune
raportează pentru aceeași perioadă de timp fie creșteri relativ ușoare (Cehia, Slovacia, Ungaria),
fie păstrează
̆ o proporție relativ constantă sau chiar în scădere (Polonia, Belarus, Rusia, Ucraina).
O excepție de la acest trend regional este Bulgaria care își dublează
̆ numărul de imigranți în
perioada 2005-2017 (UNDESA 2018). Mai mult de atât, această creștere nu este unitară pentru

10
toate categoriile de imigranți. Una dintre cele mari creșteri procentuale este cea a numărului
beneficiarilor de protecție internațională
̆ (BPI), unde, de exemplu, în 2017 au fost înregistrate 3924
de persoane cu o formă de protecție internațională, ceea ce este cu o treime mai mult față de 2016.
O altă categorie importantă care a crescut constant în ultima perioadă este cea a cetățenilor străini
din Spațiul Economic European și Uniunea Europeană (iEU), unde creșterea este de exemplu de
aproximativ 3% în 2018 față de 2017. Creșteri anuale similare de aproximativ 3% pot fi observate
și pentru categoria de resortisanți ai țărilor terțe (RTT), ca de exemplu din 2016 până în 2017.
Chiar și așa, cele trei categorii de imigranți luate împreună (persoane pe care le denumim în general
cetățeni străini cu ședere legală) însumează doar o treime din cei aproximativ 380.000 de
imigranți care sunt înregistrați în România. Restul de două treimi și categoria de imigranți cu
cele mai mari creșteri anuale în termeni absoluți este formată de fapt din persoane care s-au
născut în afara Românei și care și-au (re)dobândit cetățenia română. Această distribuție
diferențiată
̆ a creșterilor anuale este din nou atipică în context regional. De exemplu, datele
EUROSTAT (2018: 3) indică faptul că România în 2016 a fost țara europeană cu cea mai mare
pondere (peste 80%) a imigranților care dețin cetățenia statului în care locuiesc din totalul de
imigranți ai statului respectiv, urmată la mare distanță de Letonia și Lituania cu aproximativ 60%.
În acest context care descrie pe scurt principale caracteristici ale regimului de imigrație în
România, Indexul Integrării Imigranților în România (IIIR) își propune să realizeze un studiu
privind imigrația și procesul de integrare al imigranților în România
1
. Studiul este ghidat de două
premise intens dezbătute atât în literatura de specialitate cât și la nivel de politici publice. Prima
premisă se referă la anumite caracteristici socio-demografice ale imigranților (de exemplu
categoriile legale – BPI, RTT, iEU, etc. – din care fac parte imigranții și drepturile sau statusul
social aferent acelor categorii) care au un impact major asupra procesului de integrare în
societatea gazdă. De exemplu, resortisanții țărilor terțe au o serie de drepturi politice și civice
restricționate în comparație cu imigranții care sunt cetățeni ai statelor din Spațiul Economic
European sau în comparație cu acei imigranți care au dobândit cetățenia română (IIIR 2017).
1
Indexul Integrării Imigranților în România publicat în 2018 oferă o perspectivă mai detaliată asupra definiției
termenului de integrare a imigranților. Pentru operaționalizarea conceptului de integrare a imigranților folosită pentru
acest studiu vezi Anexele acestei introduceri. Există o serie de modificări de structură față de IIIR 2017 care au rezultat
în urma feedbackului primit de către cercetători în cadrul prezentărilor publice realizate dar și a focus-grupurilor
organizate cu instituții publice, asociașii non-guvernamentale și imigranți.

11
Astfel, aceste limitări se pot reflecta asupra implicării și integrării civice sau politice a imigranților.
Cea de a doua premisă este legată de faptul că structura și modelul de organizare a societății
gazdă are un impact puternic asupra reușitei și a modului în care se integrează imigranții.
Această premisă este studiată de obicei la nivel internațional prin compararea a două sau mai multe
țări care oferă contexte sociale sau politice de integrare diferite. Cu toate acestea, în state precum
România care sunt caracterizate de diferențe și inegalități semnificative între diverse regiuni ale
țării, această perspectivă comparativă se poate dovedi de asemenea fructuoasă pentru comparații
inter-regionale.
Pornind de la datele unui sondaj național, precum și o serie de date agregate culese de la instituții
publice din România cu atribuții în managementul și integrarea imigranților, acest studiu își
propune să răspundă la următoarele întrebări:
1. Ce tip de integrare experimentează imigranții în România?
2. Care este nivelul de integrare al imigranților în România?
3. Cum este influențată integrarea imigranților în România de caracteristicile socio-
demografice ale acestora?
4. Cum este influențată integrarea imigranților de caracteristicile regimului de imigrație din
România?
Raportul este bazat pe două tipuri de date: un sondaj național și date agregate culese de la instituții
publice. Sondajul național a fost realizat pe un eșantion de 645 de imigranți care locuiesc în
România. Chestionarele au fost aplicate atât față în față cât și online în perioada octombrie -
decembrie 2018 în toate regiunile de migrație din România prin metoda eșantionului teoretic și a
,,bulgărelui de zăpadă”. Au fost de asemenea trimise solicitări de informații către 210 instituții
publice județene din toate cele 42 de județe și municipiul București, 15 instituții publice regionale
și 10 instituții publice centrale folosind emailul sau faxul. Rata de răspuns finală la solicitările
echipei de cercetare a fost de aproximativ 46% (40% după prima rundă de solicitări) în cazul
instituțiilor publice locale, de aproximativ 27% pentru instituțiile regionale și 50% în cazul
instituțiilor publice centrale
2
. Similar cu raportul din 2018 (Cosciug 2018), calitatea răspunsurilor
2
Instituțiilor publice de la care au fost solicitate informații sunt: la nivel central - ANPIS, ANC, ANOFM, CNAS,
PICCJ, IGI, IGPR, ITM, MEN, MJ; la nivel regional - Parchetele de pe lângă Curțile de Apel; la nivel județean -

12
a fost în general scăzută și în cele mai multe cazuri datele oferite de către instituțiile publice nu
pot fi folosite în studii sau analizate.
Bibliografie
Anghel, R., Botezat, A., Cosciug, A., Manafi, I., Roman, M. (2016). International migration,
return migration, and their effects : a comprehensive review on the Romanian case. IZA Document
Paper no. 100445, available at: http://migrationcenter.ro/wp/wp-content/uploads/2017/07/Anghel-
Remus-et.-al.-2017.- International-Migration-Return-Migration.pdf
Cosciug, Anatolie, Ionela Racatau, Gabriel Bădescu, Toma Burean, Georgiana Găvruș, Carmen
Greab, Bogdan Radu, Călin Rus, Andreea Vornicu. 2018. Indexul Integrării Imigranților în
România, disponibil la: http://migrationcenter.ro/wp/wp-content/uploads/2017/07/IIIR-2017-
1.pdf, accesat 19.01.2019.
EUROSTAT 2018. Disponibil la
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/1275.pdf, accesat 19.01.2019.
Migration Data Portal & UNDESA. 2017. Immigration and Emigration Statistics: International
Migrant Stocks, available at: https://migrationdataportal.org/themes/international-migrant-stocks,
accesat 19.01.2019.
AJPIS, AJOFM, ITM, CAS, ISJ în toate cele 41 de județe + municipiul București. Instituțiile publice cu atribuții în
integrarea imigranților au fost identificate în cadrul focus grupurilor și a revederii literaturii și a legislației de
specialitate.

13
Anexe
1. Tabel A1: listă dimensiuni și indicatori ai integrării
Muncă
Educație
Incluziune
socială
Cetățenie activă
și identitate
Context
Instituții publice
Rata de
ocupare a
forței de
muncă
Reușită
școlară
(Bacalaureat)
Beneficii
sociale
Permanentizarea
șederii
Caracteristici
generale (gen,
vârstă, țară de
origine, etc.)
Rata
contractelor de
muncă pe
durata
determinată
Rata
participării la
învățământul
universitar
Rată
asigurați
medical
Rata obținerii
cetățeniei
Rata
infracționalității
Rata
contractelor de
muncă cu
program
parțial
Rată
absorbție
studenți
străini
Rata
criminalității
Rata șomajului
Abandon
școlar
Chestionar (imigranți)
Rată angajare
în sectorul
public
Nivel de
educație atins
Percepție
stare de
sănătate
Apartenență/
identitate
Indice de
distanță socială
Supracalificare
Participare în
orice forma
de training
Nevoi
medicale
neacoperite
Transnaționalism
Discriminare
Rată lucrători
independenți
Utilizarea
limbii
române
Forma de
proprietate a
locuinței
Rețele sociale și
timp liber
Valori culturale
NEETs
Risc de
sărăcie (și
Voluntariat

14
excludere
socială)
Venit

15
2. Context general
Carmen Gabriela Greab
Capitolul de față urmărește să ofere o imagine de ansamblu a situaţiei actuale privind
caracteristicile socio-demografice ale cetățenilor străini cu ședere legală în România. În aceeaşi
măsură, discută pe scurt caracteristicile fluxurilor migratorii care vizează România, analizează
tendinţele şi schimbările care au survenit sau care vor modifica compoziția, numărul și profilul
populaţiei de imigranți. Analiza se bazează pe prelucrarea datelor oficiale obținute de la
Inspectoratul General pentru Imigrări care conferă o perspectivă valabilă la data de 31 decembrie
2018. În plus, pentru comparabilitatea datelor, acestea au fost completate cu informații, date
statistice din analize și rapoarte europene sau internaționale.
Caracteristici generale
În 2018, conform datelor IGI, au fost înregistrați 120.399 cetățeni străini cu ședere legală în
România, dintre care cei mai mulți fiind reprezentați de populația RTT – 65.025, urmată de
populația celor cu cetățenie UE – 51.217 și beneficiarii de protecție internațională – 4157. Dacă
analizăm procentele absolute (Grafic B1), în 2018 a fost înregistrată o creștere de 2,87% a
persoanelor venite din țări terțe și respectiv o creștere de 5,95% a beneficiarilor de protecție care
au reședința în România.
Grafic B1. Numărul total al imigranților (BPI, RTT și UE) în 2017 și 2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
65025
4157
51217
63212
3923
49697
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
RTT BPI UE
2018 2017

16
Cu toate acestea, analizând datele reprezentate de numărul celor care s-au înregistrat pentru prima
dată în România (Grafic B2), situația este puțin diferită. Astfel, analizând prima înregistrare a
imigranților BPI sau RTT în România, putem afirma că avem de-a face cu o scădere de 45,1% a
primelor înregistrări pentru beneficiarii de protecție și o creștere de 33,1% a imigranților
proveniți din țări terțe. Tendința de scădere a primelor înregistrări în rândul beneficiarilor de
protecție din România în 2018 se încadrează în trendul general valabil la nivel european. Astfel,
datele de la Organizația Mondială pentru Migrație (2018) privind fluxurile de imigranți din zona
mediteraneeană arată că în prima decadă a anului 2018 a fost înregistrat un număr de 18.956 de
imigranți nou sosiți în Italia, Spania, Cipru, Grecia sau Bulgaria. Acest număr reprezintă o scădere
de aproximativ 50% comparativ cu anul 2017 (IOM 2018).
Grafic B2. Numărul imigranților BPI și RTT înregistrați pentru prima dată în 2016, 2017 și
2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
756
10900
1357
11963
745
15925
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
BP RTT
2016 2017 2018

17
• Regiunile preferate de imigranți în România
În ceea ce privește regiunile de imigrație preferate de cetățenii străini în 2018, similar cu anii
precedenți (2016 sau 2017) tendința este de a se concentra în primul rând în zonele urbane
aferente regiunilor mai dezvoltate ale României. În acest sens, se poate din nou observa o
concentrare mai mare a acestora în Regiunea 1
3
de migrație, cu 50%, urmată la distanță destul de
mare de Regiunea 4, cu 17%, Regiunea 5 cu 14%, Regiunea 2 cu 11%, și Regiunea 3 cu 8%, din
totalul de cetățeni străini.
Grafic B3. Distribuția geografică a imigranților (BPI și RTT) în anul 2018, 2017 și 2016
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
3
Regiunea 1 - București, Ilfov, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Brașov, Covasna, Giurgiu, Călărași,
Ialomița, Teleorman, Olt și Dolj;
Regiunea 2 - Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Brăila, Tulcea și Constanța;
Regiunea 3 - Suceava, Botoșani, Iași, Piatra Neamț:
Regiunea 4 - Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu și Alba;
Regiunea 5 - Timișoara, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Caraș-Severin.
38756
9092
6581 6447
8306
37507
8687
6216 6271
7967
36437
8533
6058 6013
7856
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5
2018 2017 2016

18
Spre deosebire de anul 2017, în 2018 se poate observa faptul că a crescut procentul celor care
preferă să se stabilească în Regiunea 4, de la 9,37% în 2017, la 17% în 2018. Mai mult decât atât,
în aceeași regiune se poate observa procentul mare de imigranți RTT, comparativ cu celelalte
regiuni. În același timp, cea mai mare proporţie a imigranţilor înregistraţi în anul 2018 din această
regiune s-au stabilit în județul Cluj (42,72% din totalul de imigranţi din Regiunea 4). O posibilă
explicație ar putea fi legată de faptul că județul Cluj, şi mai ales economia acestuia, a cunoscut în
ultima perioadă o dezvoltare accelerată care a dus la o acutizare a lipsei forței de muncă, dar o
analiză mai în profunzime a cauzelor acestor creșteri nu face obiectul acestui raport și ar merita
tratată într-un studiu separat.
Grafic B4. Distribuția geografică a imigranților (BPI și RTT) în 2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
36396 8201 6293
6087
8048
65025
2360
891 288
360
258
4157
21564 4046 2959
13671
8977
51217
Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5
RTT BPI iEU

19
În linii mari, se pot observa două tendințe principale în ceea ce priveşte stabilirea cetățenilor străini
în anumite regiuni. În primul rând, o mare parte dintre cetățenii străini preferă judeţele din
Moldova. În al doilea rând, după cum am arătat și în paragraful de mai sus, mulţi preferă să se
stabilească în zonele mai dezvoltate ale României (Bucureşti, Cluj, Constanţa, Prahova, Timiş),
sau în unele judeţe cu o industrie mai dezvoltată (Dolj, Argeş). Cu alte cuvinte, peste 50% dintre
cetățenii străini se concentrează în zone care reprezintă un sfert din teritoriul ţării. Acest fapt
vine cu o serie de provocări pentru instituțiile publice și alți actori implicați în integrarea
imigranților, în special cu privire la dreptul imigranților de a avea acces la servicii de bază
(educaţie, sănătate, limbă) dar și pentru a preveni discriminarea acestora în raport cu populaţia
autohtonă (Obucina 2019).
Similar cu anul 2017 se poate observa că majoritatea cetățenilor străini (peste 65% dintre aceștia)
se concentrează în orașele și județele mai dezvoltate economic din România: în București sunt
32,40%, Ilfov cu 10,82%, Iași cu 6,32%, Timiș cu 6,27%, Constanța cu 5,89% și Cluj cu 4,24%.
Creșteri semnificative față de 2017 se pot observa în special în județele Ilfov și Cluj.
• Compoziția populației de imigranți în funcție de gen, vârstă și țara de origine
În ceea ce privește categoriile de vârstă din care fac parte cetățenii străini, se poate constata că
majoritatea cetățenilor străini este reprezentată de categoria denumită în literatura de specialitate
drept ,,populație activă”, cea cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. Astfel, pentru toate cele 3
categorii de imigranți (RTT, BPI, iEU), categoria de vârstă 15 - 64 este cea mai numeroasă din
total. În plus, datele din 2018 arată că 86,78% dintre cetățenii străini din România au vârsta
cuprinsă între 15-64 de ani, 6,06% au vârsta până în 14 ani, iar restul de 7,16% sunt cu vârste de
peste 65 de ani.
Dacă ne uităm la fiecare categorie de vârstă în parte și la fiecare categorie de imigranți din cele
trei menționate mai sus (RTT, BPI, iEU), merită menționat faptul că beneficiarii de protecție
internațională reprezintă cel mai mare grup din total pentru categoria 0 - 14 ani (aproximativ 25%
din totalul beneficiarilor de protecție internațională), resortisanții țărilor terțe pentru categoria de
vârstă 15 - 64 (aproximativ 93% din totalul de resortisanților țărilor terțe) iar cetățenii statelor
europene sunt cei mai bine reprezentați pentru categoria de vârstă 65+ (aproximativ 12% din
totalul iEU).

20
Grafic B5. Distribuția populației de imigranți pe categorii de vârstă
:
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
Mai mult decât atât, similar cu anul 2017 și cu datele statistice la nivel european, bărbații imigranți
reprezintă aproximativ 66,5%, față de 33,5% femei, după cum reiese din Graficul B6. O parte
importantă a acestei diferențe dintre numărul de cetățeni străini care sunt femei și care sunt bărbați
vine din cadrul categoriei cetățenilor statelor europene (iEU) care tind să fie bărbați într-o mai
mare măsură decât celelalte două categorii de cetățeni străini. Un exemplu ilustrativ în acest sens
este Regiunea de migrație 2 unde sunt înregistrate 895 femei și de 2,3 ori mai mulți bărbați (2064).
Este, de asemenea, important de menționat că pentru categoria BPI se regăsesc cele mai mici
diferențe între proporția bărbaților și a femeilor pentru toate cele 5 regiuni de imigrație. Nu în
ultimul rând trebuie observate diferențele mari între numărul de bărbați din categoria RTT din
Regiunea 1 și celelalte regiuni de migrațiune, și distribuția mult mai echilibrată între numărul de
bărbați din categoria imigranților din spațiul european pentru toate regiunile.
020000 40000 60000 80000 100000 120000
0-14
15-64
65 + ani
0-14 15-64 65 + ani
RTT 4413 60612 2606
BPI 1037 3063 57
iEU 1843 45257 5959

21
Grafic B6. Distribuția în funcție de gen a imigranților (BPI, RTT și iUE) în 2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
În ceea ce privește țările de proveniență a imigranților RTT, se poate observa în Graficul B7 că cei
mai mulți provin din Republica Moldova, Turcia, China, Siria și Israel. Trendul este în general
unul ascendent, având în vedere că de la un an la altul crește constant numărul cetățenilor străini.
Cu toate acestea, față de 2017, se poate observa că numărul celor proveniți din Republica
Moldova scade, și crește semnificativ numărul celor proveniți din țări din Orientul Mijlociu
și Asia. Această observație coroborată cu faptul că tot în 2018 a crescut și procentul celor care se
stabilesc în România cu permis de muncă poate indică faptul că tot mai mult imigranți proveniți
din aceste ţări vin cu scopul de a munci. O altă observație importantă aici este că diversitatea
migrației către România crește prin faptul că încep să sosească grupuri importante de imigranți din
tot mai multe țări de origine.
0
5000
10000
15000
20000
25000
RTT BPI iEU RTT BPI iEU
Masculin Feminin
Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5

22
Grafic B7. Principalele țări de proveniență a imigranților RTT, în perioada 2015-2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
În ceea ce privește gradul de acceptare a solicitărilor de viză depuse în 2018, acesta este similar cu
cel raportat în 2016 și în 2017, fiind de aproximativ 70%
4
. Trebuie menționat însă că numărul
acestor solicitări a crescut constant în ultimii ani, ceea ce indică de fapt o creștere a numărului de
solicitări acceptate chiar dacă proporția rămâne constantă.
Mai mult decât atât, se poate observa trendul descrescător al numărului de cereri de azil înregistrate
în 2018 față de 2017 când au fost înregistrate cele mai multe astfel de solicitări. În 2018 însă, odată
cu scăderea fluxurilor migratorii înspre Europa, se poate observa și o scădere a solicitărilor de azil
înregistrate și în cazul României.
4
Datele sunt preluate de la Inspectoratul General pentru Imigrări, Evaluarea activității din anii 2016, 2017 şi 2018.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
Moldova Turcia China Siria Israel Alte țări
2015 2016 2017 2018

23
Grafic B8. Numărul solicitărilor de azil înregistrate, în perioada 2008-2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
• Tipuri de migrație
Dincolo de analiza amănunțită a numărului de cetățeni străini cu ședere legală în România în
funcție de gen, categorii de vârstă sau țara de proveniență și cum acestea sunt distribuite pentru
fiecare regiune de migrație, un aspect extrem de important în analiza migrației este legat de temeiul
legal pe baza căruia a fost aprobată șederea pe teritoriul României. Acest aspect este cu atât mai
important cu cât în urma exodului românilor înspre occident, avem de-a face cu o criză acută a
populației active și o lipsă acută de forță de muncă.
În anul 2018, similar cu anul 2017, cei mai mulți cetățeni străini s-au stabilit în România, fie pentru
reîntregirea familiei (aproximativ 36,6%) fie cu scopul de a munci (aproximativ 26%) sau
pentru studii (aproximativ 19,4%). Merită de asemenea semnalată creșterea proporției
persoanelor care au venit în România cu scopul de a munci în 2018 față de 2017 (aproximativ
22,3%), aspect care urmează să fie analizat în detaliu în capitolul ,,Integrarea pe piața muncii’’
al acestui raport. În același timp, după cum reiese din Graficul B10 proporția celor care au venit
cu scopul de a studia rămâne aproximativ la fel și se înregistrează o mică scădere în cazul celor
veniți cu scopul reîntregirii familiei în 2017 față de 2018.
1086 835 887
1720
2511
1499 1620
1262
1887
4820
2138
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

24
Grafic B9. Distribuția procentuală a cetățenilor străini (BPI, RTT și iUE) în funcție de scopul
venirii în România în anul 2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
Cu toate acestea, faptul că temeiul legal pe baza căruia un cetățean străin se stabilește în România
este de exemplu reîntregirea familiei sau studiul, nu înseamnă că aceștia nu pot munci, studia sau
implica în activități antreprenoriale. Cu alte cuvinte, datele acestea ne arată care este scopul
principal pentru care solicită drept de ședere pe teritoriul României și nu în mod neapărat
activitățile pe care le desfășoară odată stabiliți.
Grafic B10. Scopul venirii imigranților în România (BPI, RTT și iUE), 2017 și 2018
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2017 și 2018
25.8
19.34
36.59
1.35
2.1
3.03
10.17
1.62
Angajare
Studii
Reîntregire familie
Protecție subsidiară
Refugiat
Rezidență permanentă membru familie
Ședere permanentă
Alte scopuri
26079
22866
45443
1516
2408
3605
12245
2670
31062
23281
44053
1625
2533
3644
12246
1955
05000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000 50000
Angajare
Studii
Reîntregirea familiei
Protecție subsidiară
Refugiat
Rezidență permanentă membru familie
Ședere permanentă
Alte scopuri
2018 2017

25
Mai mult decât atât, analizând datele din Graficul B11 putem observa, în primul rând, o
concentrare a celor veniți cu scopul de a munci, în zonele și regiunile dezvoltate ale României.
Astfel, un procent ridicat dintre aceștia sunt înregistrați în Regiunea 1 (aproximativ 29,9%) și
Regiunea 5 de migrație (aproximativ 28,1%). Acest lucru se datorează și faptului că din Regiunea
1 de migrație fac parte Bucureștiul și județul Ilfov iar din Regiunea 5 județul Timiș, unele dintre
județele care atrag cei mai mulți muncitori străini în România. Acest lucru este cu atât mai
interesant cu cât datele recente arată că în aceste regiuni și județe este resimțită și cea mai mare
nevoie de forță de muncă iar acest lucru este posibil să fi atras mai multă migrație înspre muncă.
Grafic B11. Distribuția imigranților pe regiuni, în funcție de scopul șederii
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5
Angajare Studii
Reîntregire familie Protecție subsidiară
Refugiat Rezidență permanentă membru familie
Ședere permanentă Alte scopuri

26
Un alt aspect ce merită a fi menționat este faptul că reîntregirea familei este principala modalitate
de a obține un permis de ședere pentru cetățenii străini în România în toate regiunile de migrație
cu excepția Regiunii 3. Explicația cea mai probabilă este că cel mai probabil proximitatea față de
Republica Moldova și existența programelor de studii și burse pentru încurajarea studenților
moldoveni să studieze în România aduc un număr mai mare de persoane din această categorie în
această regiune.
Grafic B12. Distribuția imigranților din Republica Moldova, pe grupe de vârste
Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări, 2018
Astfel, după cum se poate observa în Graficul B12, peste 65% dintre imigranţii proveniţi din
Republica Moldova sunt cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, vârsta la care cei mai mulţi cetăţeni
sunt implicați într-o formă de învăţământ. O altă obsrvație interesantă este că doar în Regiunea 3
studiile sunt cel mai important scop, pe când în celalte regiuni de imigrație reîntregirea familiei
este pe primul loc.
Acceptarea diferențelor și percepția discriminării
Această a doua secțiune, urmărește identificarea modului în care imigranții din România se
raportează la persoane diferite lor, precum și modul în care ei percep sau se percep a fi discriminați
0-13
5%
14-17
12%
18-34
65%
35-64
16%
peste 65
2%

27
în România. Datele cuprinse în această analiză sunt rezultate a unui sondaj realizat de Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației în 2018.
Pentru înțelegerea procesului de integrare a migranților, dincolo de analiza caracteristicilor socio-
economice și profesionale, este nevoie să înțelegem și modul în care aceștia se raportează la alte
grupuri etnice sau sociale. Aceste informații ne ajută să înțelegem cât sunt de deschiși în acceptarea
diferențelor sociale și etnice, inclusiv a celor culturale, aspecte esențiale în procesul de integrare.
Graficul B13 prezintă modul în care aceștia se raportează la diferite grupuri aflate în directa lor
vecinătate.
Grafic B13. Distanță socială a imigranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Analizând datele prezentate mai sus, putem afirma faptul că imigranții cuprinși în sondajul din
2018 sunt cel mai puțin toleranți față de persoanele dependente de droguri și alcoolici, urmate
apoi de persoane reprezentând minoritatea romă/țigani, persoane cu HIV/SIDA și cele care
au o altă orientare sexuală. Comparând cu datele culese în 2017 și prezentate pe larg în Indexul
Integrării Imigranților în România 2018, putem de asemenea observa o ușoară scădere în cazul
procentului celor care sunt mai puțin toleranți față de romi (de la 47,4% în 2017 la 44,7% în 2018)
și în același timp o scădere destul de mare a celor care nu își doresc în vecinătatea lor persoane
38.9
38.8
10.4
10.5
8.7
71.2
68.1
17
7.5
10
44.7
Persoane cu HIV/SIDA
Persoane cu altă orientare sexuală
Persoane de altă rasă
Persoane de altă etnie
Persoane de altă religie
Dependenţi de droguri
Alcoolici
Persoane necăsătorite ce locuiesc împreună
Români
Imigranţi
Romi/Ţigani

28
bolnave de HIV/SIDA (de la 53,4% în 2017 la 38,9% în 2018). Mai mult, se poate observa și o
ușoară creștere a intoleranței față de persoanele cu altă orientare sexuală (de la 34,1% în 2017 la
38,8% în 2018).
În ceea ce privește percepția generală legată de discriminarea în România, cei mai mulți imigranți
(43,8% din totalul respondenților) consideră că discriminarea se realizează în raport cu persoanele
de altă etnie, urmate de cele diferite rasial – 32,6% sau pentru modul în care aceștia vorbesc limba
română (28,1%). Mai mult decât atât, 26,1% dintre aceștia consideră că discriminarea în România
este făcută de persoanele care au altă religie decât cea a majorității.
Grafic B14. Situațiile în care imigranții se simt discriminați (% din cei care au răspuns că se
simt discriminați)
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Dincolo de percepția imigranților privind discriminarea lor în România, este foarte important să
înțelegem și contextul/ele în care aceștia s-au simțit cel mai discriminați. Astfel, spre deosebire de
anul 2017, când 44,8% dintre imigranți au declarat că se simt discriminați în relația cu companiile
de transport public, în anul 2018, doar 18,7% declară același lucru. Mai mult decât atât, doar 13,7%
se declară discriminați în relația cu poliția, comparativ cu 42,9% dintre imigranți care s-au
considerat discriminați în relația cu poliția în 2017. Un aspect important este legat de discriminarea
resimțită în momentele de socializare ale acestora, în condițiile în care 20,4% dintre aceștia s-au
18.1
17.1
20.4
19
13.7
19.2
18.7
12.3
În căutarea unui loc de muncă
În cautarea unei locuinţe/ chirii
În restaurante şi baruri
În relaţia cu instituţiile de învăţământ
În relaţie cu Poliţia
În relaţia cu alte autorităţi locale
În mijloacele de transport în comun
Alte situaţii

29
simțit discriminați în baruri sau restaurante. Pe de altă parte, 17,1% s-au simțit discriminați în
căutarea unei locuințe/chirii și 19,0% în relația cu o instituție de învățământ.
În 2018, dintre cei care s-au simțit discriminați în căutarea unui loc de muncă, cel mai mare
procent (24,4%) sunt stabiliți în Regiunea 5 de migrație. Tot în această regiune sunt și cei mai
mulți imigranți care se simt discriminați în relația cu o instituție de învățământ (22,2%) sau în
relația cu poliția (22,2%). În schimb, este de remarcat faptul că cei mai mulți din Regiunea 3 de
migrație (30,2%) s-au simțit discriminați în căutarea unei locuințe sau chirii, dar și în relația
cu alte instituţii publice locale (25,9%).
Bibliografie
EUROSTAT - Migration and migrant population statistics, disponibil la:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics#Migration_flows:_Immigrati
on_to_the_EU_from_non-member_countries_was_2.4_million_in_2017, ultima dată accesat la
data de 4.11.2019.
Inspectoratul General pentru Imigrări, Date oficiale privind populația de imigranți din anii 2016,
2017 şi 2018.
Inspectoratul General pentru Imigrări. Evaluarea activității din anii 2016, 2017 şi 2018, disponibil
la: http://igi.mai.gov.ro/ro/content/analiza-activitatii, ultima dată accesat la data de 27.08.2019.
IOM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), 2018. Migration Flows to Europe – Quarterly
Overview, disponibil la:
https://reliefweb.int/sites/reliefweb.int/files/resources/2018_Q1_Overview_Arrivals_to_Europe_
0.pdf, ultima dată accesat la data de 28.08.2019.
Obucina, Vedran, 2019. Will Romania accomodate Asian Workers and change its labor market?,
in Central European Financial Observer, disponibil la: https://financialobserver.eu/cse-and-
cis/will-romania-accommodate-asian-workers-and-change-its-labor-market/, ultima dată accesat
la data de 27.08.2019.

30
3. Integrarea pe piața muncii
Ovidiu Oltean
Introducere
Această secțiune analizează felul în care regimul de integrare din România facilitează sau
îngreunează integrarea imigranților pe piața muncii din România, cartografiind în special
ocupațiile acestora, nivelul de competențe și poziția ocupată pe piața muncii în termeni de venit și
statut social. Mai specific, capitolul își propune să analizeze care sunt domeniile în care activează
imigranții, care este nivelul de convergență al veniturilor obținute de migranți cu cel al populației
locale dar și care este percepția acestora despre piața de muncă din România sau care sunt
provocările cu care se confruntă în găsirea unui loc de muncă în context românesc, un context unde
migrația de muncă este un fenomen recent.
Migrația internațională este definitorie pentru istoria recentă a României și este responsabilă pentru
o bună parte din schimbările sociale care au modelat societatea românească în perioada post-
comunistă. Pe lângă reducerea sărăciei în anumite zone, a transferului de valori și idei dinspre
țările de destinație ale migranților spre locurile de origine și îmbunătățirea condițiilor de trai,
emigrația a generat în ultimul deceniu și jumătate din depopularea intensă a anumitor zone.
Această depopulare se traduce astăzi în lipsa generalizată a forței de muncă în anumite zone și
reprezintă unul dintre cele mai importante obstacole cu care se confruntă economia românească și
una dintre problemele cel mai des aduse în discuție de mediul de afaceri.
Una dintre soluțiile propuse și alese de tot mai mulți angajatori pentru a depăși acest blocaj
este ,,importul’’ de forță de muncă din afara țării. Fenomenul nu este neapărat unul nou în
România, însă se află în plină dezvoltare în ultima perioadă. Numărul celor care aleg să muncească
în România crește de la an la an pe fondul flexibilizării condițiilor de angajare, precum scăderea
salariului minim care poate fi acordat muncitorilor aduși din afara țării, măsură introdusă în ultimul
an, și creșterii numărului de permise de muncă acordate de autoritățile române muncitorilor din
afara spațiului european. Acest fenomen este abordat deseori de presă însă a fost mult prea puțin
acoperit de studii și cercetări într-un mod documentat, bazat pe date și dovezi empirice. Capitolul

31
de față încearcă să suplimenteze această lipsă de date și să analizeze integrarea migranților în
România pe baza datelor statistice.
Tendințe și destinații emergente
La nivel european și global emerg tot mai multe noi destinații de migrație (Bertossi 2008), iar în
acest context, România se poziționează ca o posibilă destinație de întoarcere pentru migranții
români (Anghel 2019; Coșciug 2019; Oltean 2019) dar și ca o posibilă destinație de muncă sau de
tranzit pentru migranții din afara spațiului european. Fără să asistăm la o creștere spectaculoasă a
imigrației în România în valori absolute, numărul imigranților din interiorul spațiului european cât
și migrația din afara lui se află de câțiva ani într-o creștere constantă. Societatea românească se
află în fața unui fenomen cu care s-a confruntat prea puțin de la căderea comunismului și cu care
va trebui să se acomodeze în anii care vor urma. Demersul de față este util pentru înțelegerea
acestui fenomen și necesar pentru formularea și implementarea unor politici de integrare și forme
de asistență adaptate nevoilor migranților. Prin acest demers de cercetare încercăm să ilustrăm și
să înțelegem mai bine care sunt caracteristicile acestor procese migratorii, care sunt motivațiile și
problemele cu care se confruntă migranții, care sunt elemente structurale care facilitează sau
limitează integrarea, care sunt percepțiile migranților față de contextul de primire și care sunt
formele de sprijin acordate de autorități pentru a le facilita integrarea pe piața muncii. Pentru
definirea acestei dimensiuni de integrare am folosit șapte indicatori socio-economici precum rata
de ocupare a forței de muncă, rata contractelor de muncă pe perioadă determinată, rata contractelor
de muncă cu program parțial (jumătate de normă), rata șomajului, rata de angajare în sectorul
public, supra-calificarea sau rata lucrători independenți.
Tendințe de integrare
Așa cum a fost discutat și în capitolul precedent, fluxurile de imigrație în România sunt orientate
către orașele mari iar cei mai mulți dintre cetățenii străini cu ședere legală în România se află în
zonele urbane. Migranții pot aduce beneficii importante țării gazdă și pot suplimenta lipsa forței
de muncă. Mai ales în orașele dinamice din punct de vedere economic aceștia pot contribui la
menținerea unui anumit nivel de creștere și pot suplini lipsa talentelor sau migrația creierelor
necesare în profesii înalt calificate. Astfel, analizând graficul de mai jos putem observa cum față
de raportul precedent s-a modificat ușor ponderea migranților care au venit în România pentru a

32
munci. Pentru prima dată în ultimii ani numărul celor care au venit în România pentru angajare l-
a depășit pe cel al celor care au venit pentru studii.
Grafic C1. Ponderea migranților în funcție de scopul șederii
Sursa: Date furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări 2018
În acest context, angajarea a devenit al doilea cel mai important motiv de imigrație după
reîntregirea familiei. Acest lucru poate fi explicat de creșterea economică susținută din ultimii ani,
de lipsa de personal calificat și de demersurile angajatorilor români de a contracta forță de muncă
din afara țării. Conform unui sondaj realizat de firma de recrutare Manpower, la nivelul anului
2016, 72% dintre angajatorii români declarau că au dificultăți în a găsi personalul necesar
acoperirii pozițiilor disponibile din companii, datorită acestui lucru România ocupând pentru mai
mulți ani la rând locul trei în rândul țărilor cu deficit de forță de muncă, după state ca Japonia și
Taiwan
5
.
Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. După integrarea în Uniunea Europeană, România a
atras constant investiții străine și a creat noi locuri de muncă. În același timp, un procent important
din populația activă a părăsit țara. Se vehiculează că între trei și cinci milioane de români trăiesc
temporar sau permanent în afara granițelor țării (UNDESA 2017). De asemenea se vehiculează că
o șesime din populația activă a emigrat (World Migration Report 2018). Astfel, în anumite
5
Importul de angajați străini, o posibilă soluție pentru criza de angajați din România?
https://revistacariere.ro/leadership/piata-muncii-employment/importul-de-angajati-straini-o-posibila-solutie-pentru-
criza-de-pe-piata-muncii-din-romania/, accesat 20.09.2019.
25.8
19.34
36.59
1.35
2.1
3.03
10.17
1.62
Angajare
Studii
Reîntregire familie
Protecție subsidiară
Refugiat
Rezidență permanentă membru familie
Ședere permanentă
Alte scopuri

33
industrii și centre urbane dinamice din punct de vedere economic, imigranții au găsit nișe
economice neocupate și oportunități de angajare.
Grafic C2. Cele mai răspândite domenii de activitate în rândul migranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Datele colectate în 2018 ne arată că imigranții se orientează preponderent spre domeniul serviciilor
care necesită un nivel scăzut sau mediu de pregătire precum industria hotelieră, comerțul sau
relațiile cu clienții și într-o mai mică măsură spre domenii care necesită un nivel de pregătire mai
ridicat, precum management și contabilitate. Din acest punct de vedere, putem spune că imigrația
în România este relativ diversificată deoarece întâlnim atât migranți necalificați, care lucrează în
domenii ce nu necesită studii superioare, cât și migranți calificați cu venituri peste media națională.
3.6 1.3
5.6
1.5 1.2 1.2 4.1 0.5 0.4 2.7 1.1 0.9 0.6 1.2 1.9
77.8
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Management și Contabilitate
Muncitor Calificat
Industria Hotelieră și Restaurante
Medicină și Servicii Medicale
Educație
Voluntar
Comerț/Vânzări
Marketing
Sectorul Bancar și Financiar
Relații Clienți
Antreprenoriat
Inginerie IT și Automatizări
Cercetare
Muncitor Necalificat
Alte Ocupații
Nu lucrez/nu știu/nu răspund

34
Privit dintr-un alt unghi, potrivit propriilor interpretări și poziționări ale respondenților, situația
poate părea ușor diferită. Graficul de mai jos este construit pe răspunsurile acestora cu privire la
sectorul de activitate în care lucrează, aceștia fiind responsabili de a se plasa într-un anumit sector
de activitate sau altul, în funcție de locul de muncă pe care îl ocupă în prezent. Așa cum vedem în
graficul de mai jos (C3), cei mai mulți se plasează în sectorul secundar sau terțiar. Aproape 20%
din respondenți se plasează în aceste sectoare de activitate.
Grafic C3. Sectorul de activitate în care se poziționează respondenții în funcție de locul de
muncă ocupat în prezent
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Pentru a afla care este statutul imigranților pe piața de muncă din România și pentru a testa teoria
conform căreia migranții ocupă de obicei poziții sub nivelul lor de calificare (Piore 1979), cei mai
penalizați fiind cei cu studii superioare și înalt calificați (European Commission – DG Home 2013)
am adresat celor patru grupuri țintă și instituțiilor responsabile de integrarea lor pe piața muncii
întrebări care încearcă să măsoare poziția acestora pe piața muncii și statutul socio-economic. Un
set de întrebări a fost adresat cu ajutorul chestionarelor aplicate respondenților din cele trei
categorii ale cetățenilor cu ședere legală în România (RTT, BPI și iEU) dar și imigranților care au
obținut cetățenia română. Un alt set de întrebări au fost adresate instituțiilor locale, regionale și
naționale implicate în serviciile destinate migranților.
3.9 7.3
11
77.8
Sector primar (agricultură,
zootehnie, pescuit)
Sector secundar (industrie,
construcții, energie)
Sector terțiar (transport,
comunicații, servicii)
Nu lucrez/nu știu/nu răspund

35
În privința statutului și poziției pe piața de muncă din România am primit date de la AJOFM,
agenție responsabilă cu înregistrarea numărului de șomeri și gestionarea plăților pentru aceștia.
Dar aproximativ jumătate dintre agențiile județene de ocupare a forței de muncă ne-au furnizat
date cu privire la numărul persoanelor din categoriile RTT, BPI și iEU înregistrați în bazele lor de
date ca beneficiari de ajutor de șomaj. Numărul șomerilor din categoriile de imigranți menționate
mai sus este foarte mic, agențiile AJOFM raportând 151 de cetățeni străini cu ședere legală care
beneficiază de acest ajutor. Nu am primit însă informații despre persoanele care au cetățenia
română, neexistând baze de date sau registre speciale care să înregistreze date în mod diferențiat
despre aceste persoane. Din Tabelul C1 Putem vedea cum numărul șomerilor este concentrat în
județele de frontieră și nu neapărat în județele cel mai slab dezvoltate.
Tabel C1. AJOFM-urile care au raportat persoane cu ședere legală în România înregistrate
ca șomeri în 2018 și numărul acestora în funcție de categoria din care fac parte
Județ
RTT
BPI
iEU
Total județ
Satu-Mare
2
0
2
4
Sălaj
0
0
0
0
Bistrița-Năsăud
0
0
0
0
Arad
1
0
4
5
Cluj
0
0
3
3
Iași
4
0
1
5
Botosani
5
0
0
5
Suceava
0
0
0
0
Olt
0
0
0
0
Vaslui
0
0
1
1
Covasna
0
0
0
0
Brăila
3
3
1
7
Prahova
6
0
3
9

36
Vâlcea
3
0
4
7
Argeș
5
0
5
10
Giurgiu
0
26
0
26
Dâmbovița
0
0
0
0
Vrancea
0
0
0
0
Constanța
4
4
0
8
Timiș
45
1
15
61
Total categorie
78
34
39
151
Sursa: Date furnizate de AJOFM-uri în 2018
Din datele analizate în tabelele mai sus și în Graficele C4, C5, C6 și C7 (vezi Anexa 1) putem
vedea că străinii din România lucrează preponderent în domeniul serviciilor, cei mai mulți tind să
activeze în sectorul privat, mai degrabă ca angajați ai unei companii decât ca antreprenori sau
angajatori, cu contracte de muncă temporare, dintre care doar o mică proporție activează pe poziții
sub nivelul lor de calificare.
Grafic C4. Procentul respondenților care sunt angajați și a celor care sunt antreprenori
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
51.9
48.1
Angajat
Antreprenor/Freelancer

37
Deși migrația de muncă este în creștere în România, munca nu este unicul motiv pentru care
persoanele din alte state aleg să se stabilească în România. Din graficul de mai jos (M.8) reiese că
numărul celor care au lucrat mai mult de 12 ore pe săptămână este relativ redus. Doar 32,8 % din
respondenți au fost implicați într-o astfel de activitate. Dacă adunăm procentul celor care nu au
muncit cel puțin 12 ore pe săptămână și al celor care nu au răspuns la această întrebare, ne apropiem
de procentul de 50% al celor care nu au fost implicați în această activitate în ultima perioadă.
Grafic C8. Procentul respondenților care au lucrat mai mult de 12 ore pe săptămână
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Explicațiile pentru situația detaliată mai sus sunt explicate de graficul C9 de mai jos. Cei mai mulți
dintre respondenți (74%) nu au muncit pentru că studiază. Alte motive importante sunt lipsa unei
activități remunerate datorită statutului de casnic(ă) al respondenților sau datorită statutului de
șomer(ă), deși, așa cum am văzut din datele furnizate de instituțiile publice, numărul persoanelor
care beneficiază de indemnizație de șomaj în rândul migranților este foarte redus. Cifrele acestea
ne reamintesc însă de importanța migrației de studii. Deși au fost depășiți ca pondere de cei care
32.8
32.3
5
27.4
da
nu
alte răspunsuri
nu știu/nu răspund

38
au venit cu permis de muncă, studenții reprezintă una dintre cele mai importante, deschise și
vizibile categorii de imigranți din România.
Grafic C9. Care este motivul pentru care respondenții lucrează mai puțin de 12 ore pe
săptămână
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
În privința veniturilor, imigranții se situează oarecum asemănător cu restul populației din România.
Deși venitul mediu lunar net declarat de respondenți se situează peste media națională, cu
peste 4150 de lei (vezi Tabelul C4 din Anexe) față de valoarea de 3142 de lei cât era venitul mediu
lunar net în România în august 2019 (INS 2019), atunci când ne uităm la distribuția veniturilor
vedem că peste 43,7% dintre respondenți înregistrează venituri sub 2000 de lei net pe lună,
în timp ce 19,1% se situează în jurul salariului mediu pe economie din România.
Conform distribuției veniturilor, într-o oarecare măsură imigranții din România tind să fie la fel
de polarizați în privința veniturilor lunare la fel ca restul populației. Există un procent
8.4 2.1
74
6.6
0.6 8.4
casnic(ă)
pensionar(ă)
student(ă)
șomer(ă)
persoană cu dizabilități
alte situații

39
semnificativ de persoane care obțin câștiguri peste media națională, în timp ce o majoritate relativă
de 43,7 procente înregistrează venituri sub salariul mediu pe economie la nivelul anului 2019.
Grafic C10. Niveluri salariale și categorii de venit în rândul migranților din România
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
În ceea ce privește legătura dintre statutul migranților și regiunea de origine, am realizat o serie de
analize bazate pe coeficienți de asociere, pentru a vedea dacă statutul respondenților și țara de
origine (cetățean european, resortisant al țărilor terțe, refugiat, cetățean român) are vreun efect
asupra experienței de muncă în România. Pentru aceste analize am utilizat coeficienții de
contingență C a lui Pearson și coeficientul de corelație V a lui Cramer. Rezultatele de mai jos ne
10.9
7.3
8.3
19.1
43.7
010 20 30 40 50
peste 7000 lei
4500-7000 lei
3500-4500 lei
2000-3500 lei
sub 2000 lei

40
arată că statutul de refugiat scade considerabil șansele ca o persoană să fi muncit 12 ore pe
săptămână de la sosirea în România.
Tabel C2. Testarea asocierii dintre statutul respondenților (cetățean european, resortisant
al țărilor terțe, refugiat, imigrant cu cetățenie română) și experiența de muncă în România
Phi value
Cramer's V
Sig.
N
BPI
0,017
0,17
0,0682
550
RTT
- 0,056
0,056
0,189
550
iEU
- 0,014
0,014
0,751
550
Imigrant cu
cetățenie română
0,067
0,067
0,118
550
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Discuție
Spre deosebire de ediția anterioară din 2017, când majoritatea imigranților au venit în România
pentru studii, în setul de date colectate în anul 2018, numărul celor care au venit în România să
muncească, îl depășește pe cel al cărora au venit să studieze, și se poziționează imediat după cei
care au venit pentru reîntregirea familiei (IGI 2018). Din punct de vedere al inserției pe piața
muncii, aproximativ 22% dintre respondenți muncesc, putându-se observa o corelație negativă
puternică între statutul de refugiat (Beneficiar de Protecție Internațională - BPI) și cel de cetățean
european, și o corelație pozitivă între experiența de muncă și calitatea de resortisant al țărilor terțe
(RTT) sau aceea de migrant cu cetățenie română (iEU).
La fel ca în 2017, grupul străinilor care muncesc în România are o situație mai precară decât restul
populației locale. Spre deosebire de populația locală, majoritatea imigranților lucrează pe baza
contractelor de muncă pe perioadă determinată. Aproape 60% dintre aceștia se află în această
categorie, în timp ce în rândul muncitorilor locali, rata contractelor pe perioada determinată este
una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Majoritatea imigranților ocupă un loc de muncă
în mediul privat, urmat imediat de sectorul public, imagine similară cu situația populației locale.
În privința veniturilor, situația este ușor diferită față de anul trecut. Imigranții din cele patru
categorii chestionate se deosebesc de restul populației românești prin venitul median mult mai mic
și venitul mediu ușor mai mare, situație explicată prin polarizarea și inegalitatea veniturilor, cu

41
peste 43% dintre respondenți câștigând sub salariul mediu lunar net la nivel național în 2019 și cu
aproximativ 20% câștigând mult peste salariul mediu lunar net.
Aceste cifre trebuie însă interpretate și prin prisma accesului migranților la alte surse de venit și la
forme de suport material și social, similare cu cele ale societății gazdă. Migranții nu au în cele mai
multe cazuri proprietăți sau surse de venit complementare și nici nu se pot bucura de sprijinul
familial sau al rețelelor de prieteni. Privite în acest context, veniturile migranților nu sunt mari,
aceștia locuind aproape în întregime în mediul urban unde cheltuielile curente sunt mult mai
ridicate și având drept unică sursă de venit salariul lunar. Caracterul temporar al contractelor de
muncă reprezintă o presiune în plus pentru stabilitatea financiară a acestora. Din păcate nu am
putut să stabilim o legătură între venituri și regiunea de origine și statutul migranților. Diversitatea
migrației din România este reflectată însă în polarizarea veniturilor. Respondenții acestui demers
de cercetare se diferențiază puternic în funcție de venit, caracteristică care poate avea un impact
semnificativ asupra integrării și statutului socio-economic din noua societate gazdă. Pentru a putea
obține rezultate relevante în privința integrării imigranților pe piața de muncă din România este
nevoie de reluarea acestor cercetări și realizarea de studii longitudinale care să surprindă evoluția
socio-economică a migranților în timp.
Bibliografie
Bertossi, Cristophe. 2008. The Regulation of Migration. A Global Challenge. Politique étrangere
Vol. 5 Special Issue, CAIRN, Institut français des relations internationales, pp.189-202,
https://www.cairn.inforevue-politique-etrangere-2008-5-page-189.htm.
Engbersen, Godfried, Okólski, Marek, Black, Richard și Cristina Panțîru. 2010. Working out a
way from East to West: EU enlargement and labour migration from Central and Eastern Europe.
În Richard Black, Godfried Engbersen, Marek Okólski și Cristina Panțîru (editori) A Continent
Moving West? EU Enlargement and Labor Migration from Central and Eastern Europe,
Amsterdam: Amsterdam University Press, IMISCOE, pp. 7-22.
Engbersen, Godfried, Snel, Erik și Jan de Boom. 2010. 'A van full of Poles': Liquid migration from
Central and Eastern Europe. În Richard Black, Godfried Engbersen, Marek Okólski și Cristina
Panțîru (editori) A Continent Moving West? EU Enlargement and Labor Migration from Central
and Eastern Europe, Amsterdam: Amsterdam University Press, IMISCOE, pp. 115-140.

42
European Commission – DG Home. 2013. Using EU Indicators for Immigrant Integration.
Bruxelles: Migration Policy Group.
Inspectoratul General pentru Imigrări. 2018. Numărul Cetățenilor Străini (BPI, RTT și iEU)
Stabiliți Legal în România la 31.12.2017. Date furnizate de Biroul Date Statistice a Inspectoratului
General pentru Imigrări din România.
IOM. 2018. World Migration Report, Disponibil la: https://www.iom.int/wmr/world-migration-
report-2018, accesat 23.01.2019.
Larionescu, Andra Letiția Jacob. 2012. Migrants’ housing in the homeland. A case study of the
impact of migration on a rural community: the village of Marginea, Romania, Journal of
Comparative Research in Anthropology and Sociology 3 (2), pp. 81-95.
Lodovici, Manuela S. 2010. Making a Success of Integrating Immigrants in the Labor Market,
Discussion Paper November 2010, Instituto per la Ricerca Sociale, Roma.
Migration Data Portal & UNDESA. 2017. Immigration and Emigration Statistics: International
Migrant Stocks, Disponibil la: https://migrationdataportal.org/themes/international-migrant-
stocks, accesat 19.01.2019.
OECD. 2015. Indicators of Immigrant Integration 2015. SETTLING IN. Disponibil la
http://www.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/indicators-of-immigrant-integration-
2015-settling-in_9789264234024-en, accesat 19.01.2019.
Piore, Michael J. 1979. Birds of Passage. Migrant Labor and Industrial Societies. Cambridge:
Cambridge University Press.
Sandu, Dumitru. 2010. Modernising Romanian society through temporary work abroad. În Richard
Black, Godfried Engbersen, Marek Okólski și Cristina Panțîru (editori) A Continent Moving West?
EU Enlargement and Labor Migration from Central and Eastern Europe, Amsterdam: Amsterdam
University Press, IMISCOE, pp. 271-287.
Vlase, Ionela. 2013. ‘My Husband is a Patriot!’: Gender and Romanian Family Return Migration
from Italy, Journal of Ethnic and Migration Studies 39 (5), pp. 741-758,
DOI:10.1080/1369183X.2013.756661.

43
Vollmer, Bastian. 2011. Irregular Migration in the UK: Definitions, Pathways and Scale,
COMPAS, University of Oxford.
Anexe
Grafic C5. Procentul respondenților care lucrează în sectorul public, privat și non-
guvernamental
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Grafic C6. Tipul contractului de muncă
5.2 12.6
4.7
75.5
sectorul public
sectorul privat
sectorul non-guvernamental
nu știu/nu răspund

44
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Grafic C7. Procentul respondenților a căror loc de muncă corespunde cu nivelul de
calificare
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
36.5
27.7
35.8 contract permanent
contract temporar pentru maximum
1 an
contract temporar pentru mai mult
de 1 an
13
6.8
3.7
74.7
da
nu, sunt supra-calificat
nu, sunt sub-calificat
nu știu/nu răspund

45
Tabel C3. Venitul mediu lunar net
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Grafic C11. Niveluri de venit și categorii de venit reorganizate
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Care este venitul dumneavoastră lunar net( în RON)?
NDate valide 210
Date lipsă435
Medi e 4153.3
Abatere standard 7689.367
10.9
7.3
27.4
43.7 peste 7000 lei
4.500-7000
2000-4500
sub 2000 lei

46
4. Educație
Andreea Vornicu și Carmen Greab
Educația reprezintă una din dimensiunile cel mai des invocate în spațiul public în contextul
integrării imigranților. Acest fapt nu este surprinzător în contextul în care educația este adusă ca
argument de majoritatea actorilor implicați în dezbaterile despre cum are loc integrarea
imigranților. De exemplu, unele studii arată că atât copiii cât și adulții care urmează diverse forme
de educație în țara gazdă sau care reușesc să își echivaleze studiile au o șansă mai mare să se
integreze în societatea țării gazdă, să își găsească mai ușor un loc de muncă și să aibă un trai mai
bun (OECD 2015). Adeseori, în discursurile de factură conservatoare, apare însă îngrijorarea că
imigranții au dificultăți în procesul de integrare pentru că au un nivel de educație mult mai scăzut
față de cel al persoanelor din țara gazdă.
Datele folosite in acest capitol au fost colectate atât de la autorități publice la nivel național și
regional, județean sau local, cât și direct de la imigranți prin intermediul unui chestionar. Similar
cu rezultatele studiului din 2018, rămâne o constantă faptul că cei mai mulți respondenți ai
sondajului național declară că fie vin în România pentru a studia, fie odată ajunși aici, își continuă
studiile. Astfel, peste 60% dintre respondenți au declarat că sunt înscriși într-o formă de
educație în România în sensul larg al termenului.
Grafic D1. Înregistrarea în forme de educație sau training în anul 2018
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
60.4%
31%
8.7%
Da Nu Nu Știu/Nu Răspund

47
Aceste date se corelează și cu informațiile furnizate de către Inspectoratul General pentru Imigrări
și prezentate pe larg in capitolul 2 - Context General. Astfel, dacă ne uităm la motivul mutării în
România și la distribuția pe regiuni a imigranților, observăm că persoanele care vin pentru studii
în România sunt grupate în zona orașelor mari sau în centre universitare importante. Mai mult, și
o parte din persoanele care obțin permis de ședere pentru reîntregirea familiei sau pentru muncă,
se înscriu în diverse forme de educație, fie că este vorba de cursuri universitare sau programe de
conversie profesională sau poate cursuri de limba română.
Tot în acest context merită menționată și distribuția pe categorii de imigranți. Astfel, dintre cei
care sunt înscriși în forme de învățământ în România, cei mai mulți sunt resortisanți ai țărilor
terțe sau RTT – 35,3%, fiind urmați de către cetățeni ai Uniunii Europene – 10,85% și
persoane născute în afara României dar cu cetățenie română – 9,45%. Chiar dacă beneficiarii
de protecție internațională (BPI) apar în procentaje mici în această distribuție – 4,8%, trebuie
subliniat faptul că numărul total al acestora este redus în România, iar cei mai mulți dintre ei sunt
înscriși la cursurile de limba română.
Tabel D1. Distribuția pe categorii de imigranți
Înscriși
Educație/Training
Deține cetățenie
română
Cetățean UE
RTT
BPI
Da
9,45%
10,85%
35,3%
4,8%
Nu
4,4%
4,4%
18,1%
4,1%
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
În ceea ce privește tipul de educație sau forma de instruire, cei mai mulți imigranți care sunt înscriși
într-o formă de învățământ din România urmează cursuri universitare, 43% dintre aceștia
declarând că frecventează în prezent cursuri universitare în România (licență, masterat sau
doctorat). O altă parte importantă a respondenților fie s-au înscris la cursuri de limba de română,
fie sunt înscriși în anul pregătitor înaintea începerii cursurilor universitare sau beneficiază de
cursurile gratuite oferite de către ONG-uri sau de către Inspectoratele Școlare.

48
Grafic D2. Forma de educație aleasă de către imigranți în 2018
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Un procent mai mic (1,7%) urmează diverse forme de specializare, precum rezidențiate sau cursuri
de specializare în muncă. Doar 2% dintre imigranți urmează cursuri de factură vocațională și non-
formală, oferită de către ONG-uri sau alte instituții abilitate. Trebuie menționat de asemenea faptul
că o parte importantă dintre respondenți (43,1%) nu au dorit să ofere detalii despre tipul de educație
sau forma de instruire pe care o urmează în România sau nu urmează în acest moment forme de
studii.
42.6
10.4
1.7
0.65
1.55
43.1
Studii universitare Ore de limba romana Specializare
Vocational Educatie non-formala Nu Știu/Nu Răspund

49
Grafic D3. Înscrierea pentru cursurile de limba română 2018
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Important de discutat tot în acest context este și distribuția pe regiuni în funcție de tipul de educație
urmat. Astfel, cei mai mulți imigranți care urmează cursurile universitare se află în Regiunea
1
6
, fiind urmați de cei din Regiunile 4 și 3. Aceste informații trebuie nuanțate întrucât aceste regiuni
înglobează cele mai importante universități din România. Tot în acest context, peste 50% din
respondenții care locuiesc în Regiunea 3 au refuzat să ofere informații despre tipul de educație pe
care îl urmează, însă datele oficiale IGI arată că cele mai multe permise pentru educație au fost
eliberate pentru această zonă (vezi capitolul Context General). Una dintre potențialele explicații
pentru numărul mare de permise pentru educație eliberate pentru Regiunea 3 este dată de faptul că
mulți cetățeni din Republica Moldova, de exemplu bursieri ai statului român, vin la studii liceale
6
Regiunea 1 - București, Ilfov, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Brașov, Covasna, Giurgiu,
Călărași, Ialomița, Teleorman, Olt și Dolj
Regiunea 4 - Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu și Alba
Regiunea 5 - Timișoara, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Caraș-Severin
Regiunea 2 - Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Brăila, Tulcea și Constanța
Regiunea 3 - Suceava, Botoșani, Iași, Piatra Neamț
40.3
10.7
5.2 4
10 7.9 7
14.9
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cursuri
oferite de o
instituție a
statului
Cursuri
oferite de
către ONG-uri
Cursuri
oferite de un
profesor
plătit de
cursant
Am învățat
singur limba
română
Nu am nevoie
de cursuri de
limba română
Nu m-am
înscris la
cursuri de
limba română
Altele Nu Stiu/Nu
Răspund

50
și universitare în România, cu precădere în zona Moldovei, cum ar fi județele Iași și Galați
7
.
Interesant este si faptul că în Regiunea 4 sunt cei mai mulți respondenți care urmează cursuri
de limba română, fie oferite de ONG-uri, fie de către universități, sub forma anului pregătitor.
Tabel D2. Distribuția pe regiuni a tipului de educație urmat, 2018
Ce tip de
educație/instruire/specializare
urmați în prezent?
Regiunea
1
Regiunea
2
Regiunea
3
Regiunea
4
Regiunea
5
Studii universitare
133
20
33
72
17
Ore de limba română
13
5
14
30
5
Specializare
3
0
3
4
1
Vocațional
0
1
0
2
1
Educație non-formală
3
2
3
2
0
Nu Știu/Nu Răspund
89
26
63
79
21
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Referitor la datele despre înregistrarea imigranților în sistemul de educație din România, din cele
42 de Inspectorate Școlare Județene existente în România, doar 17 au răspuns demersului
nostru de colectare a datelor privind numărul cetățenilor străini înregistrați în sistemul de educație.
Dintre județele care au furnizat date privind numărul de elevi străini, trebuie amintite județele Cluj,
Brașov, Sibiu, Timiș, Vaslui, Botoșani și Dâmbovița. Inspectoratele aferente acestor județe
înregistrează și raportează datele privind cetățenii străini care sunt înmatriculați în diverse forme
educaționale, în special din categoria RTT (resortisanți ai țărilor terțe). Dintre aceste județe, este
important de menționat faptul că cele din vestul țării (Cluj, Brașov, Sibiu, Timiș) raportează cei
mai mulți cetățeni membri ai Uniunii Europene înregistrați în sistemul educațional (gimnaziu,
liceu).
În plus, în aceste județe, sunt înregistrați și un total de 21 de beneficiari de protecție internațională
(BPI), cel mai mare număr fiind în Timiș – 13. Cu toate acestea, datele trebuie interpretate cu
7
Pentru mai multe informații despre programul de burse oferit de statul Român, vezi rapoartele RoAID – Agenția de
Cooperare Internațională pentru Dezvoltare.

51
precauție. De exemplu, Inspectoratul Școlar din Sălaj a transmis faptul că în acest județ nu există
,,niciun” elev străin, ci doar elevi din Republica Moldova. Alte inspectorate au spus că nu
colectează astfel de date. Aceste răspunsuri indică faptul că nu există o practică unitară la nivel
de inspectorate, și nici conceptele nu sunt operaționalizate în aceeași manieră în toate instituțiile
statului.
Literatura de specialitate arată faptul că educația părinților reprezintă un predictor bun și pentru
educația copiilor. Astfel, cu cât părinții au un nivel de educație mai ridicat sau înțeleg importanța
educației, cu atât și copiii lor au șanse mai ridicate la educație. Mai mult, părinții educați investesc
și mai mult timp și bani pentru viitorul copiilor lor, elemente ce se traduc în reușită școlară (Davis-
Kean 2005). Referitor la datele colectate în cadrul acestui studiu, aproximativ 30% dintre părinții
respondenților sunt absolvenți de universitate, iar 28,5% (cazul mamelor) au studiile liceale
finalizate. Aceste date arată faptul că educația a fost valorizată și de către părinții imigranților.
Astfel, cu cât părinții sunt mai educați, în special mamele, cu atât și copiii au șanse mai mari de a
valoriza educație. Acest fapt e subliniat și de numărul mare de respondenți care sunt înrolați în
forme de educație sau vin în România pentru a-și continua studiile. Mai mult, informațiile
subliniază faptul că profilul imigrantului din România (64% dintre respondenți) trebuie analizat și
din perspectiva dimensiunii ,,educație’’.
Grafic D4. Nivelul de educație al părinților imigranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
28.5 27.4
10
27.9
0
5
10
15
20
25
30
Liceu Universitate
Nivel educație părinți
Mama Tata

52
Bibliografie
Davis-Kean, Pamela E. The influence of parent education and family income on child
achievement: the indirect role of parental expectations and the home environment. Journal of
family psychology 19, 2(2005): 294.
OECD. 2015. Indicators of Immigrant Integration 2015. SETTLING IN. Disponibil la
http://www.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/indicators-of-immigrant-integration-
2015-settling-in_9789264234024-en, accesat 19.01.2019.

53
5. Identitate și cetățenie activă
Bogdan Radu
Acest capitol se bazează pe datele obținute în urma unei anchete sociologice pe un eșantion de 645
de migranți care locuiau în Romania în 2018. Scopul principal al acestei analize este de a prezenta
modurile în care migranții care trăiesc în România își păstrează și reconfigurează identitatea în
contextul procesului migrației. Eșantionul cuprinde patru categorii de migranți: beneficiari de
protecție internațională, resortisanți ai țărilor terțe, imigranți din alte țări ale Uniunii
Europene/Spațiului Economic European și imigranți care au dobândit deja cetățenie română.
Analiza se centrează pe studiul a două chestiuni inter-relaționate: identitatea și cetățenia activă.
În cadrul identității, accentul cade pe modurile în care migranții păstrează aspecte ale identității
lor etnice, religioase si culturale, în contextul peisajului identitar specific statului gazdă, incluzând
învățarea limbii române. Mai mult, este interesant de urmărit și fenomenul transnaționalismului,
care implică natura și intensitatea legăturilor pe care migrantul le păstrează cu comunitatea sa din
statul de origine. Astfel, o măsură a transnaționalismului poate fi contribuția financiară la
bunăstarea membrilor familiei rămași acasă, prin intermediul remiterilor financiare, dar și
păstrarea legăturii afective cu aceștia sau participarea la acțiuni civice care privesc situația politică
sau socială din țara de origine.
Din perspectiva cetățeniei active, dat fiind că în România persoanele fără cetățenie nu au drept de
vot la alegerile parlamentare și prezidențiale din România, implicarea în organizații voluntare este
cea mai relevantă măsură a implicării cetățenești a migranților. Din punctul de vedere al integrării
lingvistice, peste 40% dintre cei intervievați au urmat cursuri gratuite de limbă română
oferite de către o instituție din sistemul educațional, iar peste 10% pe cele oferite de
organizații nonguvernamentale. Este evident că aceste cursuri - cele mai multe organizate de
către sistemul de educație public - reprezintă oportunități importante pentru migranții care doresc
să aibă un loc de muncă și să se integreze în societatea românească.
De altfel, informațiile prezentate în graficul E2 confirmă faptul că, la serviciu și în discuțiile cu
prietenii, limba folosită cel mai frecvent este cea română. De asemenea, limba română este
folosită și la ascultarea radioului sau urmărirea televizorului, limba maternă fiind, în schimb, cel
mai adesea folosită în contextul familial și pentru parcurgerea presei scrise.

54
Grafic E1. Dimensiuni ale identității în rândul migranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Realizând o comparație între respondenții care au dobândit cetățenia română și cei care nu au
dobândit-o, din perspectiva folosirii limbii române, datele de sondaj arată că cei dintâi folosesc
limba română în mai multe contexte de interacțiune și în proporție mai ridicată decât ceilalți. Acest
rezultat ar putea fi influențat de faptul că o parte din respondenții care au dobândit cetățenia română
sunt din Republica Moldova, iar, în acest caz, limba lor maternă este de multe ori limba română.
Datele arată că persoanele fără cetățenie română sunt mai frecvent înscrise în programe de
învățare a limbii, oferite atât de sistemul public cât și de societatea civilă. De asemenea, există o
diferență marcantă între femei și bărbați din perspectiva folosirii limbii române: procentul din
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
orașul în care locuiți
orașul de unde veniți
regiunea în care locuiți
regiunea de unde veniți
România
țara dumneavoastră de origine
Uniunea Europeană
Cât de mult vă identificați cu... Deloc Foarte puțin
Puțin Mult
Foarte mult Non răspuns

55
rândul femeilor care aleg să folosească limba română în diferite situații este adesea
semnificativ mai ridicat decât cel înregistrat în rândul bărbaților. Mai mult, diferența cea mai
semnificativă se regăsește în cadrul folosirii limbii române în comunicarea cu propriii copii,
36,3% dintre respondente alegând limba română, spre deosebire de doar 14,2% dintre
respondenți. Acest rezultat sugerează probabil tendința sau capacitatea mai pronunțată înspre
integrare în rândul femeilor. Este important de menționat faptul că dintre respondentele femei
23,4% au cetățenie română, pe când proporția în rândul bărbaților este de 4,9%, ceea ce poate
explica diferența în integrare lingvistică între femei și bărbați. Acest rezultat este confirmat și de
diferența semnificativă dintre femei și bărbați în ceea ce privește planurile de viitor – aproape 55%
dintre femei doresc să rămână în România, pe când mai puțin de 30% dintre bărbați au aceleași
planuri.
Grafic E2. Integrarea lingvistică a migranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
citiți
ziare/reviste
vă uitați la
televizor
ascultați radio sunteți la
servici
vorbiți cu
prietenii
vorbiți acasă
cu copiii
vorbiți cu alți
adulți din
familie
Care este limba pe care o folosiți când...?
Limba maternă Limba română
Altă limbă Non răspuns

56
Transnaționalismul este un aspect important al procesului migrației, reprezentând modurile în care
se păstrează legătura cu țara și comunitatea de origine. După cum se poate observa în graficul E3,
marea majoritate a migranților din România păstrează legături strânse cu țările de unde
provin, fie prin menținerea contactului cu persoane care au rămas acasă, fie urmărind știrile
referitoare la țările de origine, sau vorbind cu cunoscuți despre acestea.
În contrast, este foarte mic numărul celor care trimit bani acasă, sau care se implică politic –
prin semnarea de petiții sau participarea la proteste referitoare la situația politică din țările
lor de origine. Este interesant (dar și previzibil) faptul că migranții din România nu sunt implicați
semnificativ în procesul remiterilor, care, în cele mai multe contexte de migrație economică, este
unul central, și una din motivațiile principale ale procesului de migrație.
Dacă se face distincția între respondenții care au dobândit deja cetățenia română și ceilalți,
ultimii sunt mai activ implicați în păstrarea contactului cu cei rămași acasă. Acest rezultat
este confirmat și de faptul că persoanele aparținând categoriei RTT sunt mai implicați in discuțiile
despre țara lor de origine, în comparație cu cei care au cetățenie română sau a unui stat UE. De
asemenea, este interesant de menționat faptul că, în contextul păstrării legăturii cu țara de origine,
femeile sunt mai degrabă cele care călătoresc acasă si păstrează contactul permanent cu cei rămași
în țara de origine, pe când bărbații sunt, mai degrabă implicați în activități civice referitoare la țara
de origine, și în remiteri.
De altfel, doar o minoritate a migranților din România se implică politic sau civic în chestiuni care
privesc țara lor de origine (cum ar fi votul, sau voluntariatul in organizații nonguvernamentale) așa
cum arată graficul E4. Singura măsură a transnaționalismului în care aceștia se implică
semnificativ sunt vizitele acasă, peste 30% din respondenți afirmând că au fost în vizită de mai
multe ori. Nu există diferențe semnificative între respondenții care au dobândit cetățenie română
și ceilalți din perspectiva implicării civice fie referitoare la situația din țara de origine, fie din
România.
În ceea ce privește planurile de viitor ale migranților, aproape 40% dintre aceștia doresc să
rămână în România, iar peste 20% ar dori să se întoarcă în țara de origine. Deși se discută
mult pe tema României ca țară de tranzit în parcursul migranților, doar 23,9% dintre respondenți
au afirmat că doresc sa migreze într-o altă țară. Desigur, răspunsul la această întrebare poate fi

57
influențat și de chestiuni de dezirabilitate socială, respondentul fiind uneori mefient în exprimarea
preferințelor sale, preferând să ofere răspunsul pe care-l crede preferat de către intervievator.
Grafic E3. Dimensiuni ale transnaționalismului în rândul migranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
trimis bani în
țara dvs. de origine
vorbit cu cineva din
țara dvs. de origine
vorbit cu cineva
despre țara dvs. de
origine
vizionat/citit știri
despre țara dvs. de
origine
semnat petiții
referitoare la
evenimente din țara
dvs. de origine
participat/organizat
proteste legate de
evenimente din țara
dvs. de origine
Cât de des ați...?
Zilnic sau mai des Săptămânal sau de câteva ori pe săptămână
Lunar sau de
câteva ori pe lună
Anual sau de câteva ori pe an
Niciodată Non răspuns

58
Peste 30% dintre respondenți au locuit deja într-o altă țară decât cea de origine, având deci
o oarecare experiență a migrației, ceea ce sugerează ca intenția de a rămâne în România ar putea
fi sinceră. De asemenea, aproximativ 20% dintre cei intervievați au cetățenie română, iar
dintre aceștia, aproximativ trei sferturi au afirmat că doresc să rămână în România, pe când
procentul celor care nu au cetățenie română dar doresc să rămână în România este de doar
40%. Cu siguranță, dobândirea cetățeniei române este un factor important în luarea deciziei de a
rămâne aici, întrucât implică un statut și drepturi comparabile cu ale populației autohtone.
Grafic E4. Cetățenie activă în context transnațional
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
O trăsătură distinctă a integrării în comunitate este numărul și tipul contactelor între migranți și
cetățenii țării gazdă. Datele arată că peste 60% dintre respondenți afirmă că cel puțin jumătate
din cei care îi vizitează sunt români, și peste 70% consideră că cel puțin jumătate din cei care îi

59
vizitează aparțin aceleiași comunități (de migranți) din care fac și ei parte. Din punctul de vedere
al segregării, datele de sondaj nu confirmă prezența acestui fenomen la scară largă, întrucât mai
mult de 40% din respondenți consideră că în comunitatea lor fie nu locuiește niciun membru
al grupului lor etnic fie doar câțiva.
Grafic E5. Voluntariatul în rândul migranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Din perspectiva apartenenței la sau voluntariatului în organizații nonguvernamentale, situația
migranților este asemănătoare cu cea a populației majoritare: între 60% și 70% dintre
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
organizații religioase/biserici
organizații sportive/de timp liber
organizație educațională sau artistică
sindicat
partid politic
organizații ecologiste
asociații profesionale
organizație umanitară/caritabilă
organizație a migranților
organizație studențească
organizație din țara dvs. de origine
Membru/voluntar în ... membru activ
membru inactiv
non-membru
non răspuns

60
respondenți nu fac parte din nicio organizație. Organizațiile cele mai populare, cele în care sunt
membri activi peste 10% dintre respondenți sunt cele studențești în primul rând (mulți respondenți
fiind studenți), după care cele din țara de origine, cele caritabile, educaționale, artistice, sportive,
dar și bisericile și asociațiile religioase. Faptul că migranții se implică puțin în activități voluntare,
inclusiv în cele care țin de aspectul transnațional al identității, nu este surprinzător. Cu alte cuvinte,
lipsa implicării poate fi o trăsătură a contextului românesc în care voluntariatul nu este la un nivel
la fel de ridicat ca în alte țări ale Uniunii Europene, și caracterizează atât populația autohtonă cât
și comunitatea de migranți. Nu există diferențe semnificative din punctul de vedere al
voluntariatului între cele patru categorii de migranți și nici între zonele de migrație în care
locuiesc.
În concluzie, spre deosebire de cazurile de migrație economică ,,clasice”, în România,
transnaționalismul migranților se manifestă mai mult prin păstrarea legăturilor afective cu
comunitatea și țara de origine, și mult prea puțin prin susținerea financiară a celor rămași acasă.
Nivelul relativ scăzut al veniturilor în România, în comparație cu cel din țările Europei de Vest,
reprezintă probabil una din cauzele acestui fenomen, dar și faptul ca cei care au venit la studii în
România sunt suprareprezentați în eșantion. În cazul migranților care au dobândit deja cetățenia
română, preferința pentru a rămâne în România este clară, aceștia nepercepând-o ca pe o țară de
tranzit, ci mai degrabă de destinație. Datele relevă faptul că migranții din România apreciază
posibilitatea de a urma cursuri de limba română, iar, în cazul celor care au dobândit cetățenia
română, folosirea limbii române este mai larg răspândită decât în cazul celor care fie nu
intenționează să o dobândească, fie încă nu au dobândit-o. Acest rezultat sugerează dorința de
integrare în rândul migranților. Nu în ultimul rând, faptul că femeile par a fi mai bine integrate în
societatea românească poate însemna atât dorința acestora de integrare, dar și faptul că planurile
lor de viitor sunt mai mult axate pe a rămâne în România, față de tendința mai pronunțată în rândul
bărbaților de a migra altundeva sau de a se întoarce în țara de origine.

61
6. Condiții de locuire și nivel de trai
Toma Burean
Analiza din acest capitol se bazează pe datele obținute în urma unei anchete sociologice realizate
de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației pe un eșantion de 645 de migranți care locuiau în
Romania în 2018. Scopul principal al acestei analize este de a descrie situația veniturilor și a
nivelului de trai al imigranților din România. Eșantionul cuprinde patru categorii de migranți:
beneficiari de protecție internațională, resortisanți ai țărilor terțe, imigranți din alte țări ale Uniunii
Europene și imigranți care au dobândit cetățenia română.
Grafic F1. Tipuri de beneficii primite de imigranți
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Doar 38% dintre respondenții sondajului își declară veniturile. Mediana veniturilor declarate a fost
de 2076 de lei. Media este semnificativ mai mare deoarece există câteva persoane care au declarat
venituri foarte mari. Ca termen de comparație, venitul mediu pe gospodărie pentru populația locală
este de 3873 de lei (Institutul Național de Statistică 2018). În plus, 16% dintre respondenți declară
că sunt unicele persoane aducătoare de venituri în gospodăria lor.
Graficul F1 arată că foarte puțini dintre imigranții chestionați primesc beneficii sociale. Cei
mai mulți (7%) primesc alocație pentru copii urmate de ajutoare sociale pentru familii cu
venituri scăzute și ajutor de șomaj. Cei mai puțini primesc ajutoare pentru persoane cu dizabilități.
Numărul persoanelor care primesc ajutor de șomaj este destul de mare având în vedere faptul că
3% 3% 4% 7%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
șomaj ajutor(pentru(persoane(cu(
dizabilități
ajutor(pentru(familii(cu
venituri(reduse
alocație(pentru(copii

62
majoritatea trăiesc în orașe precum Cluj-Napoca, București sau Timișoara în care șomajul este
redus. Tabelul F1 raportează diferențe minime între regiuni. Regiunea a cincea are cel mai mic
număr de respondenți beneficiari. Regiunea a patra are cel mai mare procent de persoane care
primesc alocații pentru copii, regiune a doua de ajutor de șomaj iar regiunea întâi de ajutoare pentru
persoane cu dizabilități.
Tabel F1. Beneficii primite de imigranți în funcție de regiunile de migrație
8
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Graficul F2 arată că aproape toți imigranții intervievați beneficiază de condiții de trai care exclud
deprivarea materială gravă sau expunerea la riscul de sărăcie. Riscul de sărăcie este măsurat printr-
un cumul de indicatori ce include standardele minimale ale Băncii Mondiale cu un venit minim de
peste 1USD/zi. Având în vedere că majoritatea imigranților intervievați sunt din mediul urban,
mai mulți imigranți decât populație locală beneficiază de aceste facilități. Într-un sondaj din
2014 organizat de Facultatea de Sociologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai se arată că 88%
dintre români au declarat că au un telefon mobil, 79% au o mașină de spălat, 62% au un computer,
59% au acces la internet, 14% au aer condiționat și 67% au apă caldă.
8
Regiunea 1 - București, Ilfov, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Brașov, Covasna, Giurgiu, Călărași,
Ialomița, Teleorman, Olt și Dolj
Regiunea 2 - Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Brăila, Tulcea și Constanța
Regiunea 3 - Suceava, Botoșani, Iași, Piatra Neamț
Regiunea 4 - Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu și Alba
Regiunea 5 - Timișoara, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Caraș-Severin
Procent (%)
Regiunea 1
R2
R3
R4
R5
Șomaj
3
6
3
4
0
Ajutor pentru persoane cu dizabilități
5
0
3
2
0
Ajutor pentru familii cu venituri reduse
4
2
3
6
2
Alocație pentru copii
6
6
3
10
4
Nr. de persoane
241
54
116
189
45

63
Grafic F2. Nivelul condițiilor de trai ale imigranților
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Pe lângă condiții mai bune de trai, imigranții se declară în proporție de 80% cu o stare bună de
sănătate. Este posibil ca acest procent să fie mai mic dacă am lua în considerare date medicale
colectate de la medici de familie. Programele de evidență a populației asigurate de la Casele
Județene de Asigurări nu dețin date despre numărul imigranților pe raza lor teritorială și
nicio evidență a stării lor generale de sănătate. Din răspunsurile primite de la aceste instituții a
reieșit faptul că programul de introducere a datelor despre asigurați nu permite extragerea unor
astfel de statistici.
77%
68%
84% 82%
79%
43%
61%
78% 77%
84%
71%
75%
57%
61%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
acces(la(internet
baie(proprie
apă(curentă
toaletă(în(casă
canalizare
aer(condiționat
televizor
frigider
termopane
electricitate
computer/laptop
smarphone/tabletă
bucătărie(proprie
propria(cameră

64
Grafic F3: Proporția dedicată cheltuielilor cu locuința din totalul veniturilor familiale
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
29% dintre respondenți la chestionar cheltuie cam jumătate din venituri cu cheltuielile cu
locuința, un procent mult mai mare decât populația locală. Discrepanța este cauzată de procentul
ridicat de imigranți care nu dețin o locuință care este proprietatea lor. Chiria reprezintă o parte
semnificativă din veniturile acestora. În mediul urban, chiriile sunt mai mari decât în mediul rural.
România, pe de altă parte, este țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de proprietari
de locuințe. În sondajul nostru, 67% dintre respondenți au declarat fie că stau în chirie, cămin
studențesc (25%), centru de refugiați (6%) sau un apartament furnizat de compania la care lucrează
(3%).
Suprafața mediană a locuințelor acestora este de 40 de metri pătrați iar cea medie este de 51 de
metri pătrați, suprafața mediană fiind aproape de media națională a românilor. În medie, imigranții
mai locuiesc împreună cu alte două persoane. Raportat la suprafața medie a locuinței, este
evident că imigranții locuiesc în condiții de supraaglomerare. Conform Comisiei Europene,
pragul de trai decent este de 37 de metri pătrați pentru o persoană.
24%
21%
18%
11% 10%
16%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
foarte(puțin mai(puțin(de(
jumătate
aproximativ
jumătate
mai(mult(de
jumătate
aproape(întregul
venit
non(răspuns

65
Tabel F2: Venitul median și mărimea mediană a locuințelor imigranților
Venit individual lunar
Suprafața locuinței în metri pătrați
Regiunea 3
3000
50
Regiunea 4
2400
40
Regiunea 1
1900
35
Regiunea 2
1850
40
Regiunea 5
1200
40
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Tabelul F2 prezintă diferențele pe regiuni ale venitului și suprafețele mediane de locuit. În privința
veniturilor, diferențele sunt destul de mari între regiuni. Respondenții din Regiunile 1 și 5
declară cele mai mici venituri. Numărul foarte mic de respondenți care și-au declarat venitul
poate distorsiona însă aceste statistici. Suprafața de locuire cea mai mică este în Regiunea 1 dar nu
se înregistrează diferențe notabile între mărimea suprafețelor de locuit.
Tabel F3. Diferențe semnificative ale condițiilor de locuit dintre imigranții din afara UE
RTT
Non-RTT
număr de persoane cu care locuiește un
imigrant
+
2
persoane
în medie
O
persoană
în medie
bucătărie proprie
+
53%
63%
camera proprie
+
57%
67%
suprafața locuinței
0
-
-
internet
0
-
-
baie privată
0
-
-
apă curentă
0
-
-
toaletă în casă
0
-
-
canalizare
0
-
-
aer condiționat
0
-
-
televizor
0
-
-
Sursa: Sondaj național realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, 2018
Notă: Semnul plus indică prezența unor diferențe importante.

66
Studenții reprezintă majoritatea respondenților în Regiunile 2 și 3 (56% respectiv 54%) și cel mai
mare procent în celelalte regiuni (R1=27%, R4=45% și R5=11%). Astfel nu se poate observa o
corelare dintre numărul de studenți și suprafețe de locuit sau venituri. Cel mai mare număr absolut
de studenți (85) sunt în Regiunea a patra unde se află câteva centre universitare importante din
țară. Este util de verificat dacă la categorii diferite de imigranți se regăsesc diferențe semnificative
în privința condițiilor de locuire și de venit.
Tabelul F3 prezintă efectul categoriei de imigrant din care face parte un respondent asupra
nivelului de trai exprimat prin mărimea locuinței, venit și posesia de bunuri în gospodărie.
Categoriile incluse se referă la resortisanții țărilor terțe (RTT – 57% dintre respondenți) și la
celelalte categorii de imigranți (BPI, iEU și imigranți cu cetățenie română – 43%). După cum se
poate observa în tabelul F3, persoanele din afara UE au condiții de locuire mai restrictive:
conviețuiesc cu mai multe persoane, mai puțini dintre ei au bucătărie și camere proprii. Condițiile
par asemănătoare cu cele ale studenților, dar, doar 33% dintre respondenții RTT sunt studenți.
În concluzie se pot observa câteva lucruri interesante. Imigranții beneficiază de sprijin social atât
din partea autorităților locale, județene și naționale cât și din partea societății civile. Proporția
beneficiarilor, însă, este destul de redusă comparativ cu populația locală. Aceste date arată o
imagine a imigrantului care nu profită de beneficiile sociale ale statului gazdă. Adesea, în presa
din vestul Europei, imigranții sunt văzuți ca persoane care profită de sistemul generos de beneficii
sociale acordat de către statele din vestul Europei. În România, beneficiile pentru imigranți și, nu
numai, sunt destul de reduse ca și cuantum. Imigranții chestionați de noi nu confirmă percepțiile
vehiculate în țări care tradițional au un număr mare de imigranți (Franța, Germania, Marea
Britanie, Italia sau Spania). Mulți imigranți locuiesc în mediul urban în condiții de
supraaglomerare similare cu cele ale populației autohtone, dar o proporție mai mare a imigranților
beneficiază de internet, aer condiționat și apă curentă. De asemenea, imigranții din România
confirmă stereotipul ,,imigrantului sănătos” declarând o stare de sănătate peste media populației
locale.
Bibliografie
Rossi, P. H. 1955. Why Families Move. New York: Macmillan.