Valoarea documentară a schițelor de la Grădiștea Muncelului atribuite lui Johann Ferdinand Neigebaur

Abstract

The ruins from Grădiştea Muncelului drew attention in the early 19th century, following the discovery of treasures by locals. The Austrian tax authority conducted excavations there in two extensive campaigns, in 1803 and 1804, but the results remained unpublished for a long time. The public had knowledge about these ruins especially due to a report from 1805 that aroused the interest of scholars a few decades later. After the priest Michael Ackner and the Hungarian doctor from Hunedoara András Fodor visited the fortress, the information about the strange artefacts in the mountains increased due to their publications. As a result, in 1847 Fodor organized a large expedition involving 18 participants. Among them J. F. Neigebaur, the former Prussian consul in Iaşi and antiquarian. Although it lasted for only two days, the campaign had remarkable results. All three scholars published their own observations together with plans of the fortress and sketches of the artefacts seen on site. Neigebaur resumed the data gained on that occasion in a paper published in Brașov in 1851, but he also left behind
a number of drawings, preserved in the manuscripts of Count József Kemény. Gábor Finály in 1916, except one, which remained unpublished. The sketches were not analysed and used by professionals so far. This paper aims to put into circulation the information provided by Neigebaur’s sketches. The value of these documents is uneven, depending on the source that Neigebaur had: the drawings made on the spot (the fortress plan, the ‘theatre’ plan, the ‘circus’ plan, the bas-relief with the standing man) are documents of first class, while the ones made following descriptions or reproductions after other documents (the ston e basin, the bas-relief with two characters, the eagle hemisphere, the half stone circle with pillars) cannot be used as reliable documents. It appears that there is a sheet that either does not belong to Neigebaur or was drawn before his visit to Grădiștea Muncelului.

Full text

Archaeologia Transylvanica
Studia in honorem Stephani Bajusz
Bajusz_kotet.indb 1Bajusz_kotet.indb 1 2016. 12. 07. 15:37:092016. 12. 07. 15:37:09

OPITZ ARCHAEOLOGICA
8.
Bajusz_kotet.indb 2Bajusz_kotet.indb 2 2016. 12. 07. 15:37:182016. 12. 07. 15:37:18

Archaeologia Transylvanica
Studia in honorem Stephani Bajusz
Transylvanian Museum Society – Mureș County Museum – Martin Opitz Publishing House
Cluj-Napoca – Târgu Mureș – Budapest, 2015
Bajusz_kotet.indb 3Bajusz_kotet.indb 3 2016. 12. 07. 15:37:182016. 12. 07. 15:37:18

A kötet megjelenését támogatta / Volum publicat cu sprijinul fi nanciar al / Published with the fi nancial support of
Ministry of National Education, CNCS - UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2012-4-0618:
Digitizing the Roman Limes. Sector: Brâncovenești-Sărățeni;
Debreceni Egyetem, Bölcsészettudományi Kar, Történelmi és Néprajzi Doktori Iskola;
Bethlen Gábor Alap.
Szerkesztők / Editori / Editors:
Dobos Alpár, Petruț Dávid, Berecki Sándor, Vass Lóránt, Pánczél Szilamér Péter,
Molnár-Kovács Zsolt, Forisek Péter
Technikai szerkesztő / Tehnoredactare / Page layout:
Bertók Krisztina
Nyelvi lektorok / Lectori / Linguistic revision:
Kovács Margit (magyar / maghiară / Hungarian)
Petruț Dávid (angol / engleză / English)
Marie-Hélène Grunwald (német / germană / German)
Borítóterv / Design copertă / Cover design:
auri grafi ka
(Karácsony István tervének felhasználásával)
(cu contribuția lui / with the contribution of Karácsony István)
Borító fotója / Fotografi a de pe copertă / Cover photo:
Dan Deac
A borító térképe / Harta de pe copertă / Cover map:
Johann Baptist Homann, Principatus Transilvaniae, Noribergae 1714 (?)
(magángyűjtemény / colecție privată / private collection)
ISBN 978-963-9987-15-9
ISSN 2060-6370
© Transylvanian Museum Society
© Mureș County Museum
© Martin Opitz Publishing House
© a kötet szerzői / autorii / the authors
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
OMAGIU. BAJUSZ, STEPHANI
Archaeologia Transylvanica : studia in honorem Stephani Bajusz / ed.: Dobos Alpár,
Petruţ Dávid, Berecki Sándor, .... - Cluj-Napoca : Societatea Muzeului Ardelean, 2015
Conţine bibliografi e
Index
ISBN 978-606-739-036-0
I. Dobos, Alpár (ed.)
II. Petruţ, Dávid (ed.)
III. Berecki, Sándor (ed.)
902(498.4) Bajusz,S.
929 Bajusz,S.
Bajusz_kotet.indb 4Bajusz_kotet.indb 4 2016. 12. 07. 15:37:182016. 12. 07. 15:37:18

5
TARTALOM / CUPRINS / CONTENTS
SIPOS Gábor: Bajusz István köszöntése / Omagiu lui István Bajusz / Celebrating István Bajusz ........................... 8
BAJUSZ István: Válogatott bibliográfi a / Bibliografi e selectivă / Selective bibliography ..................................... 11
AZ ŐSKORTÓL A RÓMAI HÓDÍTÁSIG / DIN PREISTORIE PÂNĂ LA CUCERIREA ROMANĂ /
FROM PREHISTORY TO THE ROMAN CONQUEST .................................................................................... 15
SZÉKELY Zsolt: Az alsórákosi agyagkocsi / Clay wagon model from Alsórákos .................................................17
Malvinka URÁK – Victor SAVA – Mădălina DIMACHE: Bringing to Light an Ancient Miscarriage.
A Late Bronze Age Jar with Human Remains from the Lower Mureş .......................................................... 23
MÉDER Lóránt László: Jegyzetek a Csernáton típusú fi bula margójára /
Notes concerning the Cernat type brooches .................................................................................................. 35
Sándor BERECKI: An Early Iron Age clay object from Târgu Mureş ....................................................................43
NÉMETI János: A Nagykároly–bobáldi késő Latène (LT D1) település / The late La Tène (LT D1)
settlement from Carei–Bobald ....................................................................................................................... 49
Aurel RUSTOIU: Pierdute dar recuperate. Descoperiri de la sfârșitul celei de-a doua vârste a fi erului
în sud-vestul Transilvaniei / Lost but recovered. Discoveries of the end of the Late Iron Age
in south-western Transylvania ....................................................................................................................... 65
GÖRÖG-RÓMAI ANTIKVITÁS / ANTICHITATEA GRECO-ROMANĂ /
GRAECO-ROMAN ANTIQUITY ........................................................................................................................ 73
Ligia RUSCU: The places of display of public documents in the western Pontic cities ......................................... 75
SZÉKELY Melinda: Szegénység és szegénygondozás Rómában / Poverty and poor-relief in Rome ....................85
István FÁBIÁN: Sic vis pacem, para bellum. Vegetius and his legacy in European warfare .................................91
ISTVÁNOVITS Eszter – KULCSÁR Valéria: A szarmaták és Dacia provincia megszervezése
(a történeti források fényében) / Sarmatians and constitution of province Dacia
(in the light of historical sources) .................................................................................................................. 97
Ana CĂTINAȘ: Elemente de urbanism la Potaissa. Descoperiri vechi şi noi /
Elements d’urbanisme a Potaissa. Nouvelles et vieilles découvertes .......................................................... 107
Csaba SZABÓ: Mapping Apulum. Reconstructing a Roman city ......................................................................... 115
Doina BENEA – Adrian CÎNTAR: Arterele de comunicație din vicus-ul militar de la Tibiscum /
Communication routes of the military vicus at Tibiscum ............................................................................ 125
BAJUSZ Mátyás: Egy épület születése mennyiségekben: A porolissumi amfi teátrum /
The birth of a building in quantities: The amphitheatre from Porolissum ..................................................133
Britta BURKHARDT: Creating heritage. Some aspects of archaeological heritage preservation
in Transylvania concerning Roman baths and bathhouses .......................................................................... 139
Ágnes GĂZDAC-ALFÖLDY: Monede din contexte funerare particulare – studii de caz din Dacia romană /
Coins in particular funerary contexts – Case studies from Roman Dacia ................................................... 147
FERENCZ-MÁTÉFI Ágota: Temetkezési sajátosságok Porolissum temetőjében /
Particular features of the Roman necropolis from Porolissum (Dacia Porolissensis) ................................. 153
Radu ARDEVAN: Some remarks about a veteran’s family from Troesmis .......................................................... 161
Ioan PISO: Une famille de pérégrins à Potaissa ..................................................................................................... 165
NÉMETH György: Varázslatos Dacia / Magical Dacia ......................................................................................... 169
Katalin SIDÓ – Koppány Bulcsú ÖTVÖS: New types of Roman stamped tiles from Călugăreni ....................... 175
András SZABÓ: Magical(?) Rings from Pannonia................................................................................................ 189
Constanze HÖPKEN – Manuel FIEDLER: Zu Form und Verbreitung glatter, ovaler Glastabletts
Typ Isings 97c im Römischen Reich ........................................................................................................... 195
Silvia MUSTAȚĂ: Roman bronze vessels from the notes of István Téglás .......................................................... 205
VASS Lóránt: Szarvasagancsrózsa-amulettek a római Dacia területéről /
Antler roundel pendants from Roman Dacia ............................................................................................... 213
Mariana EGRI: One little mouse, two little mice… ............................................................................................... 225
Monica GUI: Button-and-loop fasteners from Porolissum and the rest of Dacia ..................................................231
Dumitru Gheorghe TAMBA: Instrumentar şi practici medicale antice la Porolissum / Roman medical instrumen-
tarium and medical practices in Porolissum ............................................................................................ 239
Bajusz_kotet.indb 5Bajusz_kotet.indb 5 2016. 12. 07. 15:37:182016. 12. 07. 15:37:18

6
TARTALOM / CUPRINS / CONTENTS
GABLER Dénes: Terra sigillaták az aquincumi canabae északi részén feltárt luxusépületből /
Terra Sigillaten aus dem ausgegrabenen Luxusgebäude im nördlichen Teil der Canabae von Aquincum
(Budapest III, Folyamőr Strasse) ................................................................................................................. 249
Imola KELEMEN: The archaeozoological analysis of the faunistical material coming
from the Roman site of Brâncovenești (Mureș County) .............................................................................. 267
Nicolae GUDEA: Über die Wurf- und Wurfmaschinengeschosse von Orşova und Gornea ................................. 279
GESZTELYI Tamás: Szászánida pecsétkövek magyarországi gyűjteményekben /
Sasanian seals in Hungarian collections ...................................................................................................... 289
T. BÍRÓ MÁRIA: Zarándokok a Római Birodalomban. Szent Menas kultusza és a
savariai Menas ampulla / Pilgrims in the Roman Empire. The cult of Saint Menas
and the Menas ampoule from Savaria .........................................................................................................293
NÉPVÁNDORLÁS KOR / EPOCA MIGRAȚIILOR / THE MIGRATION PERIOD ................................... 301
KÖRÖSFŐI Zsolt: A Marosszentanna–Csernyahov kultúra történetföldrajzi környezete a
Kárpát-medencében / Die historisch-geographische Umwelt der Marosszentanna–Tschernjachow-
Kultur im Karpatenbecken ........................................................................................................................... 303
GÁLL Erwin – ROMÁT Sándor: Bánság avar korának kérdései (6–9. század).
Régészeti előtanulmány / Fragestellungen der Awarenzeit des Banats (6.–9. Jahrhundert).
Archäologische Vorstudie ............................................................................................................................ 315
Alpár DOBOS: Finds from the Late Avar Age at Câmpia Turzii (Cluj County) ................................................... 337
KÖZÉPKOR ÉS ÚJKOR / EPOCA MEDIEVALĂ ȘI MODERNĂ /
THE MIDDLE AGES AND THE MODERN PERIOD ..................................................................................... 351
Călin COSMA: Spurs identifi ed in the medieval fortress at Solotvino–Cetate (Transcarpathian Ukraine) .......... 353
Zsolt NYÁRÁDI: Arpadian Age Churches of Bögöz ............................................................................................ 359
Andrea DEMJÉN – Florin GOGÂLTAN: Cercetări arheologice la contumaz Pricske (2009–2013) /
Archäologische Forschungen am Kontumaz Pricske (2009–2013) ............................................................ 369
ZSIGMOND Attila: Szilágynagyfalu kegyszerösszeírásai a 17–18. századból. Megjegyzések
egy formálódó szilágysági kegyszerkataszter vonatkozásában / Registers of Szilágynagyfalu’s
devotional objects (18th and 19th century). Remarks referring to a planned cadaster of devotional
objects from Szilágyság ............................................................................................................................... 379
ANTIKVITÁS-RECEPCIÓ ÉS KUTATÁSTÖRTÉNET /
REPREZENTĂRI ALE ANTICHITĂȚII ȘI ISTORICUL CERCETĂRILOR /
ANTIQUITY RECEPTION AND RESEARCH HISTORY ............................................................................. 389
Dávid PETRUȚ: Dialogul imperiilor. Interferențe ideologice în cercetarea Daciei romane în perioada
Monarhiei Austro-Ungare (1867–1918) / Dialogue of the empires. Imperial thought and the
research concerning Roman Dacia during the time of the Austro-Hungarian Monarchy (1867–1918) ...... 391
Aurora PEȚAN: Valoarea documentară a schițelor de la Grădiștea Muncelului atribuite lui
Johann Ferdinand Neigebaur / The documentary value of the drawings related to Grădiștea
Muncelului credited to Johann Ferdinand Neigebaur .................................................................................. 401
Zsolt VISY: Bálint Kuzsinszky und Dakien ........................................................................................................... 411
RÖVIDÍTÉSEK / ABREVIERI / ABBREVIATIONS ........................................................................... 417
A KÖTET SZERZŐI / AUTORII VOLUMULUI / THE AUTHORS .........................................................421
Bajusz_kotet.indb 6Bajusz_kotet.indb 6 2016. 12. 07. 15:37:182016. 12. 07. 15:37:18

Bajusz_kotet.indb 7Bajusz_kotet.indb 7 2016. 12. 07. 15:37:192016. 12. 07. 15:37:19

8
BAJUSZ ISTVÁN KÖSZÖNTÉSE
Mivel nem vagyok szakmabéli, meg a családi kapcsolatok okán is, inkább kötetlenebbre hangolnám az alábbi soro-
kat. A családi nyaralások jutnak eszembe, édesanyám tordai lévén az ottani sósfürdőkben töltöttünk egy-két hetet,
miközben az ő kedves gyermekkori barátai, a Bajusz-család vendégszeretetét élvezhettük. Ekkor volt alkalmam
megcsodálni a nálam pár évvel fi atalabb István pénzgyűjteményét, amelyben szép számmal voltak olyan római
érmék, amik az én gyűjteményemből teljességgel hiányoztak. Kézenfekvő volt persze a magyarázat, aki a potaissai
castrum területén nap mint nap sétálhat, igazán könnyen szert tehet ilyen érmekre. (Máris sietek hangsúlyozni, hogy
az Ünnepelt, közgyűjteményi munkájának kezdetén felhagyott kollekciójának gyarapításával.) Ugyanakkor szíve-
sen hallgattam a felnőttek emlékezéseit az István anyai dédapja, a tudós tanfelügyelő, Téglás István alapította házi
múzeumról, sőt egykori épületét is fölkerestük.
Ilyen indítás alapján felsőfokú tanulmányait természetesen a kolozsvári egyetem történelem szakán folytatta,
ahol az 1970-es évek második felében még hallgathatta a neves professzorok, Jakó Zsigmond, Pataki József és Bo-
dor András előadásait. Mivel kezdettől fogva az ókortudományok, közelebbről a római régészet érdekelték, Bodor
professzor előadásai meg az ókortudományi szemináriumok vonzották elsősorban, és a nyári régészeti gyakorlato-
kon volt alkalma megismerkedni választott szakmája műhelytitkaival.
Egyetemi oklevelének megszerzése után 1979-ben a zilahi múzeumhoz került; nagy kiváltságnak számított ak-
koriban, hogy egy fi atal magyar szakember azt a munkát végezhette, amire képesítést szerzett – ez még akkor is igaz,
ha fő munkaköre a kulturális örökség nyilvántartásához kötötte. De egy Zilahon dolgozó, római korral foglalkozó
régész hamar megtalálta a kiváló munkaterepet a mojgrádi hegyen, Porolissum romjainál, tudományos pályája az
amfi teátrum feltárása révén teljesedett ki, ez a kutatóprogramja ma is tart. Más porolissumi helyszíneken is végzett
ásatásokat, terepbejárásaival pedig a szilágysági régészeti lelőhelyek megismeréséhez járult hozzá. Közreműködött
a feltárt romok konzerválásában, a régészeti szabadtéri múzeum kialakításában.
1990 után a Babeş-Bolyai Tudományegyetemen lassan újraépülő magyar történészképzésben is szerepet kapott,
amikor a nyugdíjazásból visszahívott professzora, Bodor András már nem vállalt előadásokat, 1995-ben adjunktusi
beosztásban tartotta az ókortudományi órákat, majd pedig nagy lelkesedéssel vetette bele magát az újonnan induló
régészképzésbe. Tanítványainak természetesen Porolissumon rendezett nyári gyakorlatokat, így a castrum és kör-
nyéke az erdélyi régész-utánpótlás nevelő iskolájává vált. Egyik méltatójának megállapítását idézném itt: „A Tanár
Úr karizmatikus személyisége, csendes humora, tudása és szakmai tapasztalata is hozzájárult ahhoz, hogy egyetemi
hallgatók generációival sikerült megszerettetni a régészet és az ókortörténet tudományát.”
Hadd tegyem mindehhez hozzá, hogy a kulturális örökség hivatalánál végzett munkát sem kényszerű hivatali
teendőnek, hanem igazi tudományos kihívásnak tekintette, beledolgozta magát a kora újkor ötvösség kutatásába, és
a szilágysági egyházközségek klenódiumairól több tanulmányt is megjelentetett.
Családi örökségének közreadását is kötelességének érezte, Téglás István rajzokkal kísért régészeti följegyzéseit
kötetbe foglalta csakúgy, mint a dél-erdélyi hímes tojásokról 1900 körül készített mintarajzait.
Ahogyan egykor dédapja talált otthonra és munkaterületre Tordán, úgy vált Bajusz István zilahivá, és az Erdé-
lyi Múzeum-Egyesület fölkérésére vállalta a Zilah és vidéke fi ókegyesület létrehozását. Más helybéli történészekkel,
néprajzosokkal együtt szorgalmazza a helyismereti kutatásokat, és minden évben megtartják a Szilágyságkutatás napját.
Bodor Andrástól tudják az erdélyi történészek, merthogy a baráti köszöntésekkor mindig elhangzott: a hatvan év
a bölcsesség kezdete. Egyben pedig alkalom a számvetésre is, amolyan visszatekintés az emberélet útjának – mond-
juk – kétharmadánál, és aztán mindjárt neki lehet fogni – immár a bölcsesség birtokában – a munka folytatásának.
Sipos Gábor
Bajusz_kotet.indb 8Bajusz_kotet.indb 8 2016. 12. 07. 15:37:222016. 12. 07. 15:37:22

9
OMAGIU LUI ISTVÁN BAJUSZ
Deoarece nu sunt arheolog, dar și datorită relațiilor familiale pe care le am cu cel omagiat, prefer să ofer rânduri-
lor de mai jos un caracter informal. Îmi aduc aminte cu plăcere de vacanțele de vară petrecute la băile sărate de la
Turda, orașul de baștină al mamei mele, unde an de an, timp de o săptămână sau două, ne bucuram de ospitalitatea
prietenilor ei dragi, familia Bajusz. Am avut atunci prilejul să admir colecția numismatică a lui István, care includea
și numeroase monede romane ce lipseau, în schimb, din colecția mea. Explicația este desigur simplă. Cine se plimbă
în mod regulat pe teritoriul castrului legionar de la Potaissa descoperă cu ușurință astfel de obiecte (mă grăbesc să
specifi c că, imediat după angajare, a încetat să mărească această colecție). Tot atunci am avut plăcerea de a asculta
numeroase povești și amintiri legate de străbunicul matern al omagiatului, inspectorul școlar pasionat de arheologie
István Téglás. Am vizitat inclusiv clădirea care găzduia odinioară colecția sa personală de antichități.
Călăuzit de pasiunile sale din copilărie, a urmat cursurile secției de istorie a universității clujene, unde în a doua
parte a anilor ’70 s-a numărat printre studenții unor profesori celebri, precum Zsigmond Jakó, József Pataki și An-
drás Bodor. Deoarece încă de la început a fost pasionat de antichitatea clasică, mai ales de arheologia romană, a fost
atras, în primul rând, de cursurile de studii clasice ale profesorului Bodor și de practica arheologică anuală, unde a
avut prilejul de a se familiariza cu secretele meseriei alese.
La scurt timp după obținerea diplomei de licență, în 1979, a fost angajat la muzeul din Zalău. Faptul că un tânăr
cercetător maghiar a putut să-și înceapă cariera în domeniul în care s-a specializat a reprezentat, pe vremea aceea,
un mare privilegiu, cu toate că inițial atribuțiile sale au vizat domeniul protecției patrimoniului cultural. Pentru un
arheolog specializat în epoca romană, afl at la începutul carierei de la muzeul zălăuan, situl arheologic de la Poro-
lissum a fost alegerea fi rească în vederea derulării unui program sistematic de cercetări de teren. Una din realizările
importante din cariera profesională a omagiatului este legată de dezvelirea amfi teatrului roman de la Porolissum.
În același timp, a efectuat numeroase cercetări în alte puncte ale sitului cu pricină, respectiv campanii extinse de
periegheză, care au contribuit la sporirea considerabilă a cunoștințelor legate de arheologia regiunii Sălaj. În paralel,
s-a implicat și în conservarea obiectivelor arheologice și organizarea unor muzee în aer liber.
După 1990, a jucat un rol important în reclădirea secției maghiare de istorie de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Odată cu retragerea de la catedră a fostului său profesor, András Bodor, și-a asumat, în calitate de lector, predarea
cursurilor de istorie antică, mai apoi a participat activ la fondarea și consolidarea specializării de arheologie. Practica
arheologică organizată anual la Porolissum a reprezentat unul din principalele locuri de formare a viitorilor arheologi
din întreaga Transilvanie. Parafrazându-l pe unul din omagiatori: „personalitatea sa carismatică, hazul calm, cunoștin-
țele și experiența sa profesională au făcut ca generații întregi de studenți să îndrăgească arheologia și istoria antică.”
Activitatea lui István Bajusz la Ofi ciul Patrimoniului Cultural arată că acesta a făcut cinste meseriei și în acest
caz, considerând această însărcinare drept o provocare profesională. În consecință, s-a afundat în cercetarea orfe-
vrăriei ecleziastice din epoca premodernă, semnând numeroase studii importante referitoare la argintăria mai multor
parohii din regiunea Sălajului.
Caietele cu consemnări arheologice ilustrate, întocmite de către străbunicul său István Téglás, nu reprezintă doar o
valoroasă moștenire de familie, ci și o bogată sursă de informații arheologice. Publicarea lor în două volume poate fi
considerată o realizare monumentală, așa cum este și editarea volumului care a cuprins repertoriului ouălor încondeiate
din Transilvania de Sud, întocmit de Téglás în 1900, Asemănător străbunicului său, care și-a găsit atât un cămin, cât și
o carieră la Turda, István Bajusz s-a stabilit în orașul Zalău. După 1990 a fost mandatat de către Societatea Muzeului
Ardelean să înfi ințeze aici fi liala regională a asociației. De atunci, alături de alți istorici și etnografi locali, organizează
anual ziua cercetării Sălajului, eveniment care își propune să stimuleze cunoașterea istoriei și a tradițiilor locale.
Cugetarea expusă în mod repetat de către profesorul András Bodor, conform căreia „înțelepciunea începe la 60
de ani”, a devenit bine-cunoscută de-a lungul anilor în rândul istoricilor ardeleni. Această etapă a vieții reprezintă,
totodată, un prilej de a privi înapoi și de auto-refl ecție, urmată de continuarea muncii începute, de data aceasta sub
semnul înțelepciunii.
Gábor Sipos
Bajusz_kotet.indb 9Bajusz_kotet.indb 9 2016. 12. 07. 15:37:232016. 12. 07. 15:37:23

10
CELEBRATING PROFESSOR ISTVÁN BAJUSZ
Since I am not an archaeologist, and considering our family ties, I wish to strike a personal note in the following lines.
Before anything else the family summer vacations spent in Turda spring to mind. We used to spend one or two weeks
in the salt lake resort of my mother’s hometown, enjoying the hospitality of her childhood friends, the Bajusz family.
It was then that I had the opportunity to admire István’s (who was a couple of years younger than me) numismatic
collection, which contained quite a few Roman coins missing from my own collection. The explanation of course is
simple. Whoever takes regular strolls on the territory of the Roman legionary fortress from Potaissa, is likely to come
across such objects. (I wish to quickly clarify that he stopped expanding his personal collection upon entering pro-
fessional archaeology). I also remember enjoying the accounts regarding István’s great-grandfather, the scholar and
antiquarian school inspector István Téglás, and visiting the building which formerly housed his personal museum.
In accordance with his childhood pursuits, he went on to study at the History Faculty of the Babeș-Bolyai Uni-
versity in Cluj, where in the latter half of the 70’s he became the student of a number of famous professors, the likes
of Zsigmond Jakó, József Pataki and András Bodor. From the beginning he was passionately interested in classical
antiquity, especially the Roman period. Accordingly, the courses and seminars of Professor Bodor, as well as the
numerous archaeological fi eld schools that he attended had a substantial infl uence on the novice archaeologist, pro-
viding valuable insight into the secrets of the profession he has chosen.
After obtaining his BA degree in 1979, he started working at the museum from Zalău. It was a privilege for a
young Hungarian professional to fi nd employment in this fi eld, although at this stage, offi cially his position was
linked to cultural heritage registration. For the young archaeologist specialised in the Roman period and working
for the museum in Zalău, systematic fi eld research in the hills near the village of Moigrad, the site of the ruins of
Porolissum was an obvious choice. István Bajusz became an acclaimed archaeologist during his excavation of the
amphitheatre in Porolissum, which is still an ongoing research programme. In addition to this he undertook exca-
vations in various parts of the aforementioned site as well as numerous fi eld surveys throughout the county which
contributed to the better understanding of the archaeology of the region. His work also extended to the conservation
of the ruins and development of open air museums.
After 1990 he took part in the gradual re-establishment of Hungarian historian training at the Babeș-Bolyai
University. Upon the retirement of Professor András Bodor in 1995, he took over the classical antiquity courses
as a lecturer, and later played a central part in the newly founded archaeologist training programme. The archaeo-
logical fi eld schools organized by him in Porolissum became one of the best training grounds for young archaeol-
ogists throughout Transylvania. In the words of one of his acclaimers: ‘His charismatic personality, quiet humour,
knowledge and professional experience contributed to the fact that entire generations of students fell in love with
archaeology and classical studies’.
It is important to stress that he did not regard his position at the Cultural Heritage Centre as an inconvenience,
but rather as a professional challenge, inspiring his fascination with Early Modern silversmithing. His studies on
the religious silverware of various parishes of the Sălaj region (Szilágyság) are proof of his expertise in this fi eld.
The illustrated archaeological diary of his great-grandfather István Téglás was a valuable piece of family herit-
age as well as a fi nds corpus of the outmost importance. It’s publication in two volumes was a monumental achieve-
ment by István Bajusz, as was the publication of Téglás’s collection of drawings illustrating South Transylvanian
painted Easter eggs from around 1900.
Similarly to his great-grandfather, who found a home and a carrier in Turda, István Bajusz settled down in Zalău,
where he founded the local branch of the Transylvanian Museum Society. Along with other historians and ethnogra-
phers he stimulated research in local knowledge, organizing the annual research day of the Sălaj region.
Thanks to Professor András Bodor, the phrase ‘Wisdom begins at 60’ became well known among Transylvanian
historians. This age is also a good opportunity for self-refl ection, a brief look back from what is perhaps two thirds
of a lifetime and the resuming of work, this time with the added benefi t of wisdom.
Gábor Sipos
Bajusz_kotet.indb 10Bajusz_kotet.indb 10 2016. 12. 07. 15:37:232016. 12. 07. 15:37:23

401
VALOAREA DOCUMENTARĂ A SCHIȚELOR DE LA GRĂDIȘTEA
MUNCELULUI ATRIBUITE LUI JOHANN FERDINAND
NEIGEBAUR
Aurora PEȚAN
În urma expediției din anul 1847 la ruinele de la Grădiștea Muncelului, Johann Ferdinand Neigebaur a lăsat câteva
fișe cu planuri și desene de artefacte, încă neanalizate de către specialiști. Unele schițe par să fi fost făcute la fața
locului, în schimb altele par să fi fost realizate după descrieri. Există și un desen inedit, rămas necunoscut până
acum lumii științifice. Articolul de față are ca scop evaluarea valorii documentare a acestor schițe.
Cuvinte-cheie: cetăți dacice, Sarmizegetusa Regia, istoriografie, J. F. Neigebaur, schițe
Keywords: Dacian fortresses, Sarmizegetusa Regia, historiography, J. F. Neigebaur, sketches
Johann Ferdinand Neigebaur s-a născut la 24 iunie 1783 în Silezia, în Dittmannsdorf, ca fiu al unui pastor luteran.
A studiat teologia și dreptul la Königsberg. A fost prefect al oraşului Luxemburg, consilier juridic la mai multe tri-
bunale superioare și director al Tribunalului regional din Fraustadt. Din 1835 a fost numit director al secției penale
a Tribunalului superior regional din Bromberg. După pensionare, în 1842, a fost trimis la Iași, în calitate de consul
general al Prusiei pentru Țările Române. A fost revocat în toamna anului 18451. Neobosit cercetător al antichității
clasice, pasionat de arheologie și colecționar, după destituire Neigebaur s-a concentrat mai mult asupra cercetărilor
științifice. În perioada 1846‒1850 a făcut mai multe călătorii în Transilvania, pentru a cerceta vestigiile romane și
dacice. Rezultatul acestor investigații l-a constituit o lucrare publicată în 18512. A murit în anul 1866. Deși preocu-
pările sale au fost legate în primul rând de Dacia romană – lucru firesc, dată fiind abundența de materiale arheolo-
gice, precum și stadiul mai avansat al cunoștințelor legate de această epocă, – Neigebaur s-a arătat interesat și de
misterioasele ruine de la Grădiștea Muncelului.
Vestigiile de pe Dealul Grădiștii au atras atenția autorităților la începutul secolului al XIX-lea, în urma unor
descoperiri de tezaure de către localnici. Fiscul austriac a organizat două campanii ample de săpături, în anii 1803 și
1804, însă rezultatele au rămas pentru multă vreme nepublicate, consemnate în rapoartele redactate la acea vreme3.
Opinia publică avea să afle mai multe despre aceste ruine datorită unui raport ulterior4.
Cel dintâi dintre cărturarii ardeleni ai mijlocului secolului al XIX-lea care s-a încumetat să urce la cetate a fost
preotul Michael Ackner, în 1838, care a redactat o dare de seamă ce a avut ecouri puternice5. Medicul hunedorean
András Fodor a urcat la cetate în 1844, unde a făcut primele săpături. El s-a întors din munți foarte impresionat și a
ținut o conferință la adunarea medicilor, publicând câte ceva și într-un ziar local6. Imediat după această experiență,
Fodor a început demersurile pentru organizarea unei ample campanii de cercetări, încercând să atragă cât mai multe
persoane. Deși planificată pentru anul 1846, campania se va desfășura abia în anul următor. El a apelat la prieteni,
la pasionați de antichități, la învățați, pentru a forma o echipă cât mai mare. A încercat să îl convingă să-i însoțeas-
că chiar și pe contele Kemény, dar fără succes7. Echipa a avut totuși 18 membri. În afară de Fodor, a fost prezent
și Michael Ackner, care a revenit la Grădiște după 9 ani, însoțit de fiul său Henrik, colecționarul Albert Váradi și,
desigur, fostul consul.
Expediția este descrisă de Ackner și de Fodor în publicațiile lor8. A durat doar două zile și s-a desfășurat în in-
tervalul 12–13 iulie, însă a avut rezultate remarcabile. În prima zi echipa s-a împărțit în trei grupe: Fodor a săpat o
structură circulară în apropierea izvorului9, Neigebaur a săpat la clădirea de la sud de cetate, iar Váradi a săpat pe
lângă „cercul dublu de piatră”. Ackner a plecat, împreună cu fiul său, în căutare de minereuri. În cea de-a doua zi,
1 D 2000, 84–85.
2 N 1851; D 2000, 101.
3 Rapoartele au fost editate de S. Jakó, vezi J 1968; J 1971; J 1972; J 1973.
4 Redactat în 1805 de maiorul de geniu M. Péchy, vezi J 1973, 634–635; P 1805.
5 A 1844.
6 F 1844.
7 F 1913, 43.
8 A 1856; F 1847.
9 Pentru această structură, vezi P 2014b.
Bajusz_kotet.indb 401Bajusz_kotet.indb 401 2016. 12. 07. 15:40:152016. 12. 07. 15:40:15

402
ARCHAEOLOGIA TRANSYLVANICA. STUDIA IN HONOREM STEPHANI BAJUSZ
participanții s-au îndeletnicit cu măsurarea zidului cetății și întocmirea de schițe. Au rezultat astfel trei planuri ale
cetății, semnate de Ackner, Fodor și Neigebaur10.
Datele consemnate cu ocazia celor două zile petrecute la cetate au fost sintetizate de Neigebaur în lucrarea sa
publicată în 1851. De la el ne-au rămas cele mai numeroase și mai precise informații. El este singurul care oferă
constant repere și distanțe între obiective, măsurate cu pasul. Săpăturile lui s-au concentrat asupra clădirii de la sud
de cetate.
Pe lângă această lucrare, de la Neigebaur s-au păstrat câteva schițe, incluse în manuscrisele contelui József
Kemény11, care au fost publicate de Gábor Finály, cu o excepție, rămasă inedită. Desenele nu au fost analizate și
valorificate până acum, deși prezintă mare interes pentru cunoașterea vestigiilor de la Grădiștea Muncelului12.
Schițele sunt inegale în ce privește conținutul de informații și exactitatea reproducerilor. Le voi prezenta în or-
dinea în care sunt inserate în manuscrisul contelui.
Fișa nr. 1. Este inserată în fila 138 a manuscrisului lui Kemény și conține schița ruinelor de la Grădiște, însoți-
tă, pe verso, de o legendă13 (Pl. 1/1). Deși este cel mai schematic dintre cele trei planuri realizate în 1847, conține
multe date valoroase, care pot fi interpretate prin coroborarea planului cu textul publicat în Dacien. Spiritul de ob-
servație al lui Neigebaur se vede chiar de la înfățișarea formei cetății, care prezintă mai multe laturi, spre deosebire
de versiunile lui Ackner și Fodor, ambele aproape circulare. Reprezentarea prin valorație a celor două mari terase
(numerotate azi X și XI) și a terasei de la sud de incintă, porțile fortificației, principalele edificii cunoscute la acea
vreme („teatrul”, „circul”, „baia de apă rece”, „groapa pietruită”, ruinele turnului pentagonal, ruinele unei construc-
ții la nord-est de marele cerc de piatră), traseul izvorului – toate reprezintă elemente valoroase ce trebuie luate în
considerație în reconstituirea imaginii cetății de la Grădiștea de Munte în secolul al XIX-lea.
Fișa nr. 2. Este inclusă în fila 139 a manuscrisului lui Kemény și înfățișează marele cerc de piatră în plan, cu
grupurile de câte 6 stâlpi de piatră figurate schematic și cu mențiunea, în interior: 90 fuss (= 28,44 m)14 (Pl. 1/2).
Diametrul consemnat de Neigebaur este foarte apropiat de cel real, care este de 28,4 m, la interior15. Monumentul
fusese investigat de austrieci în 1804, iar în 1847 de Váradi. Neigebaur, la fel ca ceilalți participanți la campanie, îl
consideră Circus16.
Fișa nr. 3. Se află pe aceeași filă de manuscris și conține schița unui basorelief17 (Pl. 1/3). Informația este unică
și prețioasă. Descrierea piesei se găsește în textul publicat. Este vorba de o placă de marmură în curs de prelucrare,
cu dimensiunile de 2  1¼ picioare (= 63  40 cm), pe care se află reprezentat un bărbat în picioare, având partea
de sus a corpului abia începută, iar picioarele conturate grosier18. Personajul este încadrat de un chenar. Placa a fost
descoperită în apropierea porții sudice, nu departe de zidul fortificației. A ajuns în colecția lui Albert Váradi, așa cum
rezultă din textul scris pe fișă. După toate probabilitățile este un basorelief roman19.
Fișa nr. 4. Se află tot la fila 139 și include schițele a 6 obiecte20 (Pl. 2/1).
a. Vasul de piatră, de mari dimensiuni, pomenit de mai multe ori pe parcursul secolului al XIX-lea, este prima
piesă reprezentată pe fișă. Desenul este atât din față, cât și din profil, și înfățișează un vas întreg, elipsoidal la gură,
prezentând doar o mică ciobitură la buză. Informațiile din textul publicat spun că acesta era din porfir, a fost găsit la
câțiva pași depărtare de poarta de est, avea lățimea de 3 picioare (= 94 cm), lungimea de 4½ (= 141 cm), adâncimea
de 2 picioare și un țol (= 65,5 cm), iar grosimea peretelui de 7 țoli (= 17,7 cm)21. Este surprinzătoare reprezentarea
piesei, întrucât se știe că era în mare măsură distrusă încă la 1803, când a fost menționată pentru prima dată22. Multe
descrieri și reprezentări ulterioare insistă asupra stadiului de distrugere în care se afla23. Putem deduce că cel care a
10 A 1856, 98 și tab. VI; F , VI, 48, Pl. XLIX, cu explicații în vol. I, 32 și II, 36–37; publicat prima oară de W 1980,
Fig. 54.
11 K .
12 Articolul de față este parte a proiectului „Cercetările din secolul al XIX-lea de la Sarmizegetusa Regia”, fi nanțat și derulat de către Centrul
de Studii al Fundației Dacica (http://cercetare.dacica.ro/proiect/20). Îi mulțumesc lui Alexandru Müller (Stuhr, Germania), pentru sprijinul
acordat în traducerea textelor germane și dlui conf. dr. István Bajusz pentru traducerea manuscrisului maghiar a lui András Fodor.
13 F 1916, 26, Fig. 2.
14 F 1916, 29, Fig. 4.
15 D   1952, 283.
16 Pentru informațiile lui Neigebaur cu privire la acest monument, vezi M 2012, 35.
17 F 1916, 30, Fig. 5.
18 N 1851, 101, nr. 11.
19 M 1941, 143.
20 F 1916, 27, Fig. 3.
21 N 1851, 101, nr. 13.
22 J 1966, 109.
23 J 1968, 451 (B. Aigler, 1803); J 1971, 445 (P. Török, 1803); A1844, 21; F M, VI, 49, Pl. XLVIIc; M–M
1880, 295; István Téglás (1884), la B 2005, I, 164 și Fig. 4/40; F 1916, 38 și Fig. 9.Vasul nu a fost niciodată publicat științifi c și
Bajusz_kotet.indb 402Bajusz_kotet.indb 402 2016. 12. 07. 15:40:152016. 12. 07. 15:40:15

403
Aurora PEȚAN: Valoarea documentară a schițelor de la Grădiștea Muncelului atribuite Lui Johann Ferdinand Neigebaur
desenat vasul l-a desenat doar din descrieri, fără să îl fi văzut în realitate. Totuși, Neigebaur a fost la fața locului, l-a
văzut și l-a măsurat, așa cum rezultă din textul lui.
b. Jgheabul reprezentat sub vasul de piatră nu este descris în publicația lui Neigebaur. Acesta a pomenit în text
segmente din canalul de piatră, însă desenul de pe această fișă pare să reprezinte altceva. Soluția o oferă aceeași
planșă a lui Fodor, pe care găsim reprezentat, la litera g, un jgheab identic, cu secțiunea în formă de U și pereții
subțiați la capăt. În textul manuscrisului Fodor precizează că este vorba de jgheabul ce provine de la „baia de apă
rece” (săpată de Fodor în 1844). Construcția s-a ruinat la scurt timp după ce a fost dezvelită și a rămas necunoscută
până azi24. Jgheabul era situat pe latura estică a clădirii, în partea de jos a acesteia, și servea la scurgerea apei adunate
în interior. Șanțul de la capătul exterior, în care se insera un element, bloca scurgerea apei. Probabil Neigebaur nu a
văzut piesa la fața locului.
c. Cel de-al treilea desen de pe fișă este cel al „inscripției cu arme”, reprezentată răsturnat, în poziție verticală,
probabil din economie de spațiu. Inscripția a fost descoperită de către lucrătorii austrieci în 1804, ruptă în două, în
clădirea de la sud de fortificație, considerată astăzi baie romană25. După plecarea reprezentanților fiscului austriac,
piesa a fost depozitată în casa pădurarului, unde a fost văzută de Ackner în 183826. După această dată, a fost mutată
în cetate și depozitată într-o groapă situată lângă cărare, aproape de izvor27, unde a văzut-o și Neigebaur. Locul real
de descoperire nu le era cunoscut celor ce au participat la săpăturile din 1847, așa încât ei au consemnat piesa cu
locul în care se afla în acel moment. A fost desenată și de Fodor, după ce în 1804 fusese desenată de cartograful tri-
mis de fiscul austriac28. Desenul din această fișă este foarte asemănător cu cel al lui Fodor (Pl. 3), singura diferență
constituind-o succesiunea celor patru pumnale, care este consemnată corect pe această fișă (cele lungi la exterior,
cele scurte la interior). Inscripția, care era scrisă cu arme în loc de litere (pumnale drepte, pumnale curbe, arcuri), a
fost descifrată corect de Finály, ea reprezentând, de fapt, numele legiunii IV Flavia Felix29.
d. Semisfera de piatră cu pasăre în zbor ridică unele probleme. Informațiile despre această piesă provin de la
Fodor, care a văzut-o în anul 1844, la prima sa vizită, însă în 1847 nu a mai putut fi găsită. Neigebaur consemnează
că este vorba despre o jumătate de sferă cu diametrul de 1½ picioare (= cca. 47 cm), pe suprafața căreia era repre-
zentat un vultur în zbor30. Din desen reiese că pasărea era reprezentată în basorelief pe baza semisferei, cu aripile
desfăcute pe tot diametrul cercului și capul întors spre stânga.
La Sarmizegetusa Regia s-au descoperit mai multe semisfere de piatră cu reprezentarea unui cap de pasăre în
zbor, cu o parte a aripilor vizibilă, însă basorelieful nu este executat pe baza piesei. La aceste piese calota era îm-
părțită în două de un meridian, și pe fiecare din jumătățile rezultate era reprezentată o pasăre, încadrată de câteva
striații în arc de cerc, paralele cu meridianul. Dimensiunile acestora sunt variabile, dar apropiate de cele furnizate de
Neigebaur (Pl. 2/2). Asemănarea dintre piesa descrisă de Fodor și Neigebaur și cele cunoscute din săpăturile arhe-
ologice este prea mare pentru a nu admite că este vorba despre același tip de reprezentare, însă desenul este evident
făcut după o descriere, fără ca desenatorul să fi văzut piesa. Cum descrierea este sumară, desenatorul nu a înțeles pe
ce parte a piesei este reprezentată pasărea și nici în ce proporție era reprezentat corpul acesteia. Se consideră că pe
piesele de la Sarmizegetusa Regia sunt păsări de apă, probabil rațe31, însă o descriere schematică îl putea păcăli pe
desenator. Prin urmare, este mai prudent să considerăm că desenul 4d nu reprezintă fidel un artefact de la Grădiște,
iar textul lui Neigebaur consemnează de fapt descoperirea primei piese din seria semisferelor cu „capete de rață32.
e. O altă piesă bine cunoscută în secolul al XIX-lea este basorelieful cu două personaje, dintre care unul stă în
picioare, cu o lance în mâna stângă și îl calcă în picioare pe cel de-al doilea, figurat căzut pe jos și reprezentat mult
mai mic. Placa este descrisă foarte sumar de Neigebaur, care precizează că a fost descoperită în preajma „gropii” de
lângă izvor33, adică în același loc cu „inscripția cu arme”. A fost descrisă și desenată de mai multe ori de-a lungul
nu s-au făcut măsurători exacte, vezi D   1951, 106. După 1950 a fost mutat de lângă poarta de est în zona sacră, unde se
afl ă și astăzi, împreună cu un fragment dintr-un al doilea vas similar de andezit.
24 P 2015.
25 J 1972, 601–602.
26 A 1844, 22.
27 P 2014b, 31–32.
28 Desenul lui Fodor: F , VI, 49, Pl. XLVII; planșa de la 1804: Österreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv, Kartenabteilung KVIIk
403 I/2; J 1973.
29 IDR III/3, 269a. A intrat în literatura de specialitate cu locul de descoperire indicat de Neigebaur, ducând la unele interpretări nefondate cu
privire la existența unui monument triumfal în apropierea „gropii” de lângă izvor (M 1941, 145; G 1965, 128‒129, IDR III/3,
266; vezi și P 2014b, 31). O jumătate a acestei inscripții a ajuns la muzeul din Deva, în condiții necunoscute (inv. 15924). Cealaltă
jumătate este pierdută.
30 N 1851, 102, nr. 32.
31 D   1954, 157.
32 Din păcate acestea nu au fost niciodată inventariate și publicate. Nu știm câte există în total și care era rolul lor, dar par să fi fost câteva zeci,
având dimensiuni diferite.
33 N 1851, 101, nr. 14.
Bajusz_kotet.indb 403Bajusz_kotet.indb 403 2016. 12. 07. 15:40:162016. 12. 07. 15:40:16

404
ARCHAEOLOGIA TRANSYLVANICA. STUDIA IN HONOREM STEPHANI BAJUSZ
secolului al XIX-lea34. Desenul din fișa 4 a fost făcut cu siguranță după o descriere, de către cineva care nu a văzut
piesa. Ambele personaje schițate diferă mult de cele din basorelief, atât ca proporții, cât și ca reprezentare și detalii
(de ex. personajul cu lancea este îmbrăcat). Pe planșa lui Fodor reprezentarea este destul de fidelă.
f. În sfârșit, cel de-al șaselea desen înfățișează un segment din marele cerc de piatră, alcătuit din stâlpi mărginiți
de blocuri din același material. Un astfel de stâlp este reprezentat și individual, în același desen. Reprezentarea intră
în contradicție cu cea de pe fișa 2, unde e desenat același monument, în plan, dar stâlpii sunt figurați grupați, câte
șase, cu spațiu între ei, așa cum sunt în realitate. În fișa 4, aceștia sunt desenați lipiți unul de celălalt, negrupați și
nefiresc de înalți. Imaginea este identică cu cea de la fig. i din planșa lui Fodor și reprezintă viziunea unui desenator
care nu a văzut monumentul, ci l-a reprezentat pe baza unei descrieri.
Fișa nr. 5. În afara acestor desene, în manuscrisul grofului Kemény mai există o schiță prețioasă, rămasă inedită
până în prezent, probabil din pricina faptului că nu s-a putut identifica ce reprezintă. Finály a omis-o și a astfel rămas
necunoscută până azi. Ea se află lipită pe fila 140 a manuscrisului lui Kemény. Schița reprezintă planul clădirii de la
sud de cetate, pe care Neigebaur a cercetat-o în data de 12 iulie 1847 (Pl. 2/3). Desenul este important atât pentru că
sugerează starea de conservare a monumentului, a cărui latură nordică se pare că nu mai era vizibilă la acea vreme,
cât și pentru că ne oferă dimensiunile laturilor vizibile (15-21-14-9-13-9-6-18-12 picioare). Aparența de „zig-zag”
a zidurilor, care nu se închideau nicăieri, din pricina dispariției laturii nordice, l-a determinat pe învățat să atribuie
clădirii funcționalitatea de teatru35.
În concluzie, fișele 1, 2, 3 și 5 conțin date prețioase și fidele, ce merită să fie utilizate ca surse de informații pen-
tru cetatea de la Grădiștea Muncelului și artefactele găsite acolo. Fișa nr. 4 este însă problematică: include 3 desene
aparent copiate de la Fodor (inscripția „cu arme”, segmentul de cerc cu stâlpi, jgheabul) și 3 desene executate după
descrieri, complet nefidele (vasul de piatră, basorelieful cu două personaje, semisfera cu vultur). Dacă schițele îi
aparțin fostului consul, trebuie să fi fost executate înainte ca acesta să fi fost la Grădiște, pe baza informațiilor luate
din alte surse, în special de la Fodor, mai ales că unele dintre piese au fost văzute în 1844, dar în 1847 erau dispărute
(jgheabul, semisfera cu pasăre). Nu este însă exclus ca fișa să aparțină altcuiva și să fi fost pusă laolaltă cu celelalte
de către Kemény, care nu fusese la Grădiștea Muncelului și nu știa cum arată în realitate artefactele respective.
Oricare ar fi explicația, documentul nu poate fi utilizat ca sursă de prima mână.
Izvoare de arhivă
F  Fodor, A., Lugosi Fodor András Kézirata [Date arheologice din Transilvania], vol. I–VIII, Biblioteca
Centrală Universtiară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Colecții Speciale, cota 754.
K  Kemény, J., Collectio maior manuscriptorum historicorum, vol. XXXIV, Varia, Biblioteca Academiei
Române, Filiala Cluj-Napoca, Fondul Kemény.
Bibliografie
IDR III/3 Russu, I.I. – Floca, O. – Wollmann, V., Inscripțiile Daciei Romane. Vol. III: Dacia Superior. Zona centrală,
București, 1984.
A 1844 Ackner, M., Reisebericht über einen Theil der südlichen Karpaten, welche Siebenbürgen vonden Kleinen
Walachei treunen, aus dem Jahre 1838, AVSL 1/2, 1844, 1–33.
A 1856 Ackner, M., Decennal-Aufzeichnung der archäologischen Funde in Siebenbürgen vom Jahre 1845 bis 1855,
Jahrbuch der Kaiserlich-Königlichen Central-Comission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale 1,
1856, 93–103.
B 2005 Bajusz, I. (szerk.), Téglás István jegyzetei. I. Régészeti feljegyzések (Însemnarile lui Téglás István. Notițe
arheologice), Sapientia könyvek 42, Kolozsvár, 2005.
D   1951 Daicoviciu, C. – Floca, O. – Duka, P. – Chirilă, E. – Ferenczi, Șt. – Manoliu, V. – Pop, I. – Rednic, M. – Rusu,
M. – Teodoru, H., Studiul traiului dacilor în Munții Orăștiei (Șantierul arheologic de la Grădiștea de Munte.
Rezultatul cercetărilor făcute de colectivul din Cluj în anul 1950), SCIV 2/1, 1951, 95–126.
34 A fost dusă de Gábor Téglás la muzeul din Deva în anul 1884 (B 2005, I, 165), unde se afl ă și astăzi (inv. 15923). A fost publicată de
F 1937.
35 Neigebaur 1851, 101, nr. 4. Clădirea a fost cercetată intensiv în 1803–1804, când a fost elaborat și un plan al acesteia (J 1968, 1971,
1972 și 1973, passim). Neigebaur este cel dintâi care reia cercetările. Observații prețioase au furnizat și F 1844, 303; Fodor 1847, 362;
A 1844, 21; A 1856, 98; M–M 1880, 295; F 1916, 38; K   1902, 20; ulterior T 1923, 16;
D   1951, 106. A fost considerată depozit sau atelier metalurgic, baie, teatru, închisoare, templu, palat. Daicoviciu i-a stabilit
funcționalitatea de edifi ciu termal. Vezi și P 2014a.
Bajusz_kotet.indb 404Bajusz_kotet.indb 404 2016. 12. 07. 15:40:162016. 12. 07. 15:40:16

405
Aurora PEȚAN: Valoarea documentară a schițelor de la Grădiștea Muncelului atribuite Lui Johann Ferdinand Neigebaur
D   1952 Daicoviciu, C. şi colaboratorii, Şantierul Grădiştea Muncelului. Studiul traiului dacilor în Munţii Orăştiei,
SCIV 3, 1952, 281–307.
D   1954 Daicoviciu, C. – Floca, O. – Macrea, M. – Dediu, M. – Duka, P. – Ferenczi, Șt. – Gostar, M. – Ilieș, A. –
Mitrofan, D. – Radu, D. – Winkler, I., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului - Blidaru, SCIV 5/1–2,
1954, 123–155.
D 2000 Docea, V., Relații româno-germane timpurii. Încercări și eșecuri în prima jumătate a secolului al XIX-lea,
Cluj-Napoca, 2000.
F 1913 Ferenczi, S., Lugosi dr. Fodor András levelei, HTRTÉ 30, 1913, 18–59.
F 1937 Ferenczi, Al., Relieful de la Grădiștea Muncelului păstrat în Muzeul din Deva, Sargetia 1, 1937, 111–153.
F 1916 Finály, G., A Gredistyei dák várak, ArchÉrt 36, 1916, 11–43.
F 1844 Fodor, A., Római régiségek Hunyad vármegyében, Hon és Külföld 4, 1844, 300–304.
F 1847 Fodor, A., Utazás nemes Hunyadvarmegyében régiségek kinyomozása végett, Hon és Külföld 7, 1847, 358–
360, 362–364.
G 1965 Glodariu, I., Sarmizegetusa dacică în timpul stăpânirii romane, ActaMN 2, 1965, 119–133.
J 1966 Jakó, S., Cercetări arheologice la cetatea Grădiștea Muncelului în anii 1803–1804, ActaMN 3, 1966,
103–119.
J 1968 Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiștea Muncelului în anii 1803–1804 (I),
ActaMN 5, 1968, 433–443.
J 1971 Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiștea Muncelului în anii 1803–1804 (II),
ActaMN 8, 1971, 439–455.
J 1972 Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiștea Muncelului în anii 1803–1804 (III),
ActaMN 9, 1972, 587–602.
J 1973 Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiștea Muncelului în anii 1803–1804 (IV),
ActaMN 10, 1973, 627–639.
K   1902 Kuun, G. – Torma, Zs. – Téglás, G., Hunyadvármegye története, Budapest, 1902.
M 1941 Macrea, M., Urme romane în regiunea cetăților dace din Munții Hunedoarei, Sargetia 2, 1941, 127–150.
M 2012 Mateescu, R., Istoriile unui templu, Biblioteca Musei Napocensis 38, Cluj-Napoca, 2012.
M – M 1880 Müller, Fr. – Müller, H., Archäologische Streifzüge, AVSL, Neue Folge 16, 1880, 293–299.
N 1851 Neigebaur, J. F., Dacien. Ueberresten des klassischen Alterthums, mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen,
Kronstadt, 1851.
P 1805 Péchy, M., Bemerkungen über die unlängst vorgefundenen alten römischen Ruinen bei Gredistie,
Siebenburgische Provinzialblaetter 1, 1805, 249–252.
P 2014a Pețan, A., „Baia romană” de la Sarmizegetusa Regia. 1. Istoricul cercetărilor. In: Forțiu, S. – Cîntar, A.
(ed.), Simpozion ArheoVest, nr. II. Interdisciplinaritate în arheologie. In honorem Gheorghe Lazarovici,
Timișoara, 6 decembrie 2014, Szeged, 2014, 427–455.
P 2014b Pețan, A., An unknown stone structure in Sarmizegetusa Regia’s sacred zone recorded in writtings of 19th
century, ReDIVA 2, 2014, 28–40.
P 2015 Pețan, A., Another unknown stone structure in Sarmizegetusa Regia’s sacred zone recorded in writtings of
19th century, ReDIVA 3, 2015 (forthcoming).
T 1923 Teodorescu, D. M., Cetățile antice din Munții Hunedoarei, ACMIT, 2, 1923, 3–24.
W 1981 Wollmann, V., Johann Michael Ackner (1782–1862). Leben und Werk, Cluj-Napoca, 1982.
THE DOCUMENTARY VALUE OF THE DRAWINGS RELATED TO GRĂDIȘTEA MUNCELULUI
CREDITED TO JOHANN FERDINAND NEIGEBAUR
(Abstract)
The ruins from Grădiştea Muncelului drew attention in the early 19th century, following the discovery of treasures
by locals. The Austrian tax authority conducted excavations there in two extensive campaigns, in 1803 and 1804,
but the results remained unpublished for a long time. The public had knowledge about these ruins especially due to
a report from 1805 that aroused the interest of scholars a few decades later. After the priest Michael Ackner and the
Hungarian doctor from Hunedoara András Fodor visited the fortress, the information about the strange artefacts in
the mountains increased due to their publications. As a result, in 1847 Fodor organized a large expedition involving
18 participants. Among them J. F. Neigebaur, the former Prussian consul in Iaşi and antiquarian. Although it lasted
for only two days, the campaign had remarkable results. All three scholars published their own observations together
with plans of the fortress and sketches of the artefacts seen on site.
Neigebaur resumed the data gained on that occasion in a paper published in Brașov in 1851, but he also left be-
hind a number of drawings, preserved in the manuscripts of Count József Kemény. These sheets were published by
Bajusz_kotet.indb 405Bajusz_kotet.indb 405 2016. 12. 07. 15:40:162016. 12. 07. 15:40:16

406
ARCHAEOLOGIA TRANSYLVANICA. STUDIA IN HONOREM STEPHANI BAJUSZ
Gábor Finály in 1916, except one, which remained unpublished. The sketches were not analysed and used by profes-
sionals so far. This paper aims to put into circulation the information provided by Neigebaur’s sketches. The value of
these documents is uneven, depending on the source that Neigebaur had: the drawings made on the spot (the fortress
plan, the ‘theatre’ plan, the ‘circus’ plan, the bas-relief with the standing man) are documents of first class, while the
ones made following descriptions or reproductions after other documents (the ston e basin, the bas-relief with two
characters, the eagle hemisphere, the half stone circle with pillars) cannot be used as reliable documents. It appears
that there is a sheet that either does not belong to Neigebaur or was drawn before his visit to Grădiștea Muncelului.
Bajusz_kotet.indb 406Bajusz_kotet.indb 406 2016. 12. 07. 15:40:162016. 12. 07. 15:40:16

407
Aurora PEȚAN: Valoarea documentară a schițelor de la Grădiștea Muncelului atribuite Lui Johann Ferdinand Neigebaur
Pl. 1. 1. Fișa nr. 1 (după K , f. 138; F 1916, 26, Fig. 2); 2. Fișa nr. 2 (după K , f. 139; F 1916, 29, Fig. 4);
Fișa nr. 3 (după K , f. 139; F 1916, 30, Fig. 5)
Pl. 1. 1. Sheet no. 1 (after K , f. 138; F 1916, 26, Fig. 2); 2. Sheet no 2 (after K , f. 139; F 1916, 29, Fig. 4);
3. Sheet no. 3 (after K , f. 139; F 1916, 30, Fig. 5)
Bajusz_kotet.indb 407Bajusz_kotet.indb 407 2016. 12. 07. 15:40:172016. 12. 07. 15:40:17

408
ARCHAEOLOGIA TRANSYLVANICA. STUDIA IN HONOREM STEPHANI BAJUSZ
Pl. 2. 1. Fișa nr. 4 (după K , f. 139; F 1916, 27, Fig. 3); 2. Semisferă „cu cap de rață”, de la Sarmizegetusa Regia, Muzeul de Etnografi e și Artă Populară Orăștie (foto: M. Coman); 3. Fișa nr. 5
(după K , f. 140, inedit)
Pl. 2. 1. Sheet no. 4 (after K , f. 139; F 1916, 27, Fig. 3); 2. Hemisphere with ‘a duck’s head’ from Sarmizegetusa Regia, The Ethnographic and Popular Arts Museum, Orăștie (photo: M. Coman);
3. Sheet no. 5 (after K , f. 140, unpublished)
Bajusz_kotet.indb 408Bajusz_kotet.indb 408 2016. 12. 07. 15:40:182016. 12. 07. 15:40:18

409
Aurora PEȚAN: Valoarea documentară a schițelor de la Grădiștea Muncelului atribuite Lui Johann Ferdinand Neigebaur
Pl. 3. Planșa lui András Fodor (după F , VI, 49, Pl. XLVII)
Pl. 3. Plate made by András Fodor (after F , VI, 49, Pl. XLVII)
Bajusz_kotet.indb 409Bajusz_kotet.indb 409 2016. 12. 07. 15:40:192016. 12. 07. 15:40:19

417
RÖVIDÍTÉSEK / ABREVIERI / ABBREVIATIONS
AA Archäologischer Anzeiger, Berlin.
AABW Archäologische Ausgrabungen in Baden-Württemberg, Stuttgart.
AAC Acta Archaeologica Carpathica, Kraków.
AAntHung Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest.
AArchHung Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest.
AB Analele Banatului – Serie Nouă, Arheologie-Istorie, Timișoara.
ACD Acta classica Universitatis Scientiarum Debreceniensis, Debrecen.
ActMuz Din activitatea muzeelor, Cluj-Napoca.
ActaMN Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
ActaMP Acta Musei Porolissensis, Zalău.
ActaMV Acta Musei Varnaenis, Varna.
ActaSic Acta Siculica, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy.
ActaTS Acta Terrae Septemcastrensis, Sibiu.
ACD Acta Classica Universitatis Scientiarum Debreceniensis, Debrecen.
ACMIT Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secția pentru Transilvania, Cluj.
AEMOU Archäologisch-Epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn, Prag – Wien –
Leipzig.
Aetas Aetas. Történettudományi folyóirat, Szeged.
Agria Agria. Annales Musei Agriensis, Eger.
AISC Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj-Napoca.
AJ The Archaeological Journal, London.
AJA American Journal of Archaeology, Boston.
Alba Regia Alba Regia. Annales Musei Stephani Regis, Székesfehérvár.
Aluta Aluta, Sfântu Gheorghe.
Angustia Angustia, Sfântu Gheorghe.
AnMed Analecta Mediaevalia, Piliscsaba.
ANRW Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, Berlin – New York.
Antaeus Antaeus. Communicationes ex Instituto Archaeologico Academiae Scientiarium
Hungaricae, Budapest.
AntNat Antiquités Nationales. Bulletin publié par le Musée par le Musée des Antiquités
Nationales et par la Société des Amis du Musée et du Château de Saint-Germain-en-
Laye, Saint-Germain-en-Laye.
AntTan Antik Tanulmányok. Studia Antiqua, Budapest.
AntTard Antiquité tardive. Revue internationale d’histoire et d’archéologie (IVe–VIIIe s.),
Turnhout.
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
Arctos Arctos. Acta Philologica Fennica, Helsinki.
ArchAust Archaeologia Austriaca, Wien.
ArchBulg Archaeologia Bulgarica, Sofi a.
ArchÉrt Archaeologiai Értesítő, Budapest.
ArchHung Archaeologia Hungarica, Budapest.
ArchKözl Archaeologiai Közlemények, Budapest.
ArhOlt Arhivele Olteniei, Craiova.
Arrabona Arrabona, Győr.
ASNP Annali della Scuola Normale Superiore di Pisa, Pisa.
Athenaeum Athenaeum. Studi di letteratura e storia dell’antichità, Como.
Atti CRDAC Atti del Centro Ricerche e Documentazione sull’Antichità Classica, Roma.
AVSL Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, Hermannstadt.
Banatica Banatica, Reșița.
BAR BritSer British Archaeological Reports, British Series, Oxford.
BAR IntSer British Archaeological Reports, International Series, Oxford.
BCH Bulletin de correspondance hellénique, Athènes – Paris.
BHAUT Biblioteca Historica et Archaeologica Universitatis Timisensis, Timișoara.
BJb Bonner Jahrbücher des Rheinischen Landesmuseums in Bonn im Landschaftsverband
Rheinland und des Vereins von Altertumsfreunden im Rheinlande, Bonn.
BRGK Bericht der Römisch-Germanischen Kommission, Frankfurt am Main.
Britannia Britannia. A Journal of Romano-British and Kindred Studies, London.
BudRég Budapest Régiségei, Budapest.
BUSAMV Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Cluj-
Napoca.
Bajusz_kotet.indb 417Bajusz_kotet.indb 417 2016. 12. 07. 15:40:232016. 12. 07. 15:40:23

418
RÖVIDÍTÉSEK / ABREVIERI / ABBREVIATIONS
BVbl Bayerische Vorgeschichtsblätter, München.
CAANT Cercetări arheologice în aria nord-tracă, București.
CarnuntumJb Carnuntum Jahrbuch. Zeitschrift für Archäologie und Kulturgeschichte des
Donauraumes, Wien.
Carpica Carpica, Bacău.
CCA Cronica cercetărilor arheologice din România, București.
CIL Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
CJ The Classical Journal, Ashland, Va.
CMAS Conservation and Management of Archaeological Sites, London.
ComArchHung Communicationes Archaeologicae Hungariae, Budapest.
Conservation Bulletin Conservation Bulletin. A bulletin of the Historic Environment, London.
Context Context. Institute of Historic Building Conservation, Kent.
CRAI Comptes rendus de l’Académie des inscriptions et belles-lettres, Paris.
Crisia Crisia, Oradea.
Dacia N.S. Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne, Nouvelle série, Bucureşti.
DenkmPfBW Denkmalpfl ege in Baden-Württemberg. Nachrichtenblatt des Landesdenkmalamtes,
Stuttgart.
DissArch Dissertationes Pannonicae ex Instituto Archaeologico Universitatis de Rolando Eötvös
nominatae / Régészeti Dolgozatok az Eötvös Loránd Tudományegyetem Régészeti
Intézetéből, Budapest.
DissPann Dissertationes Pannonicae, Budapest.
DMÉ A debreceni Déri Múzeum Évkönyve, Debrecen.
Dolgozatok ÚS Dolgozatok az Erdélyi Múzeum Érem- és Régiségtárából, Új Sorozat, Kolozsvár.
DolgSzeg Dolgozatok a M. Kir. Ferencz József Tudományegyetem Archaeológiai Intézetéből,
Szeged.
DP Documenta Praehistorica, Ljubljana.
Drobeta Drobeta, Drobeta-Turnu Severin.
EAA Enciclopedia dell’arte antica classica e orientale, Roma.
EM Erdélyi Múzeum, Kolozsvár.
EMÉ Erdélyi Múzeum Egylet Évkönyve, Kolozsvár.
EME-BNyT Az Erdélyi Múzeum-Egylet Bölcselet-, Nyelv- és Történettudományi Szakosztályának
Kiadványai, Kolozsvár.
Empúries Empúries. Revista de món clàssic i antiguitat tardana, Barcelona.
Eos Eos. Commentarii Societatis Philologiae Polonorum, Warszawa – Kraków – Wrocław.
EPhK Egyetemes Philológiai Közlöny, Budapest.
EphNap Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca.
EPRO Études préliminaires aux religions orientales dans l’Empire Romain, Leiden.
Erdővidéki Lapok Erdővidéki Lapok, Barót.
ESz Egyháztörténeti Szemle, Miskolc.
ÉSz Építészeti Szemle, Budapest.
ETF Erdélyi Tudományos Füzetek, Kolozsvár.
ÉTK Értekezések a történettudomány köréből, Budapest.
FBW Fundberichte aus Baden-Württemberg, Stuttgart.
FolArch Folia Archaeologica, Budapest.
Forschungen in Augst Forschungen in Augst, Augst.
FÖ Fundberichte aus Österreich, Wien.
FPA Fontes Pannoniae Antiquae, Budapest.
G&R Greece and Rome, Oxford.
Gallia Gallia. Archéologie de la France antique, Paris.
Germania Germania. Anzeiger der Römisch-Germanischen Komission des Deutschen
Archäologischen Instituts, Berlin.
Gnomon Gnomon. Kritische Zeitschrift für die gesamte klassische Altertumswissenschaft,
München.
Godišnjak Godišnjak. Centar za balkanoška ispitivanja, Sarajevo.
HA Helvetia Archaeologica, Basel.
Hepehupa Hepehupa. Szilágysági művelődési folyóirat, Zilah.
Hesperia Hesperia. The Journal of the American School of Classical Studies at Athens, Princeton
– New Jersey.
Historia Historia. Zeitschrift für alte Geschichte, Stuttgart.
HTRTÉ A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, Déva.
IEC Interferențe etnice și culturale în mileniile I a. Chr. – I p. Chr., Cluj-Napoca.
ILS Dessau, H., Inscriptiones Latinae Selectae, Berlin, 1892‒1916.
IstMitt Istanbuler Mitteilungen, Tübingen.
Bajusz_kotet.indb 418Bajusz_kotet.indb 418 2016. 12. 07. 15:40:232016. 12. 07. 15:40:23

419
RÖVIDÍTÉSEK / ABREVIERI / ABBREVIATIONS
Instrumentum Instrumentum. Bulletin du Groupe de travail européen sur l’artisanat et les productions
manufacturées de l’Antiquité à l’époque moderne, Chauvigny.
Isis Isis. Erdélyi Magyar Restaurátor Füzetek, Székelyudvarhely.
Istros Istros, Brăila.
Izvestia MSB Известия на музеите в Северозападна България, София.
JAMÉ A nyíregyházi Jósa András Múzeum Évkönyve, Nyíregyháza
JAS Journal of Archaeological Science.
JEP The Journal of Economic Perspectives, Pittsburgh.
JGS Journal of Glass Studies, Corning.
JHS The Journal of Hellenic Studies, London.
JÖAI Jahreshefte des Österreichischen Archäologischen Institutes in Wien, Wien.
JRA Journal of Roman Archaeology, Portsmouth, Rhode Island.
JRGZM Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums Mainz, Mainz am Rhein.
JRMES Journal of Roman Military Equipment Studies, Oxford.
JRS The Journal of Roman Studies, London.
Julius-Kühn-Archiv Julius-Kühn-Archiv, Quedlinburg.
Kernos Kernos. Revue internationale et pluridisciplinaire de religion grecque antique, Liège –
Athènes.
KJ Kölner Jarbuch, Berlin.
Klio Klio. Beiträge zur alten Geschichte, Leipzig.
KMB Kölner Museums Bulletin, Köln.
KMMK Komárom-Esztergom Megyei Múzeumok Közleményei, Tata.
Korunk Korunk. Fórum – kultúra – tudomány, Kolozsvár.
LEC Les études classiques, Namur.
Limesforschungen Limesforschungen. Studien zur Organisation der Römischen Reichsgrenze am Rhein
und Donau, Berlin – Mainz.
Lucrări Științifi ce Medicină Lucrări Științifi ce. Medicină Veterinară. Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară USABT Veterinară a Banatului Timișoara, Timișoara.
MAA Monumenta Avarorum Archaeologica, Budapest.
Magazin Istoric Magazin Istoric, București.
Magyar Műemlékvédelem Magyar Műemlékvédelem, Budapest.
Man Man. The Journal of the Royal Anthropological Institute, London.
Marisia Marisia. Studii și materiale, Târgu Mureș.
MBVF Münchner Beiträge zur Vor-und Frühgeschichte, Kallmünz/Opf.
MCA Materiale și cercetări arheologice, București.
MDAI Mitteilungen des Deutschen Archäologischen Instituts, Mainz am Rhein.
MFMÉ A Móra Ferenc Múzeum Évkönyve, Szeged.
MFMÉ–StudArch A Móra Ferenc Múzeum Évkönyve – Studia Archaeologica, Szeged.
MKÉ Múzeumi és Könyvtári Értesítő. A múzeumok és könyvtárak országos főfelügyelőségének
és országos tanácsának hivatalos közlönye, Budapest.
MHNH MHNH. Revista Internacional de Investigación sobre Magia y Astrología Antiguas,
Málaga.
MIA Материалы и Исследования по Археологии СССР, Москва.
MIMK Molnár István Múzeum Kiadványai, Székelykeresztúr.
MittArchInst Mitteilungen des Archäologischen Instituts derUngarischen Akademie der
Wissenschaften, Budapest.
Mnemosyne Mnemosyne. Bibliotheca classica Batava, Leiden.
MuzNaț Muzeul Național, București.
Műemlékvédelem Műemlékvédelem. Kulturális örökségvédelmi folyóirat, Budapest.
MZ Mainzer Zeitschrift, Mainz.
NA Northamptonshire Archaeology, Northampton.
NumKözl Numizmatikai Közlemények, Budapest.
OAth Opuscula Atheniensia. Annual of the Swedish Institute at Athens, Sävedalen.
Ókor Ókor. Folyóirat az antik kultúrákról, Budapest.
OMROL Oudheidkundig Mededelingen uit het Rijksmuseum van Oudheden te Leiden, Leiden.
ÖJh Die Jahreshefte des Österreichischen Archäologischen Instituts, Wien.
Örökségünk Örökségünk. Történelem – Népélet – Néphagyomány, Székelyudvarhely.
PAT Patrimonium Archaeologicum Transylvanicum, Cluj-Napoca.
Patrimonium Apulense Patrimonium Apulense. Anuar de: arheologie, istorie, cultură, etnografi e, muzeologie,
conservare, restaurare, Alba Iulia.
PBF Prähistorische Bronzefunde, Mainz.
PBSACR Patrimoine. Bulletin de la Société archéologique de Corseul-la-Romaine, Corseul.
Peuce Peuce. Rapoarte, studii şi comunicări de istorie şi arheologie, Tulcea.
Bajusz_kotet.indb 419Bajusz_kotet.indb 419 2016. 12. 07. 15:40:232016. 12. 07. 15:40:23

420
RÖVIDÍTÉSEK / ABREVIERI / ABBREVIATIONS
Pontica Pontica, Constanța.
PZ Prähistorische Zeitschrift, Berlin.
RAComo Rivista Archeologica dell’Antica Provincia e Diocesi di Como, Como.
RAE Revue Archéologique de l’Est: du Paléolithique au Moyen Âge, Dijon.
RE Real-Encyclopädie der classischen Altertumswissenschaft, Stuttgart.
ReDIVA Revista doctoranzilor în istorie veche și arheologie / The Postgraduate Journal of
Ancient History and Archaeology, Cluj-Napoca.
RefSz Református Szemle, Kolozsvár.
REG Revue des études grecques, Paris.
RégFüz Régészeti Füzetek, Budapest.
RevBist Revista Bistriței, Bistrița.
RGA Reallexikon der Germanischen Altertumskunde, Berlin – New York.
RHDFE Revue historique de droit français et étranger, Paris.
RIHA Journal of the International Association of Research Institutes in the History of Art.
Online journal: http://www.riha-journal.org.
RLÖ Der Römische Limes in Österreich, Wien.
RMV Rad Muzeja Vojvodine, Novi Sad.
RPh Revue de philologie, de literature et d’histoire anciennes, Paris.
RSP Rivista di scienze preistoriche, Firenze.
SAA Studia Antiqua et Archaeologica, Iaşi.
SAC Sussex Archaeological Collections, Lewes.
SAH Southern African Humanities, Pietermaritzburg.
Sargetia Sargetia. Acta Musei Devensis, Deva.
Savaria Savaria. A Vas Megyei Múzeumok Értesítője, Szombathely.
SCA Studii și cercetări de antropologie, București.
SCIV(A) Studii și cercetări de istorie veche (și arheologie), București.
SFECAG Société Française d’Étude de la Céramique Antique en Gaule, Marseille.
SJ Saalburg Jahrbuch, Mainz.
SlovArch Slovenská Archeológia, Nitra.
SMMIM Studii și materiale de muzeografi e și istorie militară, București.
SoSchrÖAI Sonderschriften des Österreichischen Archäologischen Institutes, Wien.
SP Studii de Preistorie, Târgoviște.
Specimina Nova Specimina nova dissertationum ex Institutio Historiae Antiquae et Archaeologiae
Universitatis Quinqueecclesiensis, Pécs.
StCom Satu Mare Satu Mare. Studii și comunicări, Satu Mare.
StIstBan Studii de istorie a Banatului, Timişoara.
StudCom Studia Comitensia, Szentendre.
ŠtZv AÚSAV Študijné Zvesti. Archeologického Ústavu Slovenskej Akadémie Vied, Nitra.
SUBB Historia Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, Cluj-Napoca.
SympThrac Symposia Thracologica, București.
Századok Századok. A Magyar Történelmi Társulat Folyóirata, Budapest.
Thraco-Dacica Thraco-Dacica, București.
TLMAS Transactions of the London and Middlesex Archaeological Society. London.
Transsylvania Nostra Transsyilvania Nostra, Kolozsvár.
Tribuna Tribuna, Cluj-Napoca.
Tyche Tyche. Beiträge zur Alten Geschichte, Papyrologie und Epigraphik, Wien.
UPA Universitätsforschungen zur prähistorischen Archäologie, Bonn.
VAH Varia Archaeologica Hungarica, Budapest.
VAMZ Vjesnik arheološkog Muzeja u Zagrebu, Zagreb.
VDI Вестник древней истории, Москва.
VSz Vallástudományi Szemle, Budapest.
WA World Archaeology, London – New York.
ZfO Zeitschrift für Ostforschung, Marburg.
Ziridava StudArch Ziridava. Studia Archaeologica, Arad – Cluj-Napoca.
ZPE Zeitschrift für Papirologie und Epigraphik, Bonn.
Bajusz_kotet.indb 420Bajusz_kotet.indb 420 2016. 12. 07. 15:40:232016. 12. 07. 15:40:23

421
Radu ARDEVAN
Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca
rardevan@gmail.com
BAJUSZ Mátyás
Maros Megyei Múzeum, Marosvásárhely
bajusz.matyas@gmail.com
Doina BENEA
Universitatea de Vest, Timișoara
doinabenea@yahoo.co.uk
BERECKI Sándor
Mureş County Museum, Târgu Mureș
sberecki@yahoo.com
BURKHARDT Britta
Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca
brittaburkhardt@gmail.com
Ana CĂTINAȘ
acatinas05@yahoo.com
Turda
Adrian CÎNTAR
Universitatea de Vest, Timișoara
adrian.cintar@gmail.com
Călin COSMA
Institute of Archaeology and History of Art,
Cluj-Napoca
cosma.calin@yahoo.com
DEMJÉN Andrea
Muzeul Tarisznyás Márton, Gheorgheni
demjenandi@yahoo.com
Mădălina DIMACHE
University of Bucharest, Bucharest
dimachemadalina@yahoo.com
DOBOS Alpár
Mureș County Museum, Târgu Mureș
alpardobos@yahoo.com
Mariana EGRI
Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca
marianaegri@yahoo.com
FÁBIÁN István
Petru Maior University, Târgu Mures
stefabius@hotmail.com
FERENCZ-MÁTÉFI Ágota
Pécsi Tudományegyetem, Pécs
agotaferenczmatefi@gmail.com
Manuel FIEDLER
Winckelmann Institut, Humboldt-Universität
zu Berlin
mfiedler1999@yahoo.com
GABLER Dénes
MTA Bölcsészettudományi Kutatóközpont,
Régészeti Intézet, Budapest
gabler.denes@btk.mta.hu
GÁLL Erwin
Vasile Pârvan Régészeti Intézet, Bukarest
ardarichus9@yahoo.com
GĂZDAC ALFÖLDY Ágnes
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei,
Cluj-Napoca
alfoldyagnes@yahoo.com
GESZTELYI Tamás
Debreceni Egyetem,
Klasszika-filológiai és ókortörténeti tanszék
gesztelyi.tamas@arts.unideb.hu
Florin GOGÂLTAN
Institutul de Arheologie și Istoria Artei,
Cluj-Napoca
floringogaltan@gmail.com
Nicolae GUDEA
Institut für Archäologie und Kunstgeschichte,
Klausenburg
Monica GUI
Institute of Archaeology and History of Art,
Cluj-Napoca
monica_gui@ymail.com
Constanze HÖPKEN
Kreismuseum Mureș, Târgu Mureș
hoepkenc@uni-koeln.de
ISTVÁNOVITS Eszter
Jósa András Múzeum, Nyíregyháza
istvanov@jam.nyirbone.hu
KELEMEN Imola
Szekler Museum of Ciuc, Miercurea Ciuc
kelemenimola@csikimuzeum.ro
KÖRÖSFŐI Zsolt
Jósa András Múzeum, Nyíregyháza
korosfoi@gmail.com
KULCSÁR Valéria
Szegedi Tudományegytem, Szeged
vkulcsar@iif.hu
MÉDER Lóránt László
Sepsiszentgyörgy
archymeder@yahoo.com
Silvia MUSTAȚĂ
Mureș County Museum, Târgu Mureș
silvia_mustata@yahoo.com
A KÖTET SZERZŐI / AUTORII VOLUMULUI / THE AUTHORS
Bajusz_kotet.indb 421Bajusz_kotet.indb 421 2016. 12. 07. 15:40:232016. 12. 07. 15:40:23

422
A KÖTET SZERZŐI / AUTORII VOLUMULUI / THE AUTHORS
NÉMETH György
Eötvös Loránd Tudmányegyetem, Budapest
nemeth.gyorgy@btk.elte.hu
NÉMETI János
Nagykárolyi Városi Múzuem, Nagykároly
NYÁRÁDI Zsolt
Haáz Rezső Museum, Odorheiul Secuiesc
nyaradi_zsolt@yahoo.com
ÖTVÖS Koppány Bulcsú
Mureş County Museum, Târgu Mureș
koppanybulcsu@gmail.com
Aurora PEȚAN
Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
apetan@gmail.com
PETRUȚ Dávid
Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș
petrutdavid@gmail.com
Ioan PISO
Université Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
piso_ioan@yahoo.com
ROMÁT Sándor
Babeș-Bolyai Tudományegyetem, Kolozsvár
s_romat@yahoo.com
Ligia RUSCU
Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca
ligia.ruscu@ubbcluj.ro
Aurel RUSTOIU
Institutul de arheologie și istoria artei,
Cluj-Napoca
aurelrustoiu@yahoo.com
Victor SAVA
Museum of Arad, Arad
sava_vic@yahoo.com
SIDÓ Katalin
Mureş County Museum, Târgu Mureș
benjikatka@yahoo.com
SZABÓ András
Hungarian National Museum
szabo.andras.022@gmail.com
SZABÓ Csaba
University of Pécs – Erfurt University
szabo.csaba.pte@mail.com
SZÉKELY Melinda
Szegedi Tudományegyetem
mszekely11@gmail.com
SZÉKELY Zsolt
Babeș-Bolyai Tudományegyetem,
Sepsiszentgyörgy
szekely.zsolt@fspac.ro
T. BÍRÓ Mária
Károli Gáspár Református Egyetem, Budapest
tothbiro@gmail.com
Dumitru Gheorghe TAMBA
Muzeul de Istorie și Artă Zalău
tambadan@hotmail.com
URÁK Malvinka
Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca
urak.malvinka@yahoo.com
VASS Lóránt
Aquincumi Múzeum, Budapest
v_lorant@yahoo.com
VISY Zsolt
Universität Pécs
zs.visy@gmail.com
ZSIGMOND Attila
Fugyi Református Egyházközség
azsigmond@gmail.com
Bajusz_kotet.indb 422Bajusz_kotet.indb 422 2016. 12. 07. 15:40:232016. 12. 07. 15:40:23