BookPDF Available

Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice

Authors:
Mihai Constantinescu
Ghid de identificare
a publicațiilor pseudoștiințifice
Asociația Bibliotecarilor din România
Secțiunea Cultura Informației
Ghid de identificare
a publicațiilor pseudoștiințifice
București, 2018
Colecția Biblioteca ABR, 30
ISBN: 978-606-93535-5-4
Referenți științifici:
Prof. univ. dr. ing. Angela Repanovici, Universitatea Transilvania
din Brașov
Lect. univ. dr. Robert Coravu, Universitatea din București
Foto copertă: Nathan Dumlao – Unsplash
5
Cuprins
Introducere .................................................................... 7
I. Publicațiile pseudoștiințifice ..................................... 9
I.1 Definiții. Clarificări terminologice ........................ 9
I.2 Evoluția publicațiilor pseudoștiințifice ................ 14
I.3 Importanța identificării publicațiilor
pseudoștiințifice ........................................................ 18
II. Identificarea publicațiilor pseudoștiințifice ........ 20
II.1 Caracteristici generale ........................................ 20
II.2 Peer-review ......................................................... 26
II.3 Indexarea în baze de date .................................... 28
II.4 Limite în evaluarea publicațiilor ......................... 31
II.5 Ghid de identificare rapidă a publicațiilor
pseudoștiințifice ........................................................ 34
Resurse utile ................................................................ 40
Mic vocabular de termeni specifici pentru
problematica publicațiilor pseudoștiințifice ............. 45
Bibliografie .................................................................. 46
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
6
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
7
Introducere
Această lucrare a apărut din dorința de a oferi
cititorilor un instrument ușor de folosit pentru a
identifica și evita publicațiile pseudoștiințifice.
Deși se adresează în primul rând
bibliotecarilor (cu precădere celor din bibliotecile
universitare și ale institutelor de cercetare), ghidul a
fost gândit ca un instrument ce poate fi folosit de
orice persoană interesată să identifice publicațiile
care nu respectă regulile general acceptate ale
editării științifice. În particular, lucrarea de față se
poate dovedi utilă pentru autorii de literatură
științifică (cercetători, cadre didactice universitare,
doctoranzi ș.am.d.), ajutându-i să selecteze din larga
și diversa ofertă de edituri și reviste unde își pot
publica articolele pe acelea care respectă „regulile
jocului” și pun pe primul plan calitatea, nu propriile
interese comerciale.
Volumul este structurat în două părți. Prima
parte, Publicațiile pseudoștiințifice, prezintă
conceptele de bază, apariția și dezvoltarea acestui tip
de publicații și subliniază importanța identificării
lor. Al doilea capitol, Identificarea publicațiilor
pseudoștiințifice constituie partea „practică” a
lucrării, cuprinzând informații descriptive care
permit cititorilor recunoască publicațiile
pseudoștiințifice, informații despre coduri etice,
baze de date, platforme și diverse instrumente online
din lumea publicării științifice.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
8
Lucrarea a fost concepută ca un ghid, având
drept scop ofere utilizatorului câteva repere ale
unei teme noi și aproape deloc discutate în România.
Cei care își doresc aprofundeze acest subiect vor
putea folosi lista de Resurse utile și bibliografia din
finalul lucrării.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
9
I. Publicațiile pseudoștiințifice
I.1 Definiții. Clarificări terminologice
Problematica publicațiilor pseudoștiințifice
este legată de evoluția mișcării pentru acces deschis
la informația științifică. Ele au apărut prin
exploatarea modelului accesului deschis de către
edituri cu interese exclusiv comerciale.
Accesul deschis la informația științifică
reprezintă, în esență, punerea ei la dispoziție online,
în mod gratuit. Această mișcare a apărut din dorința
de a facilita accesul celor interesați la rezultatele
științei, în condițiile costurilor tot mai mari ale
informației științifice furnizate prin intermediul
editorilor comerciali tradiționali.
Accesul deschis poate fi realizat prin:
1. Calea aurie articolele sunt disponibile
gratuit și imediat datorită publicării lor
în reviste cu acces deschis (disponibile
online fără costuri de consultare pentru
utilizatorul final)
2. Calea verde - articolele (în forma lor
finală sau ca variantă preprint) sunt
publicate (autoarhivate) de către autori
în depozite (arhive) digitale de diverse
tipuri (instituționale, specializate etc.)
Literatura publicată în acces deschis se
diferențiază de restul literaturii științifice exclusiv
prin modul de accesare și prin permisiunile de
utilizare acordate utilizatorilor finali. Procesele de
asigurare a calității folosite în sistemul editorial
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
10
comercial sunt obligatorii și pentru literatura în
acces deschis, fiind cele care conferă caracterul
științific al acesteia. Cel mai important proces de
asigurare a calității este cel de recenzare (peer-
review), prin care articolele propuse pentru
publicare unei reviste științifice sunt evaluate de
către specialiști
1
.
Deși în prezent eficiența procesului de peer-
review este destul de frecvent pusă sub semnul
întrebării
2
, el rămâne cea mai bună metodă de
validare a calității unui articol propus spre publicare.
Procesul de peer-review poate fi clasificat în
funcție de mai multe criterii dintre care cele mai
importante sunt cele ce țin de gradul de anonimat și
afilierea specialiștilor ce evaluează articolele.
În mod tradițional, procesul de peer-review se
desfășoară asigurându-se fie doar anonimatul
specialiștilor evaluatori (modelul single blind
orb”, autorii nu cunosc identitatea celor care le
evaluează lucrările propuse spre publicare), fie în
același timp anonimatul autorilor și specialiștilor
evaluatori (double blind „dublu orb”, autorii nu
cunosc identitatea evaluatorilor și invers). În ultima
vreme, a câștigat teren modelul de peer-review
deschis (open peer-review) care urmărește îi
1
Peer-review poate fi tradus și ca evaluare de către terți sau
evaluare „colegială”
2
SMITH, Richard. Peer review: a flawed process at the heart of
science and journals. În: Journal of the Royal Society of
Medicine. 2006, vol. 99, nr. 4, p. 178-182.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
11
responsabilizeze pe cei implicați (autori și
evaluatori) și faciliteaze identificarea posibilelor
conflicte de interese ale acestora.
Peer-review-ul poate fi asigurat de membrii
echipei editoriale (peer-review editorial) sau de către
alți specialiști (peer-review extern).
Începând cu anii 2000, ca urmare a presiunii
din partea comunității științifice și a finanțatorilor
cercetării (autorități publice, fundații etc.) pentru
trecerea la accesul deschis, acest model de publicare
s-a extins. În fața acestei realități, editorii comerciali
au venit cu propriile soluții, urmărind să asigure
supraviețuirea modelului lor de afaceri în contextul
accesului deschis. Editori comerciali cu tradiție
precum Elsevier, Springer, Taylor and Francis,
Oxford și alții au început ofere posibilitatea
publicării în acces deschis în schimbul unor taxe
care, spre deosebire de modelul editorial clasic, nu
sunt suportate de utilizatorii finali sau instituțiile de
intermediere a accesului (precum bibliotecile,
centrele de documentare etc.), sub formă de
abonamente, ci de către autori sau finanțatorii
cercetării. De obicei, aceste taxe poartă denumirea
de Article Processing Charges (APC) sau Article
Submission Charges (ASC)
3
. În urma achitării
3
KINGSLEY, Danny. Hybrid open access an analysis. În:
Unlocking research: University of Cambridge Office of
Scholarly Communication [online]. [accesat 02.08.2017].
Disponibil la:
https://unlockingresearch.blog.lib.cam.ac.uk/?p=969
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
12
acestor taxe, articolele pentru care ele au fost plătite
sunt puse la dispoziție gratuit pe internet.
Apariția revistelor finanțate prin intermediul
taxelor per articol a creat o situație problematică:
fondurile obținute de reviste creșteau proporțional
cu numărul de articole publicate, indiferent de
calitatea acestora.
Din păcate, modelul de finanțare a revistelor
prin APC/ASC a fost preluat și de edituri ce
urmăresc profite de avantajele publicării
electronice, care nu necesită investiții semnificative,
pentru a obține venituri din publicarea unor reviste
cu aparență științifică. Acestea au forma unor reviste
științifice dar publică articolele fără a le evalua prin
procesul de peer-review (deși afirmă o fac),
scopul lor exclusiv fiind obțină profit prin
colectarea taxelor de publicare.
Există și situații în care autorii solicită
retragerea articolelor când realizează faptul au
fost păcăliți publice într-o revistă
pseudoștiințifică - iar editorii solicită plata unei taxe
de retragere.
Existența acestor reviste și expansiunea lor din
ultimii ani au fost favorizate și de presiunea de a
publica pe care instituțiile finanțatoare o pun asupra
cadrelor didactice și cercetătorilor. În multe cazuri,
aceștia trebuie îndeplinească standarde strict
cantitative (publicarea unui număr de articole, spre
exemplu) pentru a justifica finanțarea primită de
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
13
instituții, pentru a obține granturi de cercetare sau
pentru a avansa în carieră.
Pentru a descrie astfel de publicații în spațiul
anglo-saxon este folosit cu precădere termenul
predatory, în timp ce în cel francofon sunt
cunoscute sub denumirea de prédateurs. Denumirea
predatory journals apare pentru prima data într-un
articol scris de Jeffrey Beall în 2010
4
și este în
prezent cel mai des utilizată pentru a identifica
aceste reviste. Alți termeni folosiți pentru
caracterizarea lor sunt cei formați cu ajutorul
prefixului pseudo (pseudo-scientific, pseudo-
journals).
Utilizarea termenului predatory a fost criticată
pentru acesta ar induce ideea autorii care
publică în astfel de reviste sunt victimele editorilor,
ceea ce nu reflectă întotdeauna realitatea
5
. Termenul
este criticat și pentru că, spre deosebire de pseudo-
journal, mută accentul dinspre tipul de revistă spre
comportamentul editorului.
Din cauza înțelesului restrictiv al
echivalentului românesc al termenului predatory
(prădător), dar și ținând cont de motivele enumerate
4
Beall, Jeffrey. Predatory” Open-Access Scholarly Publishers.
În: The Charleston Advisor, 2010, vol. 11, nr. 4, p. 10-17
5
LAINE, Christine, WINKER, Margaret A. Identifying
Predatory or Pseudo-Journals. În: World Association of
Medical Editors [online]. [accesat la 20.07.2018]. Disponibil
la: http://www.wame.org/identifying-predatory-or-pseudo-
journals
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
14
mai sus, în lucrarea de față am preferat folosim
calificativul pseudoștiințific pentru a desemna
revistele din această categorie.
I.2 Evoluția publicațiilor pseudoștiințifice
În literatura de specialitate sunt semnalate
reviste cu practici îndoielnice încă din 2009, atunci
când Peter Suber exprima dubii legate de calitatea și
onestitatea unora dintre revistele publicate în acces
deschis
6
. Tot în 2009, Jeffrey Beall afirma despre
editura Bentham „exploatează buna-credință a
celor care au conceput modelul accesului deschis
prin deformarea și exploatarea acestuia pentru
profit
7
.
Începând cu anul 2010, revistele
pseudoștiințifice au cunoscut o dezvoltare constantă.
Dacă în 2010 se publicau aproximativ 53.000 de
articole în 1.800 de reviste, în 2014 numărul
acestora a ajuns la aproximativ 420.000 de articole
6
SUBER, Peter. Ten challenges for open-access journals. În:
SPARC Open Access Newsletter [online]. [accesat 02.08.2017]
2009, 138. Disponibil la:
http://legacy.earlham.edu/~peters/fos/newsletter/10-02-
09.htm#challenges
7
În original: is exploiting the good will of those who
established the Open Access model by twisting it and
exploiting it for profit- BEALL, Jeffrey. Bentham Open. În:
The Charleston Advisor, 2009, vol. 11, nr 1, p. 30
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
15
publicate în aproximativ 8.000 de reviste
8
. Piața
acestui tip de literatură era evaluată în 2014 la peste
74 de milioane de dolari anual
9
, în timp ce piața
revistelor științifice în acces deschis era estimată în
2013 la 244 de milioane dolari
10
. Sumele obținute de
către revistele pseudoștiințifice din taxele de
procesare variază de regulă între 80 și aproximativ
800 de dolari, cu o medie de 178 de dolari per
articol
11
. Taxele de procesare a articolelor din
revistele științifice în acces deschis sunt semnificativ
mai mari. Un studiu efectuat asupra revistelor
indexate în Directory of Open Access Journals
(DOAJ) indică o medie de 964 de dolari și o
maximă de 4.114 dolari per articol
12
. Studiile ce nu
8
SHEN, Cenyu; BJÖRK, Bo-Christer. Predatory open access: a
longitudinal study of article volumes and market
characteristics. În: BMC Medicine [online], 2015, vol. 13, nr.
1, p. 230 [accesat 15.07.2017]. Disponibil la:
doi:10.1186/s12916-015-0469-2.
9
Ibidem
10
OUTSELL. Open access. Market size, share, forecast, and
trends [online]. 2013. [accesat 20.07.2018]. Disponibil la:
http://www.outsellinc.com/store/products/1135
11
SHEN, Cenyu; BJÖRK, Bo-Christer. Predatory open access:
a longitudinal study of article volumes and market
characteristics. În: BMC Medicine [online], 2015, vol. 13, nr.
1, p. 230 [accesat 15.07.2017]. Disponibil la:
doi:10.1186/s12916-015-0469-2
12
MORRISON, Heather et al. Open Access Article Processing
Charges: DOAJ Survey May 2014. În: Publications, 2015, vol.
3, p. 1-16. [accesat 1.07.2018]. Disponibil la:
doi:10.3390/publications3010001
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
16
se rezumă la revistele din DOAJ indică valori medii
ale APC-urilor de aproximativ 2.000 de dolari per
articol, valoarea maximă fiind situată în jurul a
6.000 de dolari
13
. Pe baza acestor date se poate
concluziona revistele pseudoștiințifice solicită în
general taxe mai mici decât revistele științifice
pentru a-i convinge pe autori le aleagă în dauna
acestora.
La data ultimei actualizări (ianuarie 2017),
lista lui Beall, unul dintre cele mai cunoscute
instrumente folosite în identificarea publicațiilor
pseudoștiințifice, cuprindea peste 1.100 de edituri
potențial pseudoștiințifice
14
.
O investigație recentă
15
în care au fost
analizate peste 175.000 de articole publicate în
reviste pseudoștiințifice estimează că aproximativ
400.000 de cercetători din lume au publicat în
asemenea reviste. De remarcat este faptul că un
13
JISC. Article processing charges and subscriptions:
monitoring open access costs [online], [accesat 1.07.2018].
Disponibil la: https://www.jisc.ac.uk/reports/apcs-and-
subscriptions
14
Beall's List of Predatory Journals and Publishers [online].
[accesat 1.07.2018]. Disponibil la:
https://beallslist.weebly.com
15
ALECCI, Scilla. New international investigation tackles
‘fake science’ and its poisonous. În: International Consortium
of Investigative Journalists [online]. [accesat 12.07.2018].
Disponibil la: https://www.icij.org/blog/2018/07/new-
international-investigation-tackles-fake-science-and-its-
poisonous-effects/
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
17
procent important din aceștia provin din țări cu o
tradiție științifică deosebită. Astfel, investigația a
descoperit 5.000 de cercetători de la universități
și institute de cercetare din Germania au publicat în
revistele pseudoștiințifice analizate, taxele de
procesare fiind plătite de instituțiile unde sunt
afiliați
16
. Totuși, studiile
17
,
18
arată autorii cei mai
vulnerabili în fața unor astfel de practici sunt cei
care provin din țări mai puțin dezvoltate sau care
sunt lipsiți de experiența publicării.
Toate aceste date ne arată revistele
pseudoștiințifice nu mai reprezintă astăzi o nișă ușor
de ignorat în ansamblul literaturii științifice.
Extinderea acestui fenomen este de natură creeze
confuzie în ceea ce privește credibilitatea
rezultatelor cercetării științifice și, în general,
afecteze dezvoltarea pe baze sănătoase a științei.
16
Ibidem.
17
XIA, Jingfeng et al. Who publishes in predatory journals? În:
Journal of the Association for Information Science and
Technology, 2015, vol. 66, nr. 7, p. 1416.
18
SHEN, Cenyu; BJÖRK, Bo-Christer. Op. cit. p. 239.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
18
I.3 Importanța identificării publicațiilor
pseudoștiințifice
Importanța identificării revistelor
pseudoștiințifice reiese cel mai ușor din posibilele
daune create de aceste publicații:
daune materiale constituite, în principal, de
taxele plătite pentru publicare dar și de
fondurile, granturi și alte beneficii materiale
obținute în mod ilegitim pe baza articolelor
publicate în reviste pseudoștiințifice.
daune intelectuale - produse prin
diseminarea informațiilor pseudoștiințifice și
prin certificarea drept științifice a unor
materiale ce nu îndeplinesc criteriile necesare.
Dorința de obiectivitate în evaluarea cercetării
a dus la crearea unor noi sisteme de evaluare.
Principalul mijloc prin care aceste sisteme urmăresc
să reducă subiectivitatea în evaluare este exprimarea
performanței științifice a instituțiilor și indivizilor
prin intermediul unor unități cuantificabile, ușor de
verificat (număr de articole, citări etc.). Din păcate,
deși acest tip de evaluare este unul ce oferă garanția
obiectivității cantitative și transparență, el a dus la
proliferarea unor metode de înșelare a sistemului
strict cantitativ, revistele pseudoștiințifice fiind un
astfel de exemplu. Daunele materiale produse de
aceste reviste sunt imposibil de cuantificat cu
exactitate din cauza diversității lor (APC-uri plătite
de instituții, fonduri obținute pe baza articolelor
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
19
publicate în astfel de reviste, locuri de muncă sau
avansări în grad obținute etc.) dar și din cauza
problemelor de identificare corectă a publicațiilor
pseudoștiințifice. Totuși, datele pe care le-am
prezentat în subcapitolul precedent indică o
dimensiune importantă a daunelor, în special în
țările mai puțin dezvoltate, adică exact acele zone
unde și fondurile destinate cercetării sunt reduse.
Într-o societate confruntată din ce în ce mai
des cu fapte alternative, știri false, leacuri minune
pentru orice stare medicală și o neîncredere în
creștere față de specialiști, revistele pseudoștiințifice
oferă atât un spațiu de exprimare a diverselor teorii
conspiraționiste sau pseudoștiințifice cât și o
validare a acestor teorii prin publicarea în reviste ce
pretind a fi științifice. Deși specialiștii pot separa cu
relativă ușurință cercetările serioase de cele lipsite
de calități științifice, publicul larg nu are obișnuința,
cunoștințele și instrumentele necesare pentru a face
acest lucru. Consecințele directe (apelul la
tratamente nerecomandate, spre exemplu) și pe
termen lung pot fi dezastruoase, conducând la
decredibilizarea cunoașterii științifice și la
estomparea demarcației dintre știință și
pseudoștiință, în special în publicul larg.
În acest context, bibliotecarii trebuie își
asume un rol activ atât în orientarea cercetătorilor și
profesorilor către revistele care respectă procedurile
de verificare a calității articolelor înainte de
publicare, cât și în formarea publicului larg pentru a
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
20
identifica și selecta resursele informaționale cu
caracter științific.
II. Identificarea publicațiilor
pseudoștiințifice
Revistele pseudoștiințifice au o serie de
caracteristici ce pot fi identificate fără o pregătire
prealabilă în domeniul (presupus) științific al
publicației. Aceste caracteristici pot fi împărțite în
trei mari categorii:
1. Caracteristicile generale ale revistelor
2. Caracteristici ce țin de peer-review
3. Indexarea în baze de date
II.1 Caracteristici generale
În categoria caracteristicilor generale intră
toate acele aspecte relativ ușor identificabile încă de
la o analiză a paginii web a revistei:
Aspectul general al revistei
Modul în care arată site-ul unei reviste ne
indică importanța pe care editorii o acordă revistei.
O publicație cu un site plin de erori gramaticale, cu
exprimări nefericite, cuvinte scrise greșit și cu o
traducere slabă denotă lipsa de implicare și
standarde de calitate scăzute. Dacă în cazul unui
magazin sau a unei reviste de popularizare a științei,
micile erori pot fi trecute cu vederea (deși pot ridica
întrebări referitoare la calitatea publicației), o revistă
științifică trebuie constituie un exemplu de
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
21
rigoare, atât în ceea ce privește respectarea
metodelor științifice cât și în aspectele ce țin de
prezentarea revistei.
Traducerea slabă sau lipsa informațiilor într-
o limbă de circulație internațională
Știința contemporană este o activitate ce trece
de granițele naționale, iar revistele științifice sunt
evaluate deseori prin prisma prezenței în bazele de
date internaționale sau prin impactul pe care îl au în
plan internațional. Lipsa oricăror informații într-o
limbă de circulație internațională sau slaba traducere
a materialelor publicate sugerează absența unui
contact cu mediul științific internațional.
O atenție specială trebuie acordată revistelor
ce fac parte din domenii cu o aplicabilitate
internațională redusă. În cazul acestor publicații,
lipsa informațiilor în limbi de circulație
internațională poate fi explicată prin specificul
cercetării din respectivul domeniu.
Politica de conținut
În mod normal, o revistă trebuie își publice
politica referitoare la articolele pe care dorește le
publice precum și standardele de calitate și
originalitate urmărite. Lipsa acestor informații sau
neaplicarea standardelor și a politicii de conținut (de
exemplu prin acceptarea articolelor din domenii ce
nu au de a face cu domeniul revistei) reprezintă un
important semnal de alarmă.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
22
Informațiile referitoare la revistă, editură și
echipa editorială
O bună practică în verificarea calității unei
publicații este căutarea informațiilor referitoare la
revista în cauză, editura ce o publică și echipa
editorială. Deși este indicat ca aceste căutări să fie
efectuate în baze de date bibliografice sau în
cataloagele bibliotecilor, există cazuri când și o
simplă căutare pe internet poate furniza informații
valoroase, mai ales în cazul revistelor despre care au
fost formulate atenționări referitoare la nivelul
științific.
O altă situație ce necesită atenție specială este
aceea în care edituri despre care există foarte puține
informații publică un număr impresionant de reviste,
de ordinul zecilor și chiar sutelor
19
. Având în vedere
volumul de muncă implicat în publicarea unei
reviste științifice, este puțin probabil ca o editură
ajungă la performanța de a publica zeci sau sute de
reviste fără fie o organizație prestigioasă,
recunoscută la nivel internațional.
Informațiile cu privire la echipa editorială sunt
și ele importante deoarece membrii echipei
editoriale sunt cei care asigură funcționarea revistei
prin munca pe care o depun. Absența acestor
informații sau prezența în echipa editorială exclusiv
a unor persoane despre care nu pot fi găsite nici un
fel de informații relevante în bazele de date
19
SHEN, Cenyu; BJÖRK, Bo-Christer. Op. cit., p. 233.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
23
internaționale ridică serioase semne de întrebare cu
privire la calitate revistei. O situație des întâlnită
este introducerea în echipa editorială a unor
personalități ale domeniului (fără a avea acceptul
acestora), cu scopul de a transfera din prestigiul lor
către revistă. Astfel de situații pot fi verificate fie
prin consultarea CV-urilor (dacă persoanele în cauză
au trecute și astfel de informații în CV-uri), fie prin
contactarea respectivelor persoane, preferabil prin
intermediul adreselor de e-mail instituționale (pentru
a avea garanția autenticității).
Prezentarea onestă
În încercarea de a atrage autorii, editurile ce
publică reviste pseudoștiințifice se prezintă, de
multe ori, în termeni elogioși (leading publisher, top
publisher) și adoptă denumiri ce sugerează
apartenența la un institut de cercetare sau o asociație
profesională (Institute of..., Association for...) deși
respectiva apartenență nu se verifică. Revistele sunt
descrise prin termeni de tipul top journal, world-
class journal iar titlurile pot sugera un caracter
internațional (International Journal of..., European
Journal of...), caracter ce nu se verifică prin
distribuția geografică a autorilor, a echipei editoriale
și a subiectelor tratate. Toate aceste informații pot fi
verificate în baze de date bibliografice
20
.
20
Un instrument util în acest sens este Norwegian Register for
Scientific Journals, Series and Publishers disponibil la
https://dbh.nsd.uib.no/publiseringskanaler/Forside.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
24
În timp ce știința modernă se remarcă printr-o
specializare tot mai pronunțată iar revistele
științifice acoperă, de regulă, domenii înguste ale
cunoașterii, revistele pseudoștiințifice pretind
acoperă domenii vaste (ex. Applied Research
Journal
21
- titlu sub care se poate publica orice). În
cadrul unei reviste sunt publicate uneori articole din
discipline ce nu au legătură între ele (International
Journal of Humanities, Engineering and
Pharmaceutical Sciences
22
este un astfel de
exemplu). În plus, publicațiile pseudoștiințifice au
tendința de a accepta articole din domenii ce nu au
legătură cu subiectul revistelor deoarece orice articol
în plus aduce și venituri (Metalurgia International
publica articole din economie și medicină, spre
exemplu
23
). Acest lucru nu înseamnă că revistele
multidisciplinare sunt, în mod automat, reviste
pseudoștiințifice. Reviste multidisciplinare precum
Nature sau Science, spre exemplu, reprezintă
modele de urmat în ceea ce privește calitatea
materialelor publicate.
21
Applied Research Journal. [online]. [accesat la 01.08.2017]
Disponibil la http://arjournal.org.
22
International Journal of Humanities, Engineering and
Pharmaceutical Sciences. [online]. [accesat la 17.07.2018]
Disponibil la http://ijheps.org.
23
Metalurgia International. [online]. [accesat la 18.07.2018]
Disponibil la https://www.researchgate.net/journal/1582-
2214_Metalurgia_international.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
25
O altă situație întâlnită este crearea de reviste
cu nume asemănătoare sau chiar identice cu numele
unor reviste de prestigiu cu scopul de a înșela
autorii. În literatura de specialitate ele sunt
cunoscute drept reviste „deturnate” (hijacked). Deși
aceste publicații au o viață scurtă deoarece revistele
cărora le este furată identitatea pot lua măsuri
împotriva lor, modelul lor poate fi replicat.
Furtul identității poate merge până la copierea
formei și conținutului website-ului și crearea unei
adrese web având o formă asemănătoare cu cea a
revistei autentice. O astfel de situație a indus în
eroare și compania Thomson Reuters (actuala
Clarivate Analytics), specializată în evaluarea
informației științifice
24
.
Este revista făcută pentru a fi citită?
Ușurința cu care pot fi accesate atât articolele
din numărul curent cât și cele din arhivă este un alt
criteriu în funcție de care putem evalua o revistă.
Pentru că scopul lor principal este de a face profit și
nu de a disemina informația, revistele
pseudoștiințifice acordă o atenție scăzută accesului
la articolele din numărul curent și din arhivă
(accesul se face greu și trecând prin mai multe
24
BUTLER, Declan. Sham journals scam authors .În: Nature
[online]. 2013, 495, p. 421-422, [accesat 4.08.2018].
Disponibil la: https://www.nature.com/news/sham-journals-
scam-authors-1.12681
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
26
pagini, uneori link-urile de acces nu funcționează,
arhiva lipsește în întregime sau parțial).
Informații referitoare la taxe
Revistele trebuie să prezinte în mod onest și
complet toate informațiile referitoare la taxele pe
care autorii trebuie le plătească în vederea
procesării sau a publicării articolelor. Lipsa acestor
informații, informațiile incomplete sau precizările
neclare, de tipul „dacă lucrarea este acceptată,
autorul are de plătit taxa de publicare care este taxe
foarte scăzute” (sic)
25
, denotă o profundă lipsa de
profesionalism, iar revistele cu astfel de practici
trebuie evitate.
II.2 Procesul de peer-review
Deoarece procesul de peer-review este esențial
pentru asigurarea calității unei reviste științifice,
modul în care se deswfășoară acesta ne oferă
indicații valoroase cu privire la calitatea revistei.
Din acest motiv, deși peer-review-ul este realizat de
obicei în confidențialitate, tipul de peer-review (vezi
I. 1 Definiții. Clarificări terminologice) și durata
acestuia trebuie precizate pe site-ul revistei.
25
În original: if your paper is accepted then author(s) have to
pay the publication charge which is very nominal fees -
International Research Journal of Humanities, Engineering &
Pharmaceutical Sciences [online]. [accesat la 12.08.2018].
Disponibil la: http://ijheps.org/home/submit_menuscript
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
27
Descrierea procesului de peer-review
O descriere completă a procesului de peer-
review, incluzând tipul acestuia (single-
blind/double-blind/open, editorial/extern) este
esențială. Unii editori precizează și momentul
efectuării peer-review-ului (pre-publicare/post-
publicare) sau dacă procesul este unul independent,
interactiv sau colaborativ
26
.
Alte informații despre peer-review care sunt
furnizate în mod obișnuit sunt durata medie a
procesului și cele mai importante criterii folosite în
evaluarea articolelor.
Durata procesului de peer-review
Deoarece publicațiile pseudoștiințifice doar
pretind efectuează peer-review, intervalul de
timp de la trimiterea articolului și până la acceptare
este nefiresc de scurt (de multe ori, doar câteva
zile
27
). În comparație, în cazul articolelor propuse
unor publicații științifice procesul durează în medie
17 săptămâni
28
(cu variații în funcție de domeniu, de
prestigiul revistei etc).
26
WILEY. Types of peer review [online]. [accesat la
12.08.2018]. Disponibil la:
https://authorservices.wiley.com/Reviewers/journal-
reviewers/what-is-peer-review/types-of-peer-review.html
27
DECLAN, Butler. The dark side of publishing. În: Nature,
2013, vol. 495, p. 434
28
HUISMAN, Janine; SMITS, Jeroen. Duration and quality of
the peer review process: the author’s perspective. În:
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
28
Caracteristicile articolelor publicate
O parcurgere rapidă a conținutul revistei poate
conduce la observarea unor erori evidente, a unor
greșeli gramaticale sau a unor teme care nu fac parte
din sfera de interes a științei. Astfel, revistele ce
publică articole pe subiecte pseudoștiințifice (cum ar
fi cristaloterapia, noua medicină germană, terapia
vibrației cuantice etc.) sau care susțin descoperiri
puțin credibile (un tratament universal pentru
cancer, spre exemplu) sunt, în mod evident,
publicații care nu realizează peer-review și care
trebuie evitate.
II.3 Indexarea în baze de date
De obicei, aceste publicații nu sunt indexate în
bazele de date științifice recunoscute (deși uneori
pretind că sunt), nu sunt disponibile în biblioteci iar
unele nu au nici măcar ISSN. Există și cazuri de
reviste ce au obținut indexare în platforme
bibliometrice prestigioase pentru ca ulterior
devină publicații pseudoștiințifice (a se vedea cazul
Metalurgia International
29
).
Scientometrics [online], 2017, [accesat 15.07.2017]. Disponibil
la: doi 10.1007/s11192-017-2310-5
29
PANTAZI, Raluca. Doi profesori sârbi au publicat deliberat
în revista științifică românească Metalurgia International o
lucrare de cercetare falsă în care au citat inclusiv reviste pentru
copii - presa rbă. În: Hotnews [online]. Disponibil
la: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-15602458-doi-
profesori-sarbi-publicat-deliberat-revista-stiintifica-
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
29
Verificarea indexării poate fi făcută foarte
ușor prin accesarea bazelor de date în cauză și
căutarea revistei în lista publicațiilor (denumită, de
obicei, Master Journal List). Toate bazele de date
științifice oferă acces la astfel de liste și la
informații care permit identificarea corectă a
revistelor (ISSN, date de contact etc).
Pentru a induce în eroare pe autori, editorii
revistelor pseudoștiințifice apelează la indexarea în
platforme bibliometrice care au uneori denumiri
apropiate de cele ale unor instituții de prestigiu sau
invocă indicatori bibliometrici cu denumiri similare
celor recunoscuți pe plan internațional, de exemplu:
Institute for Science Information
30
sau Index
Scientific Journals
31
(denumiri apropiate de Institute
for Scientific Information ISI), Impact factor
32
,
International Scientific Indexing
33
sau Global
romaneasca-metalurgia-international-lucrare-cercetare-falsa-
care-citat-personaje-precum-goofy-presa-sarba.htm
30
INSTITUTE FOR SCIENCE INFORMATION [online].
[accesat la 1.08.2018]. Disponibil la:
.http://isithomsonreuters.org/
31
INDEX SCIENTIFIC JOURNALS [online]. [accesat la
1.08.2018]. Disponibil la:
http://www.isj.sjournals.net/index.php
32
IMPACT FACTOR [online]. [accesat la 1.08.2018].
Disponibil la: https://impact-factor.ru
33
INTERNATIONAL SCIENTIFIC INDEXING [online].
[accesat la 1.08.2018]. http://isindexing.com/isi/
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
30
Impact Factor
34
(care vor transmită ideea
revistele respective beneficiază de cunoscutul factor
de impact calculat de platforma bibliometrică Web
of Science
35
).
Există și situații în care, pentru a oferi iluzia
credibilității, revistele pseudoștiințifice menționează
faptul că indexarea lor în baze de date bibliometrice
precum Scopus sau Web of Science ar fi în derulare.
Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, el nu certifică
în nici un fel calitatea respectivelor reviste, ci doar
faptul au aplicat pentru a fi indexate. De regulă,
procesul de indexare poate dura câteva luni. În cazul
în care constatăm - de exemplu, folosind un
instrument de tipul Wayback Machine
36
- că mesajul
privind indexarea „în curs” într-o astfel de bază de
date este vechi de câțiva ani, putem presupune fie că
anunțul nu este unul real, fie pagina web a
revistei nu este actualizată, ceea ce naște dubii
legate de calitatea revistei.
34
GLOBAL IMPACT FACTOR [online]. [accesat la 1.08.2018].
Disponibil la: http://globalimpactfactor.com
35
O listă a acestor misleading metrics (metrici înșelătoare) a
fost alcătuită de Jeffrey Beall pe site-ul său BEALL'S LIST OF
PREDATORY JOURNALS AND PUBLISHERS.
Miseleading metrics [online]. [accesat 1.07.2018]. Disponibil
la: https://beallslist.weebly.com/misleading-metrics.html
36
INTERNET ARCHIVE. Wayback machine [online]. [accesat
la 23.07.2018]. Disponibil la: https://archive.org/web/
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
31
II.4 Limite în evaluarea caracterului științific al
publicațiilor
La fel cum evaluarea calității unei reviste nu
trebuie făcută ținând seama exclusiv de indicatori
cantitativi (factor de impact, număr de citări etc.),
nici evaluarea caracterului științific al unei reviste
nu trebuie redusă la verificarea unor caracteristici
dintr-o listă.
Evaluarea trebuie să țină cont de întregul
context al publicării unei reviste. Astfel, o revistă
științifică nouă nu are cum să fie indexată în baze de
date recunoscute decât după o anumită perioadă de
la prima ei apariție. Vârsta „fragedă” a revistei poate
constitui o explicație și pentru volumul limitat de
informații de pe website-ul revistei sau pentru lipsa
unei arhive. De asemenea, în cazul publicațiilor din
țări unde limba engleză este mai puțin cunoscută și
folosită, eventualele erori de traducere din limba
maternă în limba engleză sunt explicabile și nu
constituie în mod automat o dovadă a caracterului de
publicație pseudoștiințifică.
Un alt aspect pe care trebuie îl evidențiem
este faptul prezența unui articol într-o revistă
pseudoștiințifică nu implică, în mod automat, că
articolul respectiv nu are un caracter științific, după
cum nu toate articolele din reviste prestigioase se
dovedesc a fi științifice. Unul dintre cele mai
cunoscute cazuri în care procesul de peer-review al
unei reviste prestigioase a dat greș este cel al
articolului lui Andrew Wakefield, apărut în
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
32
cunoscuta revistă medicală The Lancet, în care
autorul susține existența unei conexiuni între autism
și vaccinul ROR (Rujeolă, Oreion, Rubeolă)
37
.
Articolul în cauză este folosit și astăzi drept dovadă
a legăturii de cauzalitate între vaccin și autism, în
ciuda faptul că a fost retras, fiind, așa cum s-a
demonstrat ulterior, o fraudă
38
. Daunele produse de
această teorie sunt greu de cuantificat, însă datele pe
care le avem referitoare la epidemia de rujeolă din
Europa din 2017-2018, epidemie ce a afectat peste
14000 de persoane
39
, ne indică potențialul impact al
articolului lui Wakefield și al altor contribuții cu
caracter pseudoștiințific.
Caracterul științific al unei reviste nu este un o
calitate permanentă, ci este rezultatul activităților
continue desfășurate în scopul asigurării acestei
calități. Putem, așadar, întâlni reviste care își pierd
37
WAKEFIELD, AJ et al. Ileal-lymphoid-nodular hyperplasia,
non-specific colitis, and pervasive developmental disorder in
children
În: The Lancet, vol.. 351, nr. 910 , p. 637 - 641
[RETRACTED]
38
GODLEE, Fiona, SMITH, Jane, MARCOVITCH, Harvey.
Wakefield’s article linking MMR vaccine and autism was
fraudulent [online]. În: BMJ, 2011, 342. [accesat la 2.08.2018].
Disponibil la: https://www.bmj.com/content/342/bmj.c7452
39
European Centre for Disease Prevention and Control.
Measles outbreaks still ongoing in 2018 and fatalities reported
from four countries [online]. [accesat la 3.08.2018]. Disponibil
la: https://ecdc.europa.eu/en/news-events/measles-outbreaks-
still-ongoing-2018-and-fatalities-reported-four-countries
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
33
caracterul științific, dar și publicații ce renunță după
un timp la practicile pseudoștiințifice.
În concluzie, procesul de evaluare a
caracterului științific al unei publicații este unul
recurent și privește publicația în integralitatea ei,
precum și contextul existenței acesteia (domeniul
științific, regiunea din care provine etc).
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
34
II.5 Ghid de identificare rapidă a publicațiilor
pseudoștiințifice
Caracteristici generale
Revista/editura este una cunoscută sau se pot
găsi informații despre ea în bazele de date
bibliografice și bibliometrice?
Are revista o politică referitoare la conținut?
Articolele pe care le publică sunt în conformitate
cu această politică?
Are site-ul revistei un aspect îngrijit? Conținutul
este lipsit de erori gramaticale?
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
35
Articolele publicate se înscriu în tematica
declarată de revistă (inclusiv prin denumire)? Este
titlul identic sau foarte asemănător cu cel al unei
reviste de prestigiu?
Modul în care se prezintă revista/editura pe
propriul site este unul onest?
Există informații referitoare la echipa editorială?
Pot fi aceste informații confirmate?
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
36
Sunt menționate clar toate taxele pe care autorul
trebuie să le plătească? Există taxe pentru
retragerea articolelor?
Articolele revistei sunt ușor de accesat? Există o
arhivă funcțională și completă?
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
37
Peer-review
Există o descriere a procesului de peer-review?
Sunt menționate tipul de peer-review, durata
procesului și principalele aspecte pe baza cărora
sunt evaluate articolele?
Publică revista articole ce conțin erori
multiple/evidente și care sugerează faptul că
articolele nu sunt supuse procesului de peer-
review?
Cât durează procesul de peer-review? Este probabil
ca articolul trimis spre review să fi fost verificat în
timpul trecut de la trimiterea lui?
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
38
Indexarea în baze de date
Revista prezintă în mod clar situația indexării
în bazele de date?
Sunt reale informațiile privind indexarea în
bazele de date?
Conține revista informații actualizate referitoare
la indexarea în bazele de date? Atenție la
revistele ce se prezintă drept „în curs de
indexare” în baze de date prestigioase în
decursul a mai multor ani.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
39
Este revista indexată în baze de date produse de
editori necunoscuți?
Prezintă revista indicatori bibliometrici irelevanți
sau falși?
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
40
Resurse utile
Ghiduri și liste de publicații și edituri
pseudoștiințifice:
1. Scott Memorial Library. Predatory
publishing
https://jefferson.libguides.com/predatorypubl
ishing
2. Lista lui Beall
https://beallslist.weebly.com
3. Lista Cabells (contracost)
https://www2.cabells.com/about-blacklist
4. UCLA Library. Predatory publishing
https://guides.library.ucla.edu/predatorypubli
shing#s-lg-box-16776978
5. Himmerfalb Health Sciences Library.
Predatory Publishing
https://libguides.gwumc.edu/PredatoryPublis
hing
6. World Association of Medical Editors -
Identifying Predatory or Pseudo-Journals
http://www.wame.org/identifying-predatory-
or-pseudo-journals
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
41
Instrumente utile în evaluarea revistelor:
1. Journal Evaluation Tool
http://digitalcommons.lmu.edu/librarian_pub
s/40/
2. Think. Check. Submit
https://thinkchecksubmit.org
Reglementări în domeniul publicațiilor științifice
(coduri etice):
1. Open Access Scholarly Publishers
Association Code of Conduct
https://oaspa.org/membership/code-of-
conduct/
2. Open Access Scholarly Publishers
Association
Principles of Transparency and Best Practice
in Scholarly Publishing
https://oaspa.org/principles-of-transparency-
and-best-practice-in-scholarly-publishing/
3. Committee on Publication Ethics
https://publicationethics.org/resources/code-
conduct
4. International Association of Scientific,
Technical & Medical Publishers
http://www.stm-assoc.org/membership/code-
of-conduct/
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
42
Lista revistelor din diverse baze de date:
1. Clarivate Analytics Master Journal List (ISI)
http://mjl.clarivate.com
2. Scopus
https://www.scopus.com/sources
3. European Reference Index for Humanities
and Social Sciences (ERIH Plus)
https://dbh.nsd.uib.no/publiseringskanaler/eri
hplus/periodical/listApproved
4. Central and Eastern European Online
Library (CEEOL)
https://www.ceeol.com/browse/browse-by-
journals
5. Directory of Open Access Journal (DOAJ)
https://doaj.org
6. Directory of Open Access Scholarly
Resources (ROAD)
https://road.issn.org
7. UlrichsWeb: Global Serials Directory
http://ulrichsweb.serialssolutions.com/login
8. EBSCO
https://www.ebsco.com/title-lists
9. ScienceDirect
https://www.elsevier.com/solutions/sciencedi
rect/content/journal-title-lists
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
43
Alte resurse utile:
1. REPANOVICI, Angela. Ghid de cultura
informației. București: Editura ABR, 2012.
Disponibil la: http://abr.org.ro/ghiduri/
2. Norwegian Register for Scientific Journals,
Series and Publishers. Disponibil la:
https://dbh.nsd.uib.no/publiseringskanaler/Fo
rside?request_locale=en
3. Retraction Watch. Disponibil la
https://retractionwatch.com/
4. Think. Check. Attend. Disponibil la:
https://thinkcheckattend.org/
5. Wolters Kluwer - Predatory Publishing: Top
10 Things You Need to Know. Disponibil la:
http://wkauthorservices.editage.com/resource
s/author-resource-review/2017/dec-
2017.html
6. Lake L. Academics and scientists: Beware of
predatory journal publishers. Disponibil la:
https://www.consumer.ftc.gov/blog/2016/08/
academics-and-scientists-beware-predatory-
journal-publishers
7. Vence T. On blacklists and whitelists. The
Scientist. July 17, 2017. Disponibil la:
https://www.the-scientist.com/careers/on-
blacklists-and-whitelists-31209
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
44
8. Marcus, A., Oransky, I. Why Garbage
Science Gets Published: Predatory journals
keep the pseudoscience flowing. Nautilus.
December 7, 2017. Disponibil la:
http://nautil.us/issue/55/trust/why-garbage-
science-gets-published
9. DOAJ. Some journals say they are indexed
in DOAJ but they are not. Disponibil la:
https://blog.doaj.org/2014/08/28/some-
journals-say-they-are-in-doaj-when-they-are-
not/
10. ROTH, Dana. Open Access / Predatory
Publishers / Questionable Conferences:
Questionable Conferences. Disponibil la:
https://libguides.caltech.edu/c.php?g=51266
5&p=3503029
11. SEWEL, Claire. How to spot a predatory
publisher? Disponibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=He9GJy
bTtUw&index=33&list=PLG24w6ETyHS3f
YbDnB6LOOzOfATVhP3zp
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
45
Mic vocabular de termeni specifici pentru
problematica publicațiilor pseudoștiințifice
Academic mill/Academic paper mill = editură ce
publică, fără peer-review, reviste și cărți ce pretind
a fi de nivel academic
Predatory journals = revistă pseudoștiințifică
Predatory publishers = edituri pseudoștiințifice
Pseudojournals = vezi Predatory journals
Fake conferences = conferințe false,
pseudoștiințifice
Fake metrics = indicatori falși sau baze de date
bibliometrice false
Fake science = pseudoștiință
Hijacked journals = publicații ce imită revistele
științifice prestigioase (prin nume asemănătoare,
site-uri ce induc în eroare etc.)
Misleading metrics = vezi Fake metrics
Vanity press/scholarly press/publisher = editură ce
publică contracost și fără criterii de calitate.
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
46
Bibliografie
1. ALECCI, Scilla. New international
investigation tackles ‘fake science’ and its
poisonous. În: International Consortium of
Investigative Journalists [online]. [accesat
12.07.2018]. Disponibil la:
https://www.icij.org/blog/2018/07/new-
international-investigation-tackles-fake-
science-and-its-poisonous-effects/
2. APPLIED RESEARCH JOURNAL.
[online]. [accesat la 01.08.2017] Disponibil
la http://arjournal.org.
3. BEALL, Jeffrey. Bentham Open. În: The
Charleston Advisor, 2009, vol. 11, nr 1, p.
29-32
4. BEALL, Jeffrey. “Predatory” Open-Access
Scholarly Publishers. În: The Charleston
Advisor, 2010, vol. 11, n. 4, p. 10-17
5. BEALL'S LIST OF PREDATORY
JOURNALS AND PUBLISHERS [online].
[accesat 1.07.2018]. Disponibil la:
https://beallslist.weebly.com
6. BUTLER, Declan. Sham journals scam
authors .În: Nature [online]. 2013, 495, p.
421-422 [accesat 4.08.2018]. Disponibil la:
https://www.nature.com/news/sham-
journals-scam-authors-1.12681
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
47
7. BUTLER, Declan. The dark side of
publishing. In: Nature, 2013, vol. 495, p.
434.
8. Committee on Publication Ethics. Code of
conduct [online]. [accesat 15.07.2018].
Disponibil la:
https://publicationethics.org/resources/code-
conduct
9. EUROPEAN CENTRE FOR DISEASE
PREVENTION AND CONTROL. Measles
outbreaks still ongoing in 2018 and fatalities
reported from four countries [online].
[accesat la 3.08.2018]. Disponibil la:
https://ecdc.europa.eu/en/news-
events/measles-outbreaks-still-ongoing-
2018-and-fatalities-reported-four-countries
10. GODLEE, Fiona, SMITH, Jane,
MARCOVITCH, Harvey. Wakefield’s
article linking MMR vaccine and autism was
fraudulent [online]. În: BMJ, 2011, 342
[accesat la 2.08.2018]. Disponibil la:
https://www.bmj.com/content/342/bmj.c745
2
11. GLOBAL IMPACT FACTOR [online].
[accesat la 1.08.2018]. Disponibil la:
http://globalimpactfactor.com
12. HUISMAN, Janine; SMITS, Jeroen.
Duration and quality of the peer review
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
48
process: the author’s perspective. In:
Scientometrics [online]. 2017 [accesat
15.07.2017]. Disponibil la doi
10.1007/s11192-017-2310-5.
13. IMPACT FACTOR [online]. [accesat la
1.08.2018]. Disponibil la: https://impact-
factor.ru
14. INDEX SCIENTIFIC JOURNALS [online].
[accesat la 1.08.2018]. Disponibil la:
http://www.isj.sjournals.net/index.php
15. INSTITUTE FOR SCIENCE
INFORMATION [online]. [accesat la
1.08.2018]. Disponibil la:
http://isithomsonreuters.org/
16. INTERNATIONAL ASSOCIATION OF
SCIENTIFIC, TECHNICAL & MEDICAL
PUBLISHERS. Code of Conduct [online].
[accesat 15.07.2017]. Disponibil la:
http://www.stm-assoc.org/membership/code-
of-conduct/.
17. INTERNATIONAL JOURNAL OF
HUMANITIES, ENGINEERING AND
PHARMACEUTICAL SCIENCES. [online].
[accesat la 17.07.2017] Disponibil la
http://ijheps.org.
18. INTERNET Archive. Wayback machine
[online]. [accesat la 23.07.2018]. Disponibil
la: https://archive.org/web/
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
49
19. JISC. Article processing charges and
subscriptions: monitoring open access costs
[online]. [accesat 1.09.2017]. Disponibil la:
https://www.jisc.ac.uk/reports/apcs-and-
subscriptions.
20. KINGSLEY, Danny. Hybrid open access
an analysis. In: Unlocking research:
University of Cambridge Office of Scholarly
Communication [online]. [accesat
02.08.2017]. Disponibil la:
https://unlockingresearch.blog.lib.cam.ac.uk/
?p=969
21. METALURGIA INTERNATIONAL.
[online]. [accesat la 18.07.2017] Disponibil
la
https://www.researchgate.net/journal/1582-
2214_Metalurgia_international.
22. MORRISON, Heather et al. Open Access
Article Processing Charges: DOAJ Survey
May 2014. Publications [online]. 2015, 3, 1-
16 [accesat la 15.082018].
doi:10.3390/publications3010001
23. OUTSELL. Open access. Market size, share,
forecast, and trends. 2013.
http://goto.copyright.com/LP=123?source=ri
ghtscentral.
24. OPEN ACCESS SCHOLARLY
PUBLISHERS ASSOCIATION. Code of
Conduct [online], [accesat 15.07.2017].
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
50
Disponibil la:
https://oaspa.org/membership/code-of-
conduct/.
25. SHEN, Cenyu; BJÖRK, Bo-Christer.
Predatory open access: a longitudinal study
of article volumes and market characteristics.
In: BMC Medicine [online]. 2015, vol. 13,
nr. 1, p. 230 [accesat 15.07.2017]. Disponibil
la: doi:10.1186/s12916-015-0469-2.
26. SMITH, Richard. Peer review: a flawed
process at the heart of science and journals.
În: Journal of the Royal Society of Medicine.
2006, vol. 99, nr. 4, p. 178-182
27. SUBER, Peter. Ten challenges for open-
access journals. In: SPARC Open Access
Newsletter [online]. [accesat 02.08.2017],
2009, 138. Disponibil la:
http://legacy.earlham.edu/~peters/fos/newsle
tter/10-02-09.htm#challenges
28. WAKEFIELD, AJ et al. Ileal-lymphoid-
nodular hyperplasia, non-specific colitis, and
pervasive developmental disorder in children
The Lancet, Volume 351, Issue 9103, 637
641
29. WILEY. Types of peer review [online].
[accesat la 12.08.2018]. Disponibil la:
https://authorservices.wiley.com/Reviewers/j
ournal-reviewers/what-is-peer-review/types-
of-peer-review.html
Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice
51
30. XIA, Jingfeng et al. Who publishes in
predatory journals? In: Journal of the
Association for Information Science and
Technology, 2015, vol. 66, nr. 7, p. 1416.
ResearchGate has not been able to resolve any citations for this publication.
Article
Full-text available
To gain insight into the duration and quality of the scientific peer review process, we analyzed data from 3500 review experiences submitted by authors to the SciRev.sc website. Aspects studied are duration of the first review round, total review duration, immediate rejection time, the number, quality, and difficulty of referee reports, the time it takes authors to revise and resubmit their manuscript, and overall quality of the experience. We find clear differences in these aspects between scientific fields, with Medicine, Public health, and Natural sciences showing the shortest durations and Mathematics and Computer sciences, Social sciences, Economics and Business, and Humanities the longest. One-third of journals take more than 2 weeks for an immediate (desk) rejection and one sixth even more than 4 weeks. This suggests that besides the time reviewers take, inefficient editorial processes also play an important role. As might be expected, shorter peer review processes and those of accepted papers are rated more positively by authors. More surprising is that peer review processes in the fields linked to long processes are rated highest and those in the fields linked to short processes lowest. Hence authors’ satisfaction is apparently influenced by their expectations regarding what is common in their field. Qualitative information provided by the authors indicates that editors can enhance author satisfaction by taking an independent position vis-à-vis reviewers and by communicating well with authors.
Article
Full-text available
Background A negative consequence of the rapid growth of scholarly open access publishing funded by article processing charges is the emergence of publishers and journals with highly questionable marketing and peer review practices. These so-called predatory publishers are causing unfounded negative publicity for open access publishing in general. Reports about this branch of e-business have so far mainly concentrated on exposing lacking peer review and scandals involving publishers and journals. There is a lack of comprehensive studies about several aspects of this phenomenon, including extent and regional distribution. Methods After an initial scan of all predatory publishers and journals included in the so-called Beall’s list, a sample of 613 journals was constructed using a stratified sampling method from the total of over 11,000 journals identified. Information about the subject field, country of publisher, article processing charge and article volumes published between 2010 and 2014 were manually collected from the journal websites. For a subset of journals, individual articles were sampled in order to study the country affiliation of authors and the publication delays. Results Over the studied period, predatory journals have rapidly increased their publication volumes from 53,000 in 2010 to an estimated 420,000 articles in 2014, published by around 8,000 active journals. Early on, publishers with more than 100 journals dominated the market, but since 2012 publishers in the 10–99 journal size category have captured the largest market share. The regional distribution of both the publisher’s country and authorship is highly skewed, in particular Asia and Africa contributed three quarters of authors. Authors paid an average article processing charge of 178 USD per article for articles typically published within 2 to 3 months of submission. Conclusions Despite a total number of journals and publishing volumes comparable to respectable (indexed by the Directory of Open Access Journals) open access journals, the problem of predatory open access seems highly contained to just a few countries, where the academic evaluation practices strongly favor international publication, but without further quality checks.
Article
Full-text available
As of May 2014, the Directory of Open Access Journals (DOAJ) listed close to ten thousand fully open access, peer reviewed, scholarly journals. Most of these journals do not charge article processing charges (APCs). This article reports the results of a survey of the 2567 journals, or 26% of journals listed in DOAJ, that do have APCs based on a sample of 1432 of these journals. Results indicate a volatile sector that would make future APCs difficult to predict for budgeting purposes. DOAJ and publisher title lists often did not closely match. A number of journals were found on examination not to have APCs. A wide range of publication costs was found for every publisher type. The average (mean) APC of $964 contrasts with a mode of $0. At least 61% of publishers using APCs are commercial in nature, while many publishers are of unknown types. The vast majority of journals charging APCs (80%) were found to offer one or more variations on pricing, such as discounts for authors from mid to low income countries, differential pricing based on article type, institutional or society membership, and/or optional charges for extras such as English language editing services or fast track of articles. The complexity and volatility of this publishing landscape is discussed.
Article
Con artists are stealing the identities of real journals to cheat scientists out of publishing fees.
Academics and scientists: Beware of predatory journal publishers
  • L Lake
Lake L. Academics and scientists: Beware of predatory journal publishers. Disponibil la: https://www.consumer.ftc.gov/blog/2016/08/ academics-and-scientists-beware-predatoryjournal-publishers
On blacklists and whitelists. The Scientist
  • T Vence
Vence T. On blacklists and whitelists. The Scientist. July 17, 2017. Disponibil la: https://www.the-scientist.com/careers/onblacklists-and-whitelists-31209
Why Garbage Science Gets Published: Predatory journals keep the pseudoscience flowing
  • A Marcus
  • I Oransky
Marcus, A., Oransky, I. Why Garbage Science Gets Published: Predatory journals keep the pseudoscience flowing. Nautilus. December 7, 2017. Disponibil la: http://nautil.us/issue/55/trust/why-garbagescience-gets-published