Types of waxes and their use in cosmetic products

Abstract

Wax represents an important group of ingredients used for the implementation of cosmetic and decorative products. From a chemical point of view, waxes are complex mixtures of hydrocarbons and fatty acids combined with esters. They have a long-lasting consistency and are highly resistant to moisture, oxidation and microbial attack. The paper aims to present a series of waxes used in cosmetics and not only. There are briefly presented the characteristics, the methods of obtaining and the uses of wax in the cosmetic field.

Full text

Anul XV • Nr. 182 (3/2018)
18
farmacologie
Tipuri de ceruri și utilizările lor
în produsele cosmetice
Asist. dr. Monica
Crețan Stamate,
Asist. drd.
Alexandra Bujor,
Farm. Mousa Sha’at,
Prof. asoc. dr.
Lăcrămioara Ochiuz
UMF „Grigo re T. Popa“, Iași ,
Facultatea de Farmacie
Autor corespondent:
Alexandra Bujor
E-mail: documentalexa@gmail.com
Wax represents an important group of ingredients used for
the implementation of cosmetic and decorative products.
From a chemical point of view, waxes are complex mixtures
of hydrocarbons and fatty acids combined with esters. They
have a long-lasting consistency and are highly resistant to
moisture, oxidation and microbial attack. The paper aims
to present a series of waxes used in cosmetics and not only.
There are briefly presented the characteristics, the methods
of obtaining and the uses of wax in the cosmetic field.
Keywords: wax, emulgators, semisolid dosage forms
Ceara reprezintă un grup important de ingrediente utilizate
pentru realizarea de produse cosmetice și de decor. Din
punct de vedere chimic, cerurile sunt amestecuri complexe
de hidrocarburi și acizi grași combinate cu esteri. Cerurile
prezintă o consistență dură și sunt foarte rezistente la
umiditate, oxidare și atac microbian. Lucrarea își prop une
să prezinte o serie de ceruri utilizate în cosmetică și nu
numai. Sunt prezentate pe scurt caracteristicile, metodele
de obținere și utilizările cerurilor în domeniul cosmetic.
Cuvinte‑cheie: ceară, emulgatori, forme farmaceutice
semisolide
Abstract Rezumat
Types of waxes and their use in cosmetic products
Suggeste d citation f or this art icle: Stama te MC, Bujor A , Sha’at M, Och iuz L. Types of wa xes and the ir use in cosm etic produ cts. Farma cist.ro. 2018;182(3):18-24.
Submission date:
15.05.2018
Acceptance date:
24.05 .2018
Introducere. Istoric și utilizări
Ceară (etimologie din lb. latină – cera) este o denu-
mire generică pentru o serie de produse naturale, de
origine animală, vegetală, minerală sau sintetice, care
au proprietatea de a f i plastice, insolubile în apă, de a
se înmuia și de a se topi la temperaturi destul de joase.
Cea mai veche substanță care a purtat acest nume
a fost ceara de albine, o substanță de culoare gălbuie,
cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care
se recoltează prin topirea fagurilor.
În Antichitate, ceara era utilizată pentru acoperirea
tăblițelor de lemn (tăbliță cerată, în latină – tabula
cerata(1)) pe care se scria cu un condei de metal sau
de os, ascuțit la un capăt și turtit la celălalt, denu-
mit stil (în latină, stilus). (În perioada 1786-1855, în
diferite galerii de mină de la Roșia Montană au fost
descoperite 25 de table cerate romane, care datează
din anii 131-167 e.n.)
După apariția documentelor scrise pe papirus sau
pe pergament, ceara era folosită pentru asigurarea
autenticității actului sau garantarea secretului, prin
aplicarea de sigilii.
În trecut, tot din ceară se confecționau și lumânările;
în zilele noastre, ele se confecționează din parafină.
În Evul Mediu, pentru turnarea statuilor de bronz
s-a folosit procedeul în ceară pierdută, care permitea
turnarea dintr-o singură bucată, în timp ce în Anti-
chitate se folosea metoda turnării pe bucăți, urmată
de asamblarea acestora(2).
În prezent, denumirea de ceară se dă unei game largi
de substanțe, folosite în industria farmaceutică, elec-
tronică, industria hârtiei, cosmetică și în alte domenii.
Ceara naturală aparține grupului mai mare de lipide.
Cerurile sunt un amestec de hidrocarburi și esteri grași
(un ester al unui alcool gras și un acid gras). Aceste
ceruri provin d in frunze, coji și fructe de plante diferite,
sunt secretate de albine sau sunt separate de uleiurile
de plante prin deparafinare. Acest proces implică
separarea fizică și nu sunt implicate reacții chimice.
După separare, cerurile sunt de obicei purificate,
deodorizate și uneori albite. Ceara este de obicei
disponibilă în diferite forme, în funcție de culoare,
de punctul de topire și de forma fizică. De asemenea,
acestea sunt adesea disponibile în stare purificată
pentru diferite aplicații, cum ar fi aplicațiile indus-
triale, alimentare, cosmetice sau farmaceutice.
Tipuri de ceară, caracteristici și
utilizări
Ceara de albine purificată
Ceara de albine este citată ca medicament încă din
mileniul al II-lea î.e.n., în Egipt. Farmacia medievală
folosea pe scară largă atât mierea, cât și ceara de
albine pentru elaborarea diferitelor medicamente.
Spre sfârșitul Evului Mediu și începutul epocii mo-
derne, ceara de albine nu numai că reprezenta partea
esențială a ceratelor, dar a devenit indispensabilă la
elaborarea de unguente și cataplasme.
Descriere și recomandări
Ceara este un produs secretat de glandele ceriere ale
albinei începând cu cea de-a 12-a zi din viața insectei.
Inițial, ceara este lichidă, pentru ca solidificarea să
FOTO: ARHIVA AUTORULUI & MAYAM®

Anul XV • Nr. 182 (3/2018) 19
farmacist
ro
intervină la contactul cu aerul (figura 1). Producerea
cerii este o necesitate organică pentru albină, ceara
fiind un produs al metabolizării substanțelor nutritive
ingerate, lipsit însă de azot.
Secreția de ceară este puternic influențată de tem-
peratură și de alimentație. Secreția cerii are loc la tem-
peraturi cuprinse între 33 °C și 36 °C, sub aceste limite
secreția încetând, iar ceara nu se mai poate menține
în stare lichidă. Pentru ca albinele să secrete ceara, ele
trebuie să consume miere sau za hăr și polen. S-a stabilit
că pentru producerea unui k ilogram de ceară, albinele
consumă 3,359 kg de miere sau, în lipsa acesteia, 4,700kg
de zahăr și puțin polen(3).
Ceara de albine face parte din categoria substanțelor
complexe a căror structură nu este complet stabilită.
O formulă aproximativă a cerii este C15H31COOC30H61.
Din punctul de vedere al compoziției, ceara conține trei
elemente principale: carbon (80%), hidrogen (13%) și
oxigen (7%). Conține aproximativ 70% esteri C40-C52 ai
alcoolilor cu catenă lungă C24-C34 cu acizi grași C16-C18
(C46, dominând miicilpalmitatul), 13-18% în principal
hidrocarburi C
25
-C
35
(C
27
domină), 10-15% acizi de ceară
liberă C
24
-C
32
(C
26
și C
30
– cerur i dominante), aproximativ
1% C
34
-C
36
alcooli de ceară liberi, 0,5-1% myristolacton.
Principalele sale componente sunt palmitatul, palmi-
toleatul și esterii oleați ai alcoolilor alifatici cu catenă
lungă (30-32 de atomi de carbon), raportul dintre pal-
mitatul de triacontanil – CH3(CH2)29O-CO-(CH2)14CH3
– și acidul ceric
(8)
, (C H
2
)
24
COOH, cele două componente
principale, fiind de 6:1. De asemenea, ceara mai conține
procente variabile de materii colorante, coroleină,
acizi liberi, cu preponderență acidul cerotic, esteri
ai colesterolului(1%), umiditate și impurități (polen,
rășini etc.) – 1-2%.
Ceara de albine este insolubilă în apă și mai mult sau
mai puțin solubilă în diverși solvenți organici. Cel mai
bun este benzenul (mai mult de 100 g ceară pentru 100
g benzen, la 45 °C). După benzen urmează esența de te-
rebentină. Alcoolul la cald nu dizolvă decât foarte greu
ceara, în schimb o separă foarte bine de propolis, care
este foarte solubil în alcool. Punctul de topire al cerii
pure este de 64°C +/- 0,9°C. Pentru ceara nepurificată,
variația punctului de topire este destul de importantă,
minima fiind 62°C, iar maximul, 65°C.
Punctul de solidifica re este diferit de punctul de topire;
pentru ceara pură el este de 63°C. Ceara de albine poate
fi clasificată în general în tipuri europene și orientale.
Valoarea de saponificare este mai mică (3-5) pentru
ceara europeană de albine și mai mare (8-9) pentru
tipurile orientale. Masa volumică este de 927 kg/m
3
minimum și 970 kg/m3 maximum (media: 953 kg/m3)
la 15 °C, Ia = 17-22, indice de saponificare 83-104, indice
de peroxid de cel mult 5.
Din ceara galbenă se obține ceara albă, oficializată
în alte farmacopei: după topire la 110-120 °C, ceara
este albită pentru a distruge germenii și a elimina
unele deșeuri vegetale; frecvent se trece peste argile și
cărbune, apoi este expusă la soare(4).
Cercetările asupra compoziției cerii de albine au pus
în evidență și prezența unei cantități apreciabile de
vitamina A, factor cu rol important în nutriția și rege-
nerarea țesuturilor, îndeosebi a țesuturilor cutanate.
Datorită compoziției sale, ceara de albine prezintă
însușiri emoliente, cicatriza nte și antiinf lamatorii, fapt
pentru care a fost folosită în terapeutică și cosmetică,
încă din cele mai vechi timpuri.
Ceara este inertă din punct de vedere chimic. Ea
rezistă bine la oxidări și nu este ușor atacată decât
de enzimele digestive ale insectelor. În stup, ceara se
încarcă cu impurități, dar nu se transformă, ceea ce
permite recuperarea ei după mai mulți ani de folosire
prin simpla reîncălzire și purificare.
Culoarea galbenă pe care o primește ceara în stup
este în funcție de pigmenții polenului. Substanțele, în
general foarte pigmentate, care înconjoară grăuncioa-
rele de polen ale plantelor entomofile sunt solubile în
substanțe grase. Se dizolvă ușor în ceară și o colorează .
Ulterior, ceara se încarcă cu propolisul adus de albine,
cu mătasea coconilor părăsiți în celule de albinele care
se nasc. Examinat la microscop, fagurele de ceară înve-
chit se dovedește a fi un material alcătuit din elemente
disparate, mult mai solide decât pelicula subțire de
ceară de la început(5).
Albirea cerii la soare este o metodă foarte veche, dar
eficientă. Ceara se expune la soare pe site de sârmă în
straturi subțiri. Se întoarce din când în când, pentru
ca toate fețele să f ie bine expuse la razele soarelui. Tra
-
tamentul cere mai multe săptămâni însorite.
Figura 1. Ceara de albine brută galben-brună și purificată (galbenă și albă)

Anul XV • Nr. 182 (3/2018)
20
Ceara de albine este o substanță grasă, secretată de
albine, și reprezintă materia primă necesară constru irii
pereților fa gurilor, în care albinele își depozitează mierea
și puietul. Ceara are atât rol de protecție mecanică, dar
și rolul de a proteja stupul de infestă ri și contaminanți(6).
Deși este cu noscută mai ales pentr u efectul condiționa nt
asupra pielii, determinat de faptul că diminuează pier-
derea de apă din piele, ceara de albine are și calități an-
tiinflamatoare, ajutând la calmarea pielii iritate. Ceara
constituie ingredientul universal pentru prepararea de
creme bogate și protectoare, balsamuri, ruju ri sau lumâ-
nări. Conferă consistență și stabilitate acestor tipuri de
produse. Varianta purif icată este apreciată pentru faptul
că nu influențează culoarea compozițiilor.
Beneficii pentru piele
Ceara de albine se folosește încă din Antichitate
pentru îngrijirea pielii. Stau mărturie în acest sens
scrierile medicului grec Galenus, cel care a fost me-
dicul personal al mai multor împărați romani și care
folosea pentru îngrijirea pielii un preparat cunoscut în
tehnica fa rmaceutică drept „ceratul lui Galen“, având ca
ingrediente ceară de albine, ulei de migdale, borax , apă
de trandafiri și tinctură de benzoe. De altfel, cele mai
vechi preparate pentru îngrijirea pielii sunt ung uentele,
acestea constând într-un amestec de ceară și diverse
uleiuri vegetale, amestecate în diverse proporții.
Având proprietăți filmogene, ceara de albine pro-
tejează și ajută la regenerarea celulelor epidermale.
Preparatele care o conțin, chiar și în cantități mici,
acționează de cele mai multe ori ca un scut de protecție
a pielii contra agresiunii vântului, a soarelui, a frig ului
sau a altor iritanți(7).
Totodată, ceara de albine are proprietăți calmante
și cicatrizante, contribuind la buna îngrijire și la
cicatrizarea arsurilor sau a rănilor.
Dintre cele mai cunoscute efecte ale cerii de albine
asupra pielii amintim:
Protector – formează la suprafața pielii un film
subțire, aproape impermeabil, care apără pielea de
agresiunile factorilor de mediu; astfel se limitează
pierderea de apă transepidermală, iar pielea rămâne
mai mult timp hidratată, creându-se condiții optime
pentru regenerarea epidermului. Deși formează un
film ocluziv, protejează pielea fără a înfunda porii;
aceasta se datorează atât efectului său hidratant care
permite o descuamare normală a celulelor epidermale,
cât și conținutului de vitamina A.
Antibacterian – la fel ca mierea, ceara de albine are
proprietăți antibacteriene bine documentate. Într-un
studiu din 2005, publicat în jurnalul Clinical Microbio-
logy and Infection (CMI), publicație a European Society
of Clinical Microbiology and Infectious Diseases, s-a
demonstrat că un amestec de miere și ceară de albine
inhibă dezvoltarea bacteriilor și a fungilor, fiind de
un real folos în tratarea iritației de scutec, precum și
a altor tipuri de infestări cutanate.
Umectant – ceara atrage apa, contribuind la
menținerea pielii bine hidratată de-a lungul zilei.
Cicatrizant – ceara de albine contribuie la vinde-
carea rănilor.
Antiinf lamator și ant ipruriginos – conform u nui studiu
publicat în 2012 în Journal of Burn Care & Research, editat
de American Bu rn Associat ion, pacienților pa rticipanți
la studiu ca re suferiseră arsuri severe și ca re, ulterior, în
timp ce pielea se vindeca, manifestau fenomene intense
de prurit, li s-a administrat o cremă pe bază de ceară
de albine și ulei de măsline. Acest preparat a diminuat
senzația de mâncăr ime în mod semnificativ, astfel încât
pacienții nu au ma i avut nevoie de altă medicație pentru
calmarea pruritului.
Ceara de albine conține o ser ie de principii ca re rămân
active chiar și după prelucrarea termică. Ceara de albine
purificată, care prin filtrare și tratare termică devine
albă și cu un miros mai puțin pregnant față de varianta
galbenă, oferă libertate în crearea compozițiilor, fără
influență asupra culorii sau parfumului rezultat. Este
ideală, prin ur mare, pentru crearea de creme, ung uente,
balsamuri cu textură frumoasă, rujuri și alte cosmetice
decorative(8).
Ceara este un solid de cu loare albă, mată, cu suprafața
lucioasă, insolubilă în apă, solubilă în uleiuri fixe și
uleiuri volatile.
Ambele sorturi nu se utilizează singure ca baze de
unguent, dată f iind consistența solidă. Se asociază cu a lți
excipienți, pentr u a crește consistența bazei de u nguent
și a punctului de topire. Ceara mărește capacitatea de
emulsionare a apei în asociere cu vaselina.
Deoarece a re un indice de aciditate semni ficativ, prin
neutralizare cu substanțe alcaline (borax) formează
săpunuri alcaline, care emulsionează apa (cerate).
Caracteristici și controlul calității: pastile albe tra ns-
lucide ceroase, cu un ușor miros de miere.
Utilizări: ceara de albine se utilizează ca agent de
îngroșare și texturare, vâscozifiant al compozițiilor,
agent filmogen (formează un strat fin ocluziv pe piele),
agent durizant pentru deo-stickuri, agent texturant
pentru balsamur i și creme, stabilizant al emulsiilor, bază
pentru lumânări, agent texturant și de întărire pentru
săpunuri și coemulsifiant.
Produse realizate pe bază de ceară: unguente și
creme consistente, balsamuri de buze și rujuri, stickuri
deodorante, creme protectoare, cold-creme, unguente
filmogene, lumânări din ceară naturală etc.
Cantități recomandate în preparate: concentrația
uzuală de 1-5% inclusă ca ingredient în compoziții cos-
metice de îngrijire (creme, loțiuni, creme de protecție)
1-10% în unguente, balsamuri, creme anhidre, 2-10% în
produse de machiaj (rujuri, r imel, balsam de buz e, gloss de
buze) 5-10% inclus ca ingredient în prepararea de stick uri
deodorante, pentru formularea de unguente solide din
uleiuri vegetale lichide, drept coemulsifiant alături de
un emulsifiant pentru realizarea emulsiilor – 1-3%. Nu
se recomandă ceara de albine pentru emulsionare fără
ajutorul unui alt emulsifiant când este combinată cu
alte ceruri (Candelilla, Carnauba).
Păstrare: la loc răcoros, ferit de umezeală și lumină
directă.
farmacologie

Anul XV • Nr. 182 (3/2018) 21
farmacist
ro
Ceara de Candelilla (Euphorbia cerifera cera)
Este o ceară vegetală apreciată pentru efectul durizant
și filmogen pe care-l conferă preparatelor de machiaj
în special. Facilitează uscarea și aderența mascarei,
turnarea și păstrarea texturii optime a rujurilor.
Descriere și recomandări
Cu un punct de topire de 68,5-72,5°C, ceara de Cande-
lilla constă în principal din hidrocarburi (aproximativ
50%, lanțuri cu 29-33 de atomi de carbon), esteri cu
greutate moleculară mai mare (20-29%), acizi liberi
(7-9%) și rășini (12-14%; în principal esterii triter-
penici). Conținutul ridicat de hidrocarburi distinge
această ceară de ceara de Carnauba (figura 2)
(1)
. Este
insolubilă în apă, dar este solubilă în mulți solvenți
organici, cum ar fi acetona, cloroformul, benzenul
și terebentina. Ceara de Candelilla este secretată de
arbustul Euphorbia cerifera, nativ din Mexic, și se
obține prin cufundarea frunzelor în apă clocotită.
Ceara se obține prin fierberea frunzelor și a tulpini-
lor cu acid sulfuric diluat și „ceratele“ rezultate sunt
degresate de pe suprafață și procesate ulterior. Ceara
se prelevă de la suprafața apei, apoi este încălzită la
foc mic pentru a se elimina excesul de apă. Ceara se
întinde în strat subțire și se lasă la răcit, după care
se sparge în pelete. În acest fel, aproximativ 900 de
tone sunt produse anual.
Ceara de Candelilla este utilizată în diverse sectoare
industriale, inclusiv în industria alimentară, dar este
utilizată și în cosmetică; datorită proprietăților de
durizare și glazurare, este un excelent filmogen și în
același timp favorizează uscarea compozițiilor. Este
un ingredient important pentru formularea rujurilor
protectoare pe buzele uscate sau crăpate.
Datorită durității și topirii la temperaturi ridicate,
ceara de Candelilla joacă un rol important în formula-
rea produselor de machiaj. Oferă stabilitate rujurilor,
deodorantelor de tip stick, creioanelor de contur de
ochi și rimelului, care rămân stabile și consistente la
temperaturi ridicate, aspect important pentru păs-
trarea integrității acestora mai ales pe timpul verii(9).
Ca ingredient inclus în compoziții cosmetice, ajută
pielea să rețină umezeala. Are rol de barieră, formând
un strat fin de protecție pe piele.
Conferă unei compoziții cosmetice consistență și
stabilitate.
Caracteristici și controlul calității: pelete galbene,
miros slab caracteristic. Punct de topire: 68-70°C.
Figura 2. Ce ară de Candelilla n epurificată (fra gmente mari) și cele do uă
sorturi purificate
Utilizări: Ceara de Ca ndelilla este util izată ca texturant,
durizant și filmogen în diferite produse cosmetice. Ea
conferă rezistenț ă la căldură, constituie un a gent de ade-
ziune, important pentr u mascara și tuș de pleoape, este
un bun stabiliza nt și agent de îngroșare pentr u emulsii.
Produse realizate pe bază de ceară: rujuri, balsa-
muri de buze, deodorante solide de tip stick, mascara,
tuș de pleoape, balsamuri și unguente consistente,
creioane de machiaj, deodorante solide.
Cum se folosește: dozajul uzual recomandat de 1-5%
ca ingredient în creme, loțiuni, preparate emulsificate,
adăugată la faza uleioasă, în preparate anhidre, prin
încălzire, produse de machiaj (rujuri, balsam și gloss de
buze, creioane de machiaj, în asociere cu guma de acacia
pentru mascara și tuș de ochi), stickuri deodorante,
1-3% pentru creme filmogene și balsamuri protectoare.
Păstrare: la loc răcoros, ferit de umezeală și lumină
directă.
Ceară de Carnauba (Copernicia cerifera cera)
O ceară de ori gine vegetală , utili zată pentru efectu l fil-
mogen, text urant și de îngroșa re în formularea diferitelor
produse de mach iaj, a balsamur ilor, cremelor și stickur ilor,
conferind acestora stabilitate și rezistență la căldură.
Descriere și recomandări
Ceara de Carnauba este o ceară naturală obținută
din frunzele palmierului Copernicia cerifera, nativ
din Brazilia. Este utilizată în diferite domenii, cum
ar fi industria alimentară sau industria farmaceu-
tică. Această ceară conține 75-85% mono- și dies-
teri alifatici și aromatici (pe bază de acid cinamic),
21% diesteri ai acidului 4-hidroxicinamic, 13% acizi
ω-hidroxicarboxilici, alcooli grași (12% în greutate),
3-6% acizi de ceară liberi, 10-15% alcooli de ceară liberi,
2-3% lactide, 1-2% hidrocarburi și rășini 4-6% (figura
3). Compușii sunt derivați în principal din acizi și al-
cooli din intervalul C26-C30. Distinct pentru ceara de
Carnauba este conținutul ridicat de diesteri, precum
Figura 3. Cea ră de Carnauba în for mă brută (fragmente ma ri) și cele
trei sorturi purificate

Anul XV • Nr. 182 (3/2018)
22
și acidul metoxicinamic
(3)
. Purificarea se realizează
prin filtrare, centrifugare și albire. Punctul de topire:
82-86°C (180-187°F), printre cele mai ridicate dintre
cerurile naturale, mai mare decât ceara de albine
(62-64°C). Densitatea relativă este de aproximativ
0,97. Se numără printre cele mai grele dintre cerurile
naturale. Este practic insolubilă în apă, solubilă la
încălzire în acetat de etil și în xilen și practic insolu-
bilă în alcool etilic.
Datorită durității sale și topirii la temperaturi mai
ridicate, ceara de Carnauba este des utilizată în for-
mularea produselor de machiaj. Oferă stabilitate
rujurilor, creioanelor cosmetice și mascarei, care își
păstrează consistența și textura inclusiv la tempera-
turi mai ridicate, aspect important pentru păstrarea
stabilității acestora în contact cu pielea sau pe timpul
verii, de exemplu(10).
Ca ingredient inclus în compoziții cosmetice, cum
ar fi balsamurile, deodorantele sau unele creme, are
și rol de barieră de protecție, formând o peliculă fină
pe piele, destul de rezistentă la apă în funcție de dozaj.
Caracteristici și controlul calității: fulgi gălbui
cu miros neutru.
Utilizări: având un punct de topire ridicat, 80-85 °C
(figura 4), această ceară mărește rezistența la căldură
și la apă a preparatelor cosmetice, este un bun filmo-
gen, formează o peliculă fină pe piele, contribuie la
menținerea pe timp mai îndelungat a rujului pe buze,
fiind un agent texturant și de îngroșare, stabilizator
pentru preparatele emulsificate.
Cum se folosește în cosmetică: această ceară este
recomandat a se utiliza încălzită pe baie de apă la
80-85°C, într-un unt/ulei ori în cadrul fazei uleioase la
emulsii, ca ingredient în creme, balsamuri, unguente,
creme de protecție, dozaj uzual 1-5%, inclusă ca ingre-
dient în produse de machiaj: ruj, mascara, fond de ten,
luciu de buze, dozaj uzual 2-10%, inclus ca ingredient
în prepararea de stickuri deodorante și alte produse
de tip baton sau stick, în concentrație de până la 10%.
Păstrare: în loc uscat și răcoros.
Figura 4. Curbele DSC ale principalelor tipuri de ceruri
Ceară de iasomi e (Jasminum g randifl orum flower wax)
Ceara se obține în urma procesului de fabricație a
absolutului de iasomie din specia Jasmin grandif lorum.
Este bogată în esteri ceroși, acizi grași, fitosteroli și
păstrează o parte a compușilor aromatici, conferind
preparatelor cosmetice un miros caracteristic, impe-
tuos, floral, mieros, ușor pudrat și destul de intens
(11)
.
Descriere și recomandări
Ceara de iasomie are un miros persistent, caracte-
ristic, de iasomie, dulce-floral, impetuos, feminin. Se
poate include în creme și balsamuri pentru îngrijirea
și parfumarea pielii, se folosește și pentru crearea de
parfumuri sau deodorante solide.
Ca ingredient inclus în creme și balsamuri, ceara de
iasomie combate deshidratarea pielii, este emolientă
și formează un film protector pe piele.
Caracteristici și controlul calității: substanță
solidă ceroasă, de culoare maronie, cu miros pregnant
de iasomie. Punct de topire: 60°C.
Utilizări: ingredient de îngroșare pentru diferite
compoziții, potențiator de vâscozitate, filmogen, agent
texturant pentru unguente și creme, stabilizant al
emulsiilor, bază pentru lumânări parfumate, întăritor
pentru săpunuri și coemulsifiant.
Produse realizate pe bază de ceară de iasomie:
creme consistente, bogate, onctuoase, unturi de corp,
balsamuri, unguente, alifii, creme protectoare, creme
pentru mâini, corp, piele uscată, lumânări parfumate
și decorative, săpunuri, parfumuri și deodorante solide.
Cum se folosește ceara de iasomie: inclusă ca ingre-
dient pentru parfumare și îngrijirea pielii în compoziții
cosmetice (creme, emulsii, alifii) încălzită pe baie de
apă, adăugată la faza uleioasă, dozaj indicativ 1-5%,
în balsamuri, creme anhidre, creme parfumante de
corp (1-10%) prin încălzire, drept coemulsifiant ală-
turi de un emulsifiant pentru realizarea emulsiilor
(1-5%), în parfumuri solide (5-30%), pentru lumânări
(5-20%) asociat cu ceară de albine sau ceară de soia,
săpu n (1- 5%).
Păstrare: în mediul ambiant, ferit de umezeală și
lumină directă, în recipient închis etanș.
farmacologie

Anul XV • Nr. 182 (3/2018) 23
farmacist
ro
Ceară de tuberoze (Polianthes tuberosa)
Ceara se obține în urma procesului de fabricație
a absolutului de tuberoze. Tuberoza, despre care se
spune că ar avea o încărcătură energetică specială,
este originară din Mexic și face parte din familia
Agavaceae. Din florile acesteia se obține absolutul de
tuberoze, materie primă prețioasă și foarte apreciată
în parfumerie.
Descriere și recomandări
Ceara de tuberoze este bogată în esteri ceroși, acizi
grași, fitosteroli și păstrează o parte a compușilor
aromatici ai florii, conferind preparatelor cosmetice
un miros caracteristic, floral, pudrat, senzual și pă-
trunzător
(13)
. Are un miros puternic, floral, senzual și
persistent. Se folosește în creme și balsamuri pentru
îngrijirea și parfumarea pielii, pentru parfumarea
săpunurilor sau în lumânări, pentru crearea de par-
fumuri sau deodorante solide.
Ca ingredient inclus în compoziții cosmetice, ceara
de tuberoze este emolientă și protectoare, ajută pielea
să rețină umezeala, prevenind deshidratarea.
Caracteristici și controlul calității: substanță
solidă ceroasă, de culoare maronie, miros specific
intens. Punct de topire: 60°C.
Utilizări: parfumant pentru creme, balsamuri, unt
de corp, conferă consistență și vâscozitate cremelor,
filmogen, formând un strat fin protector pe piele,
emolient, ajută la menținerea hidratării pielii, agent
texturant pentru creme, stabilizant pentru emulsii,
parfumant și agent texturant pentru lumânări, întă-
ritor pentru săpunuri, coemulsifiant pentru emulsii.
Produse realizate pe bază de ceară: creme bogate,
emoliente, onctuoase, protectoare, balsamuri, unt de
corp, creme parfumante de corp, parfumuri solide,
deodorante solide, creme protectoare, creme pentru
piele uscată, cremă de mâini, lumânări parfumante,
săpunuri.
Cum se folosește ceara de tuberoze: inclusă ca in-
gredient în creme și balsa muri, încălzită pe baie de apă,
adăugată la faza u leioasă, dozaj indicativ 1-5%, untur i de
corp, balsamuri, creme anhidre (1-10%) prin încălzire,
inclus ca ingredient în balsamuri, stickuri deodorante
(2-10%), drept coemulsifiant alături de un emulsifiant
pentru realizarea emulsiilor (1-5%), până la 30% pentru
parfumuri solide, ca ingredient în săpunuri (1-5%).
Păstrare: în mediul ambiant, ferit de umezeală și
lumina directă, în recipient închis etanș.
Ceară emulsifiantă de măsline (Sorbitan olivate)
Derivat din uleiul de măsline, prezintă o bună afi-
nitate pentru piele și are funcții multiple. Se poate
folosi în creme, balsamuri, rujuri și preparate anhi-
dre, dar și pentru formarea de lipogeluri sau pentru
asigurarea dispersiei optime a filtrelor în cremele cu
protecție solară(14) .
Descriere și recomandări
Este un produs care îmbină beneficiile unei ceri cu
proprietăți le unui emulsifiant. Se consideră că are com-
patibilitate superioară cu pielea față de emulsifianții
derivați din cocos, palmier sau rapiță.
Amestecată cu uleiuri, se pot obține geluri uleioa-
se – așa-numitele „lipogeluri“ –, care sunt mai ușor
absorbite de piele și mai puțin grase, în comparație
cu unguentele/balsamurile preparate cu ceară de
albine, de pildă.
În funcție de dozaj și de uleiurile/unturile folosite,
aceste lipogeluri pot fi fluide sau mai compacte. Ast-
fel, au utilitate în aplicații precum gloss și balsam de
buze, ulei de corp, balsamuri și creme anhidre mai
puțin grase și lipicioase.
O caracteristică de reținut a acestei ceri este că, în
amestec cu u n ulei vegetal, îi crește acestuia vâscozitat ea,
astfel încât pigmenții minerali pot sta în su spensie pentru
gloss de buze sau ulei decorativ pentru corp.
Datorită structurii sale, este utilă în dispersarea
omogenă a pudrelor minerale și a pigmenților, un
avantaj de luat în calcul la formularea cremelor cu
protecție solară pe bază de filtre fizice (zinc, titan).
Dispersia omogenă a filtrelor fizice într-un preparat
de protecție UV este importantă pentru că se asigură
o protecție adecvată(15) . Îmbunătățește rezistența la
apă a cremelor de protecție solară și a altor compoziții
cosmetice în care este nevoie de respingere a apei și a
umezelii. Conferă rujurilor finețe și un plus senzorial.
Este validată ca ingredient pentru cosmeticele bio.
Caracteristici și controlul calității: pelete ceroase
solide de culoare gălbuie, miros fin caracteristic.
Punct de topire: 70°C.
Utilizări: fiind de origine vegetală, produsă pe bază
de măsline, prezintă compatibilitate superioară cu
pielea, poate fi utilizată atât în preparate anhidre,
cât și în emulsii, combinată cu uleiuri, se pot formula
balsamuri care au textură similară cu lanolina, asi-
gură dispersia optimă a pigmenților și filtrelor UV.
Produse realizate pe bază de ceară: creme, balsa-
muri, unguente terapeutice, creme de masaj, lipogeluri,
cremă de scutece, cremă de mâini, creme protectoare
față de agresiunile externe, creme, loțiuni, uleiuri de
plajă.

Anul XV • Nr. 182 (3/2018)
24
Cum se folosește în cosmetică: este o ceară multi-
funcțională, cu care se poate lucra în felurite aplicații
ca agent lipogel, dozaj 1-10%, ceară pentru prepararea
de balsamuri și unguente (10-20%), coemulsif iant pentru
emulsii (1-10%), dispersant pentru pulberi și pig menți în
cadrul cremelor, emulsii lor și serurilor uleioase (1-10%).
Păstrare: în loc răcoros, ferit de lumină și umezeală
Concluzii
Ceara acționează ca o barieră protectoare, ținând
pielea la adăpost de factorii de mediu și de agenții
1. Al-Waili NS, S aloom KS. Al- Waili T N, and Al-Waili A N. The safety a nd efficac y of
a mixtur e of honey, olive oil, and b eeswax for the m anagement of hem orrhoids
and anal fi ssure: a pilot stud y. Scientific World Journal. 2006;6:1998-2005.
2. Al-Waili NS . An alternative tr eatment for pit yriasis versic olor, tinea cruris , tinea
corporis a nd tinea faciei w ith topical appl ication of honey, ol ive oil and beesw ax
mixtur e: an open pilot stu dy. Complement Ther Med. 2004;12(1):45-47.
3. Al-Waili NS. C linical and mycolo gical benef its of topical app lication of hone y,
olive oil an d beeswax in diap er dermatitis. Clin Microbiol.Infect. 20 05;11(2):160-
163.
4. Al-Waili NS . Mixture of hon ey, beeswax and oli ve oil inhibits grow th of
Staphylococcus aureus and Candida albicans. Arch Med Res. 2005; 36(1):10-13.
5. Al-Waili NS. Topi cal applicatio n of natural honey, be eswax and olive oi l mixture
for atopic dermatitis or psoriasis: partially controlled, single-blinded study.
Complement Ther Med. 2003;11(4):226-234.
6. Al-Waili NS . Mixture of hon ey, beeswax and oli ve oil inhibits grow th of
Staphylococcus aureus and Candida albicans. Arch Med Res. 2005 J an-
Feb;3 6(1):10 -3
7. Carba jal D, Molina V, Valdes S, et al . Anti-inflam matory activ ity of D-0 02: an
active pr oduct isolate d from beeswax . Prostaglandins Leuk ot Essent Fatty Ac ids.
1998;59:235-8.
8. Hîrjău V, Lupul easa D, Dumitresc u AM. Dermo -cosmetolo gie. Polirom. 1998. 4 3-51.
9. Lewis PA, et al. A ra ndomized contro lled pilot stud y comparing aque ous cream
with a bees wax and herbal oi l cream in the provis ion of relief from p ostburn
pruritus. J Burn Care Res. 2012 Jul-Aug ;33(4): 195-200.
10. Parish E J, Boos TL, Sheng rong Li. The Chemi stry of Waxes and Ste rols. In Casimir
C. Akoh, Dav id B. Min. Food lipi ds: chemistry, nu trition, and bio chemistry (2nd
ed.). New York: M . Dekker. 2002. ISBN 0 -8247-0749-4.
11. Pop ovici I, Lupuleas a D. Tehnolog ie farmaceutic ă. Vol. 2. Ed. Polirom. 20 08. 651-
652, 706 -709, 715-728, 752-767.
12. Wolf meier U, Schmidt H, H einrichs FL, Mich alczyk G, Paye r W, Dietsche W,
Boehlke K , Hohner G, Wild gruber J. „Waxes“ in Ull mann’s Encyclope dia of
Industrial Chemistry, Wiley-VCH, Weinheim, 2002. doi:10.1002/14356007.
a28 _103.
13. *** Far macopeea Român ă ed. a X-a Ed. Medical ă. București 1993. Supl imente
2004, 2006.
14. ** * American Acade my of Dermatolog y website. Guidel ine development
process. Available at: https://www.aad.org/practicecenter/quality/clinical-
guidelines/guideline-development-process. Accessed January 4, 2018.
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ceară
16. http://ecology.md/md/page/ceara-de-albine-proprietatile-utile-si-utilizare
17. http://www.chemicalguys.ro/ceara
Bibliografie
Figura 7. Ceară emul sifiantă de măsli ne
iritanți, dar lăsând-o în același timp să respire. Din
acest motiv se folosește adesea la prepararea cremelor
cu ecran solar.
Calitățile pe care le are ceara de albine în tratarea
acneei sunt arhicunoscute. Proprietățile sale anti-
septice, antiinf lamatorii și de vindecare a pielii țin
sub control coșurile și erupțiile de la nivelul tenului,
asigurându-i un aspect mereu proaspăt și curat, de-
oarece conține o cantitate importantă de vitamina A,
eficientă în ameliorarea acneei. De asemenea, ceara
de albine are efect emolient, de catifelare a pielii,
menținându-i o textură fină.
Ceara are acțiune atât umectantă, cât și emolientă,
reușind să extragă umezeala din atmosferă și să o
transfere la nivelul pielii, unde o menține pentru o
hidratare în profunzime.
Emolienții din compoziția sa transformă ceara de
albine într-un balsam de buze extraordinar pentru
combaterea și tratarea crăpăturilor cauzate de frig.
Se folosește la fabricarea produselor farmaceutice,
a cosmeticelor, dar și a unor alimente, cu precădere
bomboane și jeleuri.
Cu toate că oferă multe beneficii pentru sănătate și
frumusețe, deși nu este toxică, ea poate cauza anumite
efecte secundare, cum ar fi blocajul intestinal – când
este consumată în cantități mari –, și reacții alergi-
ce – la persoanele care au alergie la miere și la alte
produse conexe. De asemenea, nu este recomandată
utilizarea cerurilor pe tenul gras (pentru că poate
înfunda porii, facilitând apariția coșurilor). n
farmacologie
Reclamă Farm 182(3)0104