Available via license: CC BY
Content may be subject to copyright.
A preview of the PDF is not available
Adaptarea formală a toponimelor în traduceri românești cu original german din perioada 1780–1830
Abstract
Deși problema transpunerii numelor proprii străine în limba română dinaintea epocii moderne este insuficient studiată, este cunoscut faptul că procesul se caracterizează (ca întregul scris românesc al epocii) prin lipsa unor norme general valabile care să îl reglementeze. Transpunerea numelor proprii străine în limba română este influențată de diverși factori, între care: existența unor alfabete și a unor sisteme ortografice și fonetice diferite; influența modelului lingvistic al textului-sursă vs. existența unor modele tradiționale de pronunțare; preluarea numelor proprii prin diverse filiere lingvistice (franceză, germană, italiană etc.); conținutul divers de nume proprii al textelor; pregătirea lingvistică a traducătorilor. Ne propunem să discutăm, din perspectiva strategiilor de traducere, problema adaptării formale a toponimelor din trei texte cu conținut istoric traduse în limba română din limba germană în perioada 1780–1830.
ResearchGate has not been able to resolve any citations for this publication.
Résumé
Qu’est-ce que les noms propres ? Sont-ils traduisibles ? Une réponse claire à ces deux questions semble préalable à toute tentative de traitement automatique des noms propres. Certains auteurs prétendent qu’ils sont intraduisibles, alors que la pratique prouve le contraire.
Divers critères tels que le genre textuel, le contexte historique, la langue source ou la nature ontologique du porteur jouent un rôle important dans la décision de modifier ou de conserver dans sa forme originale un nom propre.
În celelalte cazuri, forma numelui, deși redată în limba română cu alfabet latin, ca în sursă, este modificată, astfel: prin înlocuirea lui k cu c (Porto Rico, Dominica; a se vedea și segmentarea diferită în cazul oiconimului Porto Rico 6 ); prin înlocuirea consoanei sonore g prin varianta sa surdă
- Martin
Martin). În celelalte cazuri, forma numelui, deși redată în limba română cu alfabet latin, ca în sursă, este
modificată, astfel: prin înlocuirea lui k cu c (Porto Rico, Dominica; a se vedea și segmentarea diferită în cazul
oiconimului Porto Rico 6 ); prin înlocuirea consoanei sonore g prin varianta sa surdă (Antiqua, Kuadelupe;
Proceedings of the Łódź Session of the 1990 Maastricht-Łódź Duo Colloquium on "Translation and Meaning
- A Lehrer
Lehrer, A. (1993). Principles and Problems in Translating Proper Names, în Lewandowska-Tomaszczuk, B. & Thelen, M. (eds),
Translation and Meaning, vol. II: Proceedings of the Łódź Session of the 1990 Maastricht-Łódź Duo Colloquium on "Translation and Meaning" held in Łódź, Poland, 22-29 September 1990, Rikkhogeschool Maastricht, Maastricht, p. 395-402.
Numele proprii în traducere
- M Ballard
Ballard, M. (2011). Numele proprii în traducere [Nom propre en traduction, Ophrys, Paris, 2001], traducere, cuvînt înainte și
note de Georgiana Lungu-Badea, Editura Universității de Vest, Timișoara.
Din istoria scrierii românești
- P Boerescu
Boerescu, P. (2014). Din istoria scrierii românești, Editura Academiei Române, București.
Despre redarea numelor proprii dintr-o limbă în alta, în "Limba română
- Gh Bolocan
Bolocan, Gh. (1961). Despre redarea numelor proprii dintr-o limbă în alta, în "Limba română", vol. 10, nr. 6, p. 582-587.
Leur orthographe et leur prononciation, Seconde Édition, Combe et Vande Weghe imprimeurs
- P Boutourlin
Boutourlin, P. (1874). Les noms propres étrangers. Leur orthographe et leur prononciation, Seconde Édition, Combe et Vande
Weghe imprimeurs, Bruxelles.
Préoccupations en matière d'histoire universelle dans l'historiographie roumaine au XVIIe et XVIIIe siècle, în "Revue Roumaine d'Histoire
- P Cernovodeanu
Cernovodeanu, P. (1974). Préoccupations en matière d'histoire universelle dans l'historiographie roumaine au XVIIe et XVIIIe
siècle, în "Revue Roumaine d'Histoire", vol. 9, nr. 1, p. 73-94.
Numele proprii grecești în românește, în "Limba română
- I Coteanu
Coteanu, I. (1969). Morfologia numelui în protoromână (româna comună), Editura Academiei Române, București.
Creția, P. (1958). Numele proprii grecești în românește, în "Limba română", vol. 7, nr. 2, p. 54-59.
Numele proprii latinești în românește, în "Limba română
- T Costa
Costa, T. (1958). Numele proprii latinești în românește, în "Limba română", vol. 7, nr. 4, p. 70-77.