Stiintele ingineresti si cooperarea cu industria in Republica Moldova (unele realizări trecute în circuitul public din secret de stat)

Abstract

This book contemplates on the evolution of engineering sciences development in the Republic of Moldova in the postwar period. The author emphasizes the place and role of engineering sciences at different stages reflected in the decisions of the party (until 1990) and State powers, reveals chronologically the establishment of and support to the priorities regarding science development by directions and fields. Also, the author discloses the reasons for reticence in supporting engineering sciences in the first 15 years of the postwar period and highlights the factors which favored the rapid expansion of their development later.
By the way of material exposed in the paper, the author aims to annihilate the information vacuum imposed in the Soviet period on the engineering sciences achievements on topics considered tangible with the military complex, or as very important for the industrial and technological development of the country. Thus, the author tends to tackle the thesis, rooted in our society so far, that Moldovan economy has grown mainly as agricultural one and scarcely industrial. In fact if we analyse, for example, the State Budget – 1987 [8] we can see, for sure, that in the structure of revenues the share of industry prevails over those coming from agriculture and services together.
For the first time, the author presents a picture of the Moldovan engineering performance exemplified only by a few top achievements, obtained due to the intensity and prestige of cooperation between the scientific researchers and institutional structures empowered with research-innovation and directly dependent on the efficiency of mechanisms and instruments of research funding. The author makes reference to the complexity, high quality and importance of scientific-practical engineering accomplishments achieved in just one of 30 institutions authorized with research and innovation, which were later implemented into a vast listing of scientointensive industrial products, manufactured at the production facilities of the domestic industrial complex.
The paper highlights the valuable scientific achievements of some outstanding personalities – founders of scientific schools of reference in engineering, which have had a positive impact on the development and consolidation of engineering sciences and engineering as a whole nationally and internationally.
For better understanding of the context of the treated theme in this book I feel indebted to give some specifications.
◊ ◊ ◊
● The intellectual potential of Republic of Moldova impoverished in the early postwar period due to imposed in 1940 and 1944 massive refuge of intellectuals over the Prut river, and also by recruiting of young people on two fronts of the war, including waves of deportations and organized hunger etc. - has demonstrated enormous capacities for spiritual and identity regeneration, for recovery in a very short terms of the intellectual elite on all dimensions of a creative society, so that the achievements diversity of the complexity stated in this paper can fit during a lifetime.
◊ ◊ ◊
● Due to the positive impact of the science at the crossroads of the immediate years before and after gaining independence, the Republic of Moldova sets the state budget in a proportion of 54-61% by industry and the agricultural sector - with only 0.152% of the USSR territory - ranks on the sixth place according the total amount (!) of agricultural production among 15 soviet republics,... mistakenly equaled and impoverished by obscure pricing policies.
◊ ◊ ◊
● Republic of Moldova has been developing as an industrial-agrarian country with significant capacities for research, technological development and innovation, with an infrastructure composed of 107 research institutions and imposing human potential that ensured the production of material and intellectual scientointensive goods.
◊ ◊ ◊
● The funding of science is "The Litmus Test" which denotes the degree of understanding by the state structures that Republic of Moldova can affirm as a prosperous state and can offer its citizens a decent living only by supporting and expanding of the production of material and intellectual scientointensive goods.
Unfortunately, in the period following the independence, the state of affairs is different in comparison with 1985: in 1992 the science funding from the state budget decreased by 2.5 times; in 2002 – by 13 times; in 2005 – with 16%; and in 2016, engineering sciences funding was reduced by 26 times in comparison with 1987.
◊ ◊ ◊
● The economic development in the industrialization period (1960-1990) correlated to scientific research development, reveals a proven fact: Republic of Moldova can thrive by relying on the gray matter, but this requires that science and education should not be only declarative priorities but also priority funded.

Keywords: Engineering sciences, scientific schools, electro erosion, mass and heat transfer, space technology, precessional planetary transmissions.

Academician Ion BOSTAN

Full text










ȘTIINȚELEINGINEREȘTI
ȘICOOPERAREACUINDUSTRIA
ÎNREPUBLICAMOLDOVA
(unelerealizăritrecuteîncircuitulpublic
dinsecretdestat)









































IonBOSTAN
Academician,dr.hab.,prof.univ.
UniversitateaTehnicăaMoldovei





ȘTIINȚELEINGINEREȘTI
ȘICOOPERAREACUINDUSTRIA
ÎNREPUBLICAMOLDOVA
(unelerealizăritrecuteîncircuitulpublic
dinsecretdestat)


Seria„RepereIstorice”












EdituraAGIR
Bucureşti,2016

AsociațiaGeneralăaInginerilordinRomânia

Copyright©2016.Edituraşiautorul.
Toatedrepturileasupraacesteicărțisuntrezervateedituriişiautorului.



EdituraAGIR
CaleaVictoriei,nr.118,sector1,
010093Bucureşti,
tel:4021‐3168992,4021‐3168993
4021‐3194945(difuzare);fax4021‐3125531
e‐mail:editura@agir.ro;www.agir.ro






















Îngrijireeditorială:ing.DanBOGDAN
Tehnoredactare:dr.ing.MaximVACULENCO
Copertă:ing.IonMARIN

ISBN978‐973‐720‐650‐3

ImprimatînRomânia
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BOSTAN, ION
Ştiinţele inginereşti şi cooperarea cu industria în
Republica Moldova (unele realizări trecute în circuitul public
din secret de stat) / Ion Bostan. - Bucureşti : Editura A.G.I.R.,
2016
Bibliogr.
ISBN 978-973-720-650-3
62(478)

Academiciandr.hab.prof.univ. Ion BOSTAN
s‐a născutla31.07.1949,înlocalitateaBrânza,Cahul
(R.S.S.Moldova).Înanul1971aabsolvitInstitutul
PolitehnicdinChișinău„S.Lazo”(IPCh),Facultatea
deInginerieMecanică,SpecialitateaTehnologia
ConstrucțieideMașini.Înperioada1971–1974a
lucratcainginerlaÎntreprinderea„Moldova‐
hidromașina”,Chișinău,iardin1974șipână în
prezentestecadrudidacticlaInstitutulPolitehnic
dinChișinău„S.Lazo”(astăziUniversitateaTehnică
aMoldovei),parcurgândperândtoatetrepteleierarhiceuniversitare:asistent,
lectorsuperior,conferenţiar,profesoruniversitarșiș
efalcatedrei„Teoria
MecanismelorșiOrganedeMașini”.Cursurileuniversitarepredateauavutca
disciplinedespecialitate:Organedemașini;Bazeleproiectăriimașinilor;Mecanică
aplicată;Ingineriemecanică;Creativitatetehnică;Sistemedeconversieasurselor
regenerabiledeenergie.
Din1989estemembrualSenatuluiUTM,ocupândînperioada1992–2015
funcțiaderectoralUniversitățiiTehniceaMoldovei(UTM)(alesîn1992,reales
în1997,2002și2008).Întreanii2004–2006afostpreședintealrețelei
universitățilordelaMareaNeagră (BSUN),iarînperioada2007–2014
președintealConsiliuluiRectorilordinRepublicaMoldova.Din1994șipânăîn
prezentestepreședintealAsociațieiInginerilordinRepublicaMoldovașidin
2015șidirectoralCentruluiNationalTehnologiiSpațiale.
TitluldeDoctorînștiințetehnicei‐afostacordatîn1977deConsiliul
științificalIMGA,Saratov,URSS,iarîn1989iseacordă titluldeDoctor
habilitatînștiințetehnicedecătreConsiliulștiințificalUniversitățiiTehnicede
StatdinMoscova„N.Bauman”,URSS.
Esteconducătordedoctoratșipostdoctoratlaspecialitățile:Teoriamașinilor,
mecatronicășiTehnologiideconversieaenergieișiresurseregenerabile.Apregătit:8
doctoriînștiințeși2doctorihabilitați,iarînprezentesteconducătorștiințific
pentru5doctoranziși1postdoctorand.
AefectuatmaimultestagiiștiințificeșispecializăriînstrăinătatelaВcoala
TehnicăSuperioarădinBratislava,Cehoslovacia(1978,1983),Universitateade
ВtiințeAplicatedinKonstanz,Germania(2003și2011)șideManagement
universitar,înMareaBritanie(1995)șiSUA(1996).
Principaleledomeniideinteresștiințificșiexcelență profesională sunt:
Transmisii mecanice (teoriafundamentală aangrenajului;teoriagenerăriiangre‐
najului;metodedecalculșidecontrol);Mecanica fină, robotehnica;Sisteme de
conversie a energiilor regenerabile (eoliană,solară șihidraulică);Tehnologii
spațiale(elaborareaMicrosatelituluimoldovenescșiainfrastructuriiterestrea
RepubliciiMoldovadedirijareșicontrolalzboruluisateliților).

Aelaboratșipublicat,încalitatedeautorșicoautor:19monografiitehnico‐
științificeșimanualeuniversitare;887lucrăriștiințifice;225brevetedeinvenție.
Aparticipatlaelaborareaa67deproiectedecercetareștiințifică,la61dintreele
fiindconducătorștiințific.
Rezultatelecercetării‐inovăriișialeactivitățiiștiințifice,obținutesub
conducereaacademicianuluiIonBostan,aufostexpuselaExpoziții
InternaționaleșiMondiale„Cercetare,InovareșiTransferTehnologic”fiind
apreciatecu157medaliideaur,55deargintși12debronz,cu32depremii
speciale.
Dinanul1992estemembrualAcademieideВtiințeaMoldovei(maiîntâi
membru‐corespondentșiapoidin1994membrutitular,academician,în
specialitatea„Mașinologieșifiabilitateamașinilor”),iardinanul2000membru
deonoarealAcademieideВtiințeTehnicedinRomânia.
Estedeținătorula8titluriacademicedeDoctorHonorisCausaacordatede
maimulteuniversitățidinRomânia(„Petrol‐Gaze”,Ploiești,2000;„Gh.Asachi”,
Iași,2001;Bacău,2003;„Politehnica”,București,2004;Suceava,2011;Cluj‐
Napoca,2011;„Transilvania”dinBrașov,2014)șiR.Moldova(Universitateade
Stat„B.P.Hașdeu”dinCahul,2009).
Pentrumeritelesaleștiințifice,academicianuluiIonBostanis‐audecernat
numeroasedistincțiidestatșititlurionorifice,aprimitordine,medaliiși
premiinaționaleșiinternaționale:
●PremiuldeStatalRSSMîndomeniulВtiințeișiTehnicii(1977);Premiul
deStatalRepubliciiMoldovaîndomeniulВtiințeișiTehnicii(1998);„Ordinul
Republicii”,RepublicaMoldova(1994);Ordinul„SteauaRomâniei”,România
(2000).
●Titlulonorific„InventatorEmeritalRepubliciiMoldova”(1989);Premiul
AcademieideВtiințeaMoldovei„INOVATORULanului2005”(2005);
Distincția,,Omulanului,pentrusucceseremarcabileînВtiință”,Republica
Moldova(2014).
●DistincțiaInventatordeelităcuMedaliadeAur„HENRICOANDĂ”pentru
realizăriînștiință șitehnică,România(1994);MarelePremiuIIalSalonului
MondialalRealizărilorTehnico‐ВtiințificeINPEX‐XII,Pittsburgh,SUA(1996);
Ordinul„Méritedelinvention”:6.11.1997(GradulChevalier),6.11.1998(gradul
Officier),14.11.1999(gradulComandor),Bruxelles,Belgia;MedaliadeAur,
OrganizațiaMondială deProprietateIntelectuală,Geneva(1998);Ordinul
pentruștiință „MeritulEuropean”,Bruxelles,Belgia(1999);Ordinul„Courtoisie
Europeen”,UniuneaEuropeană(2003);MedaliadeAuraInstitutuluiUniunii
EuropenepentruPromovareaProprietăţiiIntelectuale,Bruxelles,Belgia(2004).

THEENGINEERINGSCIENCES
ANDCOOPERATIONWITHINDUSTRY
INTHEREPUBLICOFMOLDOVA
(somestatesecretachievementsmadepublic)

Thisbookcontemplatesontheevolutionofengineeringsciencesdevelopment
intheRepublicofMoldovainthepostwarperiod.Theauthoremphasizestheplace
androleofengineeringsciencesatdifferentstagesreflectedinthedecisionsofthe
party(until1990)andStatepowers,revealschronologicallytheestablishmentof
andsupporttotheprioritiesregardingsciencedevelopmentbydirectionsand
fields.Also,theauthordisclosesthereasonsforreticenceinsupportingengineering
sciencesinthefirst15yearsofthepostwarperiodandhighlightsthefactorswhich
favoredtherapidexpansionoftheirdevelopmentlater.
Bythewayofmaterialexposedinthepaper,theauthoraimstoannihilatethe
informationvacuumimposedintheSovietperiodontheengineeringsciences
achievementsontopicsconsideredtangiblewiththemilitarycomplex,orasvery
importantfortheindustrialandtechnologicaldevelopmentofthecountry.Thus,
theauthortendstotacklethethesis,rootedinoursocietysofar,thatMoldovan
economyhasgrownmainlyasagriculturaloneandscarcelyindustrial.Infactifwe
analyse,forexample,theStateBudget–1987[8]wecansee,forsure,thatinthe
structureofrevenuestheshareofindustryprevailsoverthosecomingfrom
agricultureandservicestogether.
Forthefirsttime,theauthorpresentsapictureoftheMoldovanengineering
performanceexemplifiedonlybyafewtopachievements,obtainedduetothe
intensityandprestigeofcooperationbetweenthescientificresearchersand
institutionalstructuresempoweredwithresearch‐innovationanddirectly
dependentontheefficiencyofmechanismsandinstrumentsofresearchfunding.
Theauthormakesreferencetothecomplexity,highqualityandimportanceof
scientific‐practicalengineeringaccomplishmentsachievedinjustoneof30
institutionsauthorizedwithresearchandinnovation,whichwerelater
implementedintoavastlistingofscientointensiveindustrialproducts,
manufacturedattheproductionfacilitiesofthedomesticindustrialcomplex.
Thepaperhighlightsthevaluablescientificachievementsofsomeoutstanding
personalities–foundersofscientificschoolsofreferenceinengineering,which
havehadapositiveimpactonthedevelopmentandconsolidationofengineering
sciencesandengineeringasawholenationallyandinternationally.
ForbetterunderstandingofthecontextofthetreatedthemeinthisbookIfeel
indebtedtogivesomespecifications.
◊◊◊
●TheintellectualpotentialofRepublicofMoldovaimpoverishedintheearly
postwarperiodduetoimposedin1940and1944massiverefugeofintellectuals

8ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
overthePrutriver,andalsobyrecruitingofyoungpeopleontwofrontsofthewar,
includingwavesofdeportationsandorganizedhungeretc.‐hasdemonstrated
enormouscapacitiesforspiritualandidentityregeneration,forrecoveryinavery
shorttermsoftheintellectualeliteonalldimensionsofacreativesociety,sothat
theachievementsdiversityofthecomplexitystatedinthispapercanfitduringa
lifetime.
◊◊◊
●Duetothepositiveimpactofthescienceatthecrossroadsoftheimmediate
yearsbeforeandaftergainingindependence,theRepublicofMoldovasetsthestate
budgetinaproportionof54‐61%byindustryandtheagriculturalsector‐withonly
0.152%oftheUSSRterritory‐ranksonthesixthplaceaccordingthetotalamount
(!)ofagriculturalproductionamong15sovietrepublics,...mistakenlyequaledand
impoverishedbyobscurepricingpolicies.
◊◊◊
●RepublicofMoldovahasbeendevelopingasanindustrial‐agrariancountry
withsignificantcapacitiesforresearch,technologicaldevelopmentandinnovation,
withaninfrastructurecomposedof107researchinstitutionsandimposinghuman
potentialthatensuredtheproductionofmaterialandintellectualscientointensive
goods.
◊◊◊
● ThefundingofscienceisTheLitmusTest whichdenotesthedegreeof
understandingbythestatestructuresthatRepublicofMoldovacanaffirmasa
prosperousstateandcanofferitscitizensadecentlivingonlybysupportingand
expandingoftheproductionofmaterialandintellectualscientointensivegoods.
Unfortunately,intheperiodfollowingtheindependence,thestateofaffairsis
differentincomparisonwith1985:in1992thesciencefundingfromthestate
budgetdecreasedby2.5times;in2002–by13times;in2005–with16%;andin
2016,engineeringsciencesfundingwasreducedby26timesincomparisonwith
1987.
◊◊◊
● Theeconomicdevelopmentintheindustrializationperiod(1960‐1990)
correlatedtoscientificresearchdevelopment,revealsaprovenfact:Republicof
Moldovacanthrivebyrelyingonthegraymatter,butthisrequiresthatscienceand
educationshouldnotbeonlydeclarativeprioritiesbutalsopriorityfunded.
Keywords:Engineeringsciences,scientificschools,electroerosion,massandheat
transfer,spacetechnology,precessionalplanetarytransmissions.

Academician Ion BOSTAN

Prefață
AceastălucraredescrieevoluțiaștiințeloringinereștiînRepublicaMoldovaîn
perioadapostbelică.Amîncercatsă punînevidență loculșirolulștiințelor
inginereștireflectateîndeciziileconducerilordepartid(pânăînanul1991)șide
statşisăexpuncronologicstabilireașisusținereaprioritățilordedezvoltareaștiinței
pedirecțiișidomenii.Totodată,suntrelevatemotivelereticențeiînsusținerea
științeloringinereștiînprimii15aniaiperioadeipostbeliceșievidențiaţifactorii
careulterioraufavorizatextinderearapidăadezvoltăriiacestora.
Prinmaterialulprezentatînlucrare,amurmăritsăeliminîntrucâtvavacuumul
informaționalimpusînperioadasovieticăasuprarealizărilorștiințeloringinereștia
cărortematicăaveatangențecucomplexulmilitar,saucareerauconsideratefoarte
importantepentrudezvoltareaindustrial‐tehnologicăațării.Astfel,prinargumentele
concreteadusedorescsă combattezaîncetățenită până înprezentînsocietatea
noastră precumcă economiaRepubliciiMoldovas‐adezvoltatpreponderentca
agrarășifoartepuțincaunaindustrială.
Înpremieră seprezintă untabloualperformanțeloringinerieimoldovene,
exemplificatprinrealizăridevârf,obținutegrațieintensitățiicooperăriicercetătorilor
științificiautohtonicustructurileinstituționaleabilitatecucercetarea‐inovareași
directdependentedeeficiențamecanismelorșiinstrumentelordefinanțarea
cercetării.Referirilelacomplexitatea,înaltacalitateșiimportanțaștiințifico‐
practicăarealizăriloringinereștiobținutes‐aufăcutdoarînprivinţacâtorva(din
celepeste107)instituțiiabilitatecucercetarea‐inovarea,transpusăulteriorîntr‐un
vastnomenclatordeproduseindustrialescientointensive,fabricatelaunitățilede
producerealecomplexuluiindustrialautohton.
Înlucraresuntscoaseînevidență şirealizărileștiințificedemarevaloareale
unorșcoliștiințificedereferințăîninginerie,careauavutunimpactpozitivasupra
dezvoltăriișiconsolidăriiștiințeloringinereștișiainginerieiînansambluînplan
naționalșiinternațional.

Pentrucacititoriisă înţeleagă maibinecontextulîncareestetratată
tematicaacesteilucrări,măsimtdatorsăfaclaînceputcâtevaprecizări.
◊◊◊
● PotențialulintelectualalRepubliciiMoldova,sărăcitlaînceputul
perioadeipostbelicedatoritărefugiuluimasivalintelectualitățiipestePrut
impusînanii1940,1944şi,deasemeni,prinrecrutareatineretuluipedouă
fronturialerăzboiului,inclusivprinvaluriledeportărilorșifoametei

10ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
organizateetc.–ademonstratcapacitățienormederenașterespiritualăși
identitară,derefacereîntermenifoartescurțiarânduriloreliteiintelectuale
petoatedimensiunileuneisocietățicreative,astfelîncâtdiversitatea
realizărilordecomplexitateacelorexpuseînaceastă lucraresă încapă în
aniideoviațăaunuiom.
◊◊◊
●Datorităimpactuluipozitivalştiinţei,laintersecţiaimediatăaanilor
depânăşidedupăobţinereaindependenţei,RepublicaMoldovaîşiforma
bugetuldestatînproporţiede54‐61%prinindustrie,iarprinsectorulagrar–
cudoar0,152%dinteritoriulURSS–ocupaloculşasedupăvolumultotal(!)
alproducţieiagricoleprintrecele15republiciunionale,…însă,eronat
egalateşisărăciteprinpoliticileobscuredeformareapreţurilor.
◊◊◊
● RepublicaMoldovas‐adezvoltatcaoţară industrial‐agrară,cu
capacităţisemnificativedecercetare,dezvoltaretehnologicăşiinovare,cuo
infrastructurăcompusădin107instituţiidecercetareşiunpotenţialuman
impunător,careaasiguratproducereabunurilormaterialeşiintelectuale
scientointensive.
◊◊◊
● Finanţareaştiinţeireprezintă „hârtiadeturnesol”careindică înce
măsurăstructurilestatuluiînţelegcăRepublicaMoldovasepoateafirmaca
statprosperşipoateofericetăţenilorsăiunniveldecentdeviaţădoarprin
susţinereaşiextindereaproduceriibunurilormaterialeşiintelectuale
scientointensive.
Curegret,înperioadadedupăindependențăstareadefaptestealta,în
comparaţiecuanul1985:în1992finanţareaştiinţeidinbugetuldestatascăzut
de2,5ori;în2002–de13ori;în2005–cu16%;iarînanul2016,finanţarea
ştiinţeloringinereştis‐aredusde26deoriîncomparațiecuanul1987.
◊◊◊
● Dezvoltareaeconomică dinperioadaindustrializării(1960‐1990),
corelată cuevoluţiacercetărilorştiinţifice,denotă unfaptodată dovedit:
RepublicaMoldovapoateprosperabazându‐sepemateriacenuşie,dar
pentruaceastaestenecesarcaştiinţaşiînvăţământulsă fienudoar
declaratepriorităţi,cisăfieşifinanţateprioritar.
Academician Ion BOSTAN

CUPRINS
PRELIMINARII DESPRE SURSELE ȘI EVOLUȚIA FINANȚĂRII ȘTIINȚEI.......13
1.CONTEXTULISTORICALFORMĂRIICADRULUIINSTITUȚIONALAL
CERCETĂRILORINGINEREВTI................................................................................17
1.1.FondareaInstitutuluideFizicăAplicată.............................................................17
1.2.FondareaInstitutuluiPolitehnicdinChișinău
(înprezentUniversitateaTehnicăaMoldovei).................................................18
1.3.Fondarearețelelordeinstituțiidecercetareștiințificăderamurășide
birourispecializatedeproiectareconstructiv‐tehnologică.............................21
1.4.Asociațiiinterstataledecercetare–dezvoltarepedomenii/tematici
consacrate................................................................................................................21
2.CONTRIBUȚIAACADEMIEIDEВTIINȚEAMOLDOVEILA
DEZVOLTAREAВTIINȚELORINGINEREВTI........................................................23
3.INDUSTRIAELECTRONICĂВITEHNOLOGIILESPAȚIALE–REPERE
ALEPERFORMANȚEIINGINERIEIMOLDOVENE..............................................27
4.DEZVOLTAREATEHNOLOGIILORSATELITAREВIA
INFRASTUCTURIITERESTREDEMONITORIZARE............................................41
5.APORTULUNIVERSITĂЕIITEHNICEAMOLDOVEILA
DEZVOLTAREATEHNICIIВITEHNOLOGIILORMODERNE...........................49
5.1.Creareaunuinoutipdetransmisiemecanică–transmisiaplanetară
precesională............................................................................................................49
5.2.ElaborareasistemelordeacționareaComplexuluiRobotizatpentru
extragereaConcrețiunilorFero‐ManganicedepefundulOceanului
Planetar(conceptulURSS)....................................................................................55
5.3.Sistemedeconversieaenergiilorregenarabile:eoliană,hidraulicăși
solară........................................................................................................................64
CONCLUZII FINALE ȘI CONSTATĂRI.......................................................................73
RECOMANDĂRI..............................................................................................................78
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ȘI NOTE.....................................................................79




Țara care nu‐și dezvoltă știința
se transformă inevitabil într‐o colonie.
FrédéricJoliot‐Curie


PRELIMINARIIDESPRESURSELE
ȘIEVOLUȚIAFINANȚĂRIIȘTIINȚEI

Estefoarteimportantsă urmărimevoluțiafinanțăriiștiințeiînperioada
postbelică,deoareceaceastadefaptreprezintă„hârtiadeturnesol”careindicăînce
măsurăstructurilestatuluiînțelegșipromoveazăcorectprioritățilededezvoltarea
societățiibazatepecunoaștere.Deasemenea,esteimportantsăanalizămevoluția
finanțăriicercetăriicorelată cudezvoltarearamurilorEconomieiNaționale
implicateînproducereabunurilormaterialeșiintelectualeșcientointensiveprin
careRepublicaMoldovasepoateafirmacastatprosperșipoatesăoferecetățenilor
săiunniveldecentdeviață.
Astfel,înRepublicaMoldova,înperioadapostbelică,organizarea,
dezvoltareașifinanțareaștiințeloringinereștis‐aefectuatprintreifiliere
instituționaleseparate:
•InstituțiileacademicedincadrulAcademieideВtiințeaMoldovei
(AВM);
•Instituțiilederamură decercetareșibirourilespecializatede
proiectareșidezvoltareconstructiv‐tehnologică;
•Instituțiiledeînvățământsuperior.
Înperioada1984–1990,cercetătoridindomeniulștiințeloringinereștiau
participatcaparteneridecercetare,dezvoltaretehnologică șiinovareîn
programepromovateprin:
•Asociațiiinterstataledecercetare‐dezvoltarepetematiciconsacrate.
Peparcursulperioadeipostbelice,surseledefinanțare,inclusiv
mecanismeleșiinstrumenteleaplicatelarepartizareaalocațiilorfinanciare
pedomenii,direcțiișitematicisemodificaucavaloareșidestinațieîn
funcțiedeprioritățilestabiliteprindeciziileputerilordepartid(până în
1990)șidestat.

14ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Astfel,înperioada1946–1990,finanțareacercetăriiîndomeniul
științeloringinereștiafostefectuatădinurmătoarelesurse:dinbugetulde
stat(URSS);dinfondurileîntreprinderilor(însubordinerepublicană sau
unională),cotateobligatoriucucelpuțin3%dinmasasalarială a
întreprinderii1,șidinfondurilespecialepentruprogrameleunionalede
cercetareinclusivcutematicăconsacrată.
Începândcuanul1991,cercetareaștiințifică sefinanțează pebază de
concursdindouă surseprincipale:dinbugetuldestatalRepublicii
Moldovașiprinprogramedecooperareștiințificăinternațională.Legislația
RepubliciiMoldovadedupă1992nuinterzice,darnicinuobligăfinanțarea
cercetăriidinfondurileagențiloreconomiciînbazacontracteloreconomice.
După proclamareaIndependențeiRepubliciiMoldova,auintervenit
schimbăriesențialeîninfrastructurainstituțională decercetare,în
managementulștiințeloringinereștișiînniveluldefinanțare,cauzatede
următoriifactori:
1)Volumulalocațiilorpentruștiință dinbugetuldestatdupă 1992a
scăzutconsiderabilînraportcuanul1985,cândpentruștiință aufost
alocate33800miiruble,fărăinvestițiilecapitale(cca38850mii$SUA[1]),în
1992–15540mii$SUAsaude2,5orimaipuțin;în2002–2470mii$SUA
(34065miileilacursuldolaruluide13,79lei),adicăde15,7orimaipuțin,
iarînanul2005(primulandupăintrareaînvigoareaCoduluicuprivirela
știință șiinovare,nr.259din15.07.2004),pentrususținereafinanciară a
cercetăriiștiințificeșiatinerilortalentați(inclusivpremii,șifărăinvestiții
capitaleșiîntreținere)aufostalocaţi408300miilei,ceeaceconstituie(la
cursulde12,4598leiper$SUA)32769mii$SUA.Așadar,în2005,pentru
finanțareacercetăriiștiințifice(fărăalocațiilepentruîntreținereainstituțiilor
dincadrulAВM),dinbugetuldestats‐aalocatdoarcu16%maipuțindecât
înanul1985(38850mii$SUA–fărăinvestițiicapitale).
2)După 1992,practicafostsistată finanțareaobligatorieaștiințelor
inginereștidinfondurileîntreprinderilordestat,cotată cu3%dinmasa
salarială afiecăreiîntreprinderi(osursă extremdevaloroasă pentru
științeleinginerești).Pentruestimareaacestorfonduriratatedefinanțare
suplimentarăacercetării,făcândreferirelastructurainstituțională,estede
1Până în1990,întreprinderiledestat,indiferentdesubordinealor–republicană sau
unională–erauobligatesăsusținăproiecteștiințificeînvolumde3%dinmasasalarialăa
întreprinderii,iardupă1991,obligativitateaafostsuspendată.

Preliminariidespresurseleșievoluțiafinanțăriiștiinței15
menționatcă,înanul1985,înRepublicaSovieticăSocialistăMoldovenească
(RSSM)funcționau107instituțiiștiințificesubordonatemarilor
întreprinderiindustriale[1],cucarecolectiveledecercetarenegociaudirect
șisemnauacordurieconomicebilaterale.
3)După 1991afostsistată șifinanțareacercetărilorștiințificeprin
programeledeinteresunional(URSS),inclusivprinprogrameleasociațiilor
interstatalecutematicaconsacrată.
4)Reducereafinanțăriiștiințeidinbugetuldestatmenționatălap.1și
sistareaacesteiadinsurselemenţionatelap.2)șip.3),după1991parțiala
fostrecompemnsată prindeschidereaunorposibilitățicrescândede
participareacercetătorilorînprogrameșiproiecteinternaționalede
cercetare–dezvoltarecufinanțareînbazădeconcurs2.
5)Cătreanul2004,datorită efortuluiconsolidatalcomunității
academiceșiavândconcursulautoritățilorstatuluiafostadoptatCodulcu
privirelaștiințășiinovare,înconformitatecucareafostlegiferatșipusîn
aplicareunnoumodeldeadministrareaștiinței.Înacestcontext,aufost
diversificateformeledeorganizareaștiințeiprinProgramedeStat,proiecte
instituționale,proiectedetransfertehnologic,proiectedeinițiereîn
cercetareînechipăpentrutineret,etc.,toatefinanțateînbazadeconcurs.
6)Începîndcu1ianuarie2012,RepublicaMoldovaadevenitprimațară,
dincadrulParteneriatuluiEstic,asociată laProgramulCadru7(PC7)al
UniuniiEuropenepentruștiințășidezvoltaretehnologică,iarînanul2014
RepublicaMoldovaasemnatAcorduldeAsocierelaProgramulEuropean
pentruCercetare‐InovareOrizont2020.
Grațieacestordeschideriîncooperareaștiințifică internațională s‐au
creatpremisefavorabilepentrudezvoltareașiconsolidareaperformanței
științifice,careînfondvacontribuilapromovareavalorilornaționaleîn
cadrulinternaționalizăriicercetării.
7)Peparcursulperioadei2015‐2016statelemembrealeUEșicele
asociatelaUniuneaEuropeană aufostinvitatesă elaborezeStrategia
Naționalășifoideparcurs(ERARoadmap)până lamijloculanului2016.
Porninddelascopulprincipal–integrareaînSpațiulEuropeande
2ProgramulInterguvernamental(RM–Ro)Moldova:INTAS;SCOPES;COSMOS;CRDF;
MRDA;SEEuropeTCP;BSEC‐HDF;DFG–Germania;STCU–SUA;PNUD–Moldova;
programebilateralecu:Germania,Italia,Franța,România,Ucraina,Belarusş.a.;Programul‐
cadru7(PC7)alUE;ProgramulOrizont2020alUEetc.

16ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Cercetare(SEC)AcademiadeВtiințeaMoldoveialansatproiectulStrategiei
NaționalepentruIntegrareaînSEC,carevaprezentaoFoaiedeparcursde
interesnaționalșivacontribuiastfellarealizareaprioritățilorSECși
promovareaimaginiipozitiveaștiințeiautohtonelanivelnaționalși
european.

1.CONTEXTULISTORIC
ALFORMĂRIICADRULUIINSTITUȚIONAL
ALCERCETĂRILORINGINEREȘTI
AparițiaprimelorinstituțiiacademiceînRSSMafostdictată de
necesitateauniriiînjurulunorcentredeprofilatuturorforțelorștiințifice
existentelaaceavreme.
ManagementuldezvoltăriiștiințeiînRSSM,laînceputulperioadei
postbelice,sebazapestructuriinstituționalecudiferiteformede
organizare:Baza,maiapoiFilialaMoldovenească aAВ aURSS,iardupă
anul1961–AcademiadeВtiințeaRSSM,toatepânălaînceputulanilor’90
supusecentralizatPrezidiuluiAВaURSS[2].
Curegret,lanivelrepublican,înactivitateaBazeipânăînanul1949,mai
apoi,pânăîn1961,aFilialeiMoldoveneștiaAВaURSS,științeleinginerești
nuseregăseauprintredirecțiileprioritarededezvoltare.
Deasemenea,estedemenționatcă,înanul1956,încadruldiscuțiilorla
nivelulputerilordepartidșidestatprivindreorganizareaFilialei
MoldoveneștiaAВaURSS,cândaufostadoptatedeciziiprivindextinderea
direcțiilorprioritaredecercetare,științeleinginereștiîncontinuarenuau
fostconsideratedeprimăimportanțăpentruinstituțiileacademice.
Cătresfârșitulanului1956aparprimelestructuriinstituționalecu
direcțiidoaravândtangențecuingineria,șianumereferitoarelaștiința
semiconductoarelor,lafizicacorpuluisolid,laenergeticășilaautomatizări.
Astfel,laînceputulanului1957seinstituieSecțiiledeEnergetică și
Automatizări,îndecembrie1957estefondatInstitutuldeGeologieși
MaterialedeConstrucții,iarînmartie1961–InstitutuldeEnergetică și
Automatizăriînbazasecțiilorrespective.
1.1.FONDAREAINSTITUTULUIDEFIZICĂAPLICATĂ
ÎnurmaunorreorganizăriinstituționaleîncadrulAВM,în1964estecreat
InstitutuldeFizicăAplicată(IFA),cuafilierealaacestaaUzineiExperimentale

18ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
cuBiroudeProiectarecustatutdebază experimentală.FondareaIFA
reprezintă unexemplurelevantprivindinițiereașisusținereaștiințelor
inginereștiprinintermediulinfrastructuriiinstituționaledecercetareaAВM.
Concomitentcuextindereașiconsolidareastructurilorinstituționalede
cercetaredincadrulAВM,luauamploarealteformedeorganizareși
dezvoltareacercetăriiștiințifice,deexemplu,prinintermediulinstituțiilor
decercetarederamurășialinstituțiilordeînvățământsuperior.
Inițial,niciînacestcadruinstituționalștiințeleinginereștinuerau
consideratecaprioritare.Prinfondarea,înperioada1946–1964,anoilor
instituțiideînvățământsuperiors‐audezvoltatșis‐auconsolidataceleași
direcțiidecercetare:agricolă,medicală,umanitară,didactico‐pedagogică,și
foartepuțindirecțiileinginerești.
Instituțiiledecercetarederamură existentesaunou‐create,până la
începutulanilor’60erauabilitatecuactivitățidecercetare‐dezvoltarede
asemeneapreponderentorientatespredomeniileagricol,medical,
umanitar,didactico‐pedagogic.
Reticențaînformareastructurilorinstituționaledeorganizareși
dezvoltareaștiințeloringinerești,înprimii15aniaiperioadeipostbelice,
poatefiexplicată prin:situațiasocioeconomică precară,dominația
politicilordedezvoltareunilateralăagrară aeconomieinaționale,lipsade
fondurisuficientepentrudezvoltareabazeitehnico‐materialepentru
științeleinginereștidestuldecostisitoareși,nuînultimulrând,lipsaunui
corpconsolidatdecercetătoriîndomeniulștiințelortehnice.
Lasfârșitulanilor’60,înculuareleputerilordepartidșidestattotmai
frecventsediscutaupropuneri/demersuriprivindînființareaînRSSMa
uneiinstituțiideînvățământsuperiortehnic.Toatediscuțiileînsă se
finalizaufărădeciziifavorabile.Argumenteleîndefavoareaînființăriiunei
asemeneainstituțiideseorisebazaupeafirmațiisterile,precumcă RSSM
esteșisevadezvoltaîncontinuarecarepublicăagrară,iardacăsevadoriși
inginerie,soluțiaarfiinstituțiilecuprofilinginerescaflatenudeparte,în
Odessa(Ucraina).
1.2.FONDAREAINSTITUTULUIPOLITEHNICDINCHIȘINĂU
(ÎNPREZENTUNIVERSITATEATEHNICĂAMOLDOVEI)
Cătreanul1964,înRSSMoldoveneascăs‐auconsolidatputernicpremisele
pentruînființareauneiinstituțiideînvățământsuperioringineresc,premise

1.Contextulistoricalformăriicadruluiinstituționalalcercetăriloringinerești19
favorizatedeurbanizarearapidă,dedezvoltareaindustrieișiasistemului
energetic,acomplexuluiagroalimentarșiaradiotelecomunicațiilor,a
construcțiilorindustrialeșicivileetc.Înacestecondiții,ungrupdedemnitari,
printrecareViceprim‐ministrulRSSMAnatolCorobceanu;SecretarulCCal
PartiduluiComunistdinMoldovaDumitruCornovan,Președintele
PrezidiuluiSovietuluiSupremChirilIliașencoșiMinistrulÎnvățământului
PublicEugenPostovoi,întocmescopetiție‐argumentare,pleacălaMoscovași,
la13martie1964,obținavizulpozitivdelaViceprim‐ministrulURSSAleksei
Kosîghin.AstfelafostîncuviințatăfondareaPolitehniciiînRSSM[3](figura1).


AnatolCOROBCEANU,DumitruCORNOVAN,
Viceprim‐ministruSecretaralComitetului
 CentralalPCM

ChirilILIAȘENCO,EugenPOSTOVOI,
PreședintealPrezidiuluiMinistrualÎnvățământului
SovietuluiSupremPublic
Figura1.Politicieniicareaucontribuitlafondarea,în1964,
aInstitutuluiPolitehnicdinChișinău.

20ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Astăzi,acestordemnitarileputematribuimeritulincontestabilși
calificativuldepromotorinunumaiaiingineriei,cișiaiștiințelor
inginereștiînRSSM.
La28aprilie1964,MinistrulEugenPostovoiaemisordinuldefondarea
Politehnicii,încareidentificastructuraorganizatorică șipatrimoniul
instituției.Seștiecă,laPlenaraPartidului,MinistrulEugenPostovoi,
probabilcopleșitdeemoțiipozitive,comentapropriulordinspunând
următoarele:„Deaziînainte,înChișinăuvețiîntâlnimoldoveninunumai
studențișimăturătoridestradă(...),darșiingineri”.Aceastăfrazăascundea
însinedouăconotații:pedeoparte–unadevărtristaltimpului,iarpede
altă parte–orealitateîndevenire,fiindcă,pesteani,cei85demiide
absolvenți‐ingineriaiPolitehnicii(astăziUniversitateaTehnică)urmausă
consolidezeinfrastructurainstituționalădecercetareîndomeniulingineriei,
înparticular,șidezvoltareaștiințeloringinerești,îngeneral.
Pestecâtvatimp,aceastăfrază profeticăl‐acostatpeMinistrulEugen
Postovoipostuldeministru,înschimbPolitehnicaluanașterecaunica
instituțiedepregătireainginerilor,darșicainstituțiedepromovarea
științeloringinerești[3].
Înscurttimp,la6mai1964,înbazadecizieiComitetuluiCentralal
PCM,prinordinulMinistruluiÎnvățământuluiPublicE.Postovoi,înfuncția
derectorafostnumitSergiuRădăuțan,candidatînștiințefizico‐
matematice,careacondusPolitehnicatimpdenouăani.
Politehnica,fiindunicainstituțiedeînvățământingineresc,începândcu
primelepromoțiideingineriacontribuitesențialladezvoltareași
consolidareaprincipalelorramurialeeconomieinaționale,printrecare:
energetica,industriaconstructoaredemașinișielectronica,construcțiile
industrialeș
icivile,complexulagroalimentar,radiotelecomunicațiile,
urbanismulșiarhitecturaetc.
Peparcursulanilor1964–2016,prindoctoranturaUniversitățiiTehnicea
Moldovei(1964‐1993–InstitutulPolitehnicdinChișinău)aufostpregătiți
peste1100dedoctorișidoctorihabilitațiînștiințe,astfelcontribuindla
formareaînuniversitățiașcolilorștiințificeautohtoneșilaconsolidareacu
cadrecutitluriștiințificeacolectivelorinstituțiilorderamurădecercetare–
inovare,inclusivacelordecercetaredincadrulAВM[3].
Înprezent,UTMpregăteștecadreștiințificeprin6școlidoctoralela40
deprogramededoctorat.Cercetătorii‐absolvențiaiUTMcontribuiela

1.Contextulistoricalformăriicadruluiinstituționalalcercetăriloringinerești21
dezvoltareaștiințeloringinereștipromovateprintoateceletreicategoriide
instituțiiabilitatecucercetareaștiințifică –universități,instituțiide
cercetarederamurășiAВM.
1.3.FONDAREAREȚELELORDEINSTITUȚIIDECERCETARE
ȘTIINȚIFICĂDERAMURĂȘIDEBIROURISPECIALIZATE
DEPROIECTARECONSTRUCTIV‐TEHNOLOGICĂ
Unfactordeterminantaldezvoltăriiînascensiuneaștiințeloringinerești,în
specialaceloraplicative,afostindustrializareaRSSM,prindezvoltarearapidă
aramurilor:electronică,microelectronică șiradiotelecomunicații;construcția
demașini;energetică;construcțiacivilă șiindustrială;prelucrareaproducției
agroalimentareetc.
IndustrializareașiurbanizareaRSSMoldoveneștiaugenerat,înanii1961–
1990,ocreștereconsiderabilă arețelelorinstituțiilordecercetareștiințifică de
ramură (ICВR)șiabirourilorspecializatedeproiectareconstructiv‐tehnologică
(BSPCT).ÎntotalînRSSM,înanul1970,activau30deinstituțiidecercetare,iar
în1985activaudeja107instituțiidecercetareșidezvoltaretehnologică,careîn
marepartesesubordonauîntreprinderilorindustriale[1],printrecareICȘR:
ИЦЭТ,KVANT, ИИИФ, ИИЭИ, ИИК,КИИЭetc.și
BSPCT:BSCT(КТ)Mezon;BSCT(КТ)Vibropribor;BSC(К)Hidromaș,
BSCT(КТ)Uzinadetractoare,BSCT(КТ)Mașiniagricoleetc.
Estedemenționatcă înființarearețelelordeICВRșiBSPCT,înperioada
1970–1990,afostposibilă datorită consolidăriicontinueapotențialului
inginerescautohton,instruitlaUniversitateaTehnicăaMoldovei.
1.4.ASOCIAȚIIINTERSTATALE3DECERCETARE‐
DEZVOLTAREPEDOMENII/TEMATICICONSACRATE
Înpracticainternațională suntcunoscutemodeledemanagemental
cercetăriișidezvoltăriitehnologicebazatpeasociațiiinterstatale,createcu
3Înperioada1984–1990,UniversitateaTehnică aMoldovei,înbazaunorcontracte
economicedecercetare–dezvoltarecufinanțareaestimatălacirca1mil.$SUA,aparticipat
larealizareaProgramuluiOCEAN,promovatdeAsociațiaInterstatalădincarefăceauparte
unelețăridincadrulCAER(ConsiliuldeAjutorEconomicReciproc).

22ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
scopulsoluționăriiunorobiectiveștiințifico‐practicedemarecomplexitate
șivaloare,caredeobiceinuputeaufirealizatedecătreosingurățară.
Astfeldeasociațiiinterstataleaufostcreateîncepândcuanii’60în
domeniuldobândiriidepefunduloceanelorșimăriloraconcrețiunilorfero‐
manganice(CFM),avândcaobiectivelaborareamijloacelortehnicede
extragereaCFMșiatehnologiilormetalurgicedeseparareametalelor[4].
Printrecelemaiextinseputemmenționaasociațiilefondatede:SUA,
CanadașiAnglia;Franța,Israel,SpaniașiPortugalia;Japonia,Coreeade
SudșiMalaysia;URSS,Polonia,Finlanda,Cehoslovacia,Ungariași
RDGermană(cusediulînVarșovia,Polonia)4.Înultimiiani,înacestdomeniu,
înunelețări,printrecareChinașiIndia,s‐aucreatasociațiinaționale
intersectorialepentruelaborareatehnologiilordedobândireaCFM.
Înprezent,înacestdomeniuprogresează Germania,caredejaa
concesionatînGolfulMexicunteritoriuegalcuteritoriulBavarieipentru
dobândireaCFM,cuperspectivadeaîndestulapentru15aninecesitățile
industrieigermaneînmetale(Fe,Ni,Ti,Co,Mn,Cr,W,Mo,Mg,Zn,Pt,etc.)5.
Scurtistoric:OceanulPlanetarconstituieunimensdepozitdebogății
mineraleînformădeCFMlacare,înconformitatecuConvențiaONUdin1958,au
accestoatețările.Ulterior,ONUacreatComisiaEconomică,împuternicită să
patronezeproiecteledeprospectareșiexplorareaCFM.Pentruamotivațărilelumiisă
investească îndomeniu,înanul1974,laConferințaprivindDrepturileMăriidela
SantiagodeChile,s‐auluatdeciziiprivindacordareadrepturilordeparticiparela
împărțireafunduluioceanelorșimărilorbogatînCFMdoarțărilorcareinvestescîn
tehnologiideextragereșimetalurgicedeseparareametalelor.Astfel,în1975URSS,în
regimurgent,prinreprofilareacreatInstitutulUnionalИИ„КЕАаш”
(Dnepr),specializatstrictpeacestdomeniu.UniversitateaTehnică aMoldovei,în
perioada1984‐1990,afostatrasăînrealizareaproiectului„Complexulrobotizatpentru
extragereaCFMdepefundulOceanuluiPlanetar”,avândcabazăconceptulURSS.
4UTMaelaborat,înbazatransmisiilorplanetareprecesionale,toatecele12sistemede
acționarea„ComplexuluirobotizatpentruextragereaCFMdepefundulOceanului
Planetar”[ConceptulURSS](vezip.5.2alarticolului).
5Conformestimărilorspecialiştilor[4],pefunduloceanelorşimărilor,laadâncimide
5000‐7000m,suntlocalizatezăcămintedeconcrețiunifero‐manganicecarevorîndestula
necesitățiletuturorțărilorlumiiîntoatemetaleledinTabelulperiodicalelementelorpentru
viitorii200deani.NumaiînOceanulPacificsuntlocalizate1700miliardetonedeCFM.În
comparațiecuzăcăminteleterestre,celeoceanice(CFM)conținde150deorimaimultCu,de
1500orimaimultNi,de5000orimaimultCoşide4000deorimaimultMn.

2.CONTRIBUȚIAACADEMIEIDEȘTIINȚE
AMOLDOVEILADEZVOLTAREAȘTIINȚELOR
INGINEREȘTI
Unexemplurelevantînsusținereadezvoltăriiștiințeloringinereștieste
însășifondarea,în1961,aAcademieideВtiințeaMoldovei.Printrecei61de
membrititulariaufostnumițișiingineriid.ș.t.BorisLazarencoîncalitate
deacademicianșid.ș.t.IuriPetrovîncalitatedemembrucorespondent[2].
Acestordoisavanțilis‐aîncredințatdebutuldezvoltăriiștiințelor
inginereștiprinintermediulinstituțiilorAВM.Rolulacademicianului
B.Lazarencoîndezvoltareaștiințeloringinereștiafostenorm.Excelența
inginerului‐academiciancucertitudinepoatefiapreciată prinviziuneasa
profetică,manifestatăprinapropunesavanțilorlascară mondialădirecții
noidecercetarerevoluționare,bazatepevalorificareauneisimple
observațiiasupraefectelorscânteiielectrice.
B.Lazarencoafostprimulcareaabrogattezaipotetică apărinților
prelucrăriimetalelorlascară mondială,TaylorșiTime,careafirmaucă
sculaașchietoareindiscutabiltrebuiesăfiemaitaredecâtmetalulașchiat.
Elafostprimulcareaînțelescumsă stăpânească efecteleînesență
dăunătoarealescânteiielectriceșisăletransformeînefectepozitive.
AcademicianulB.Lazarenco,pelângăexcelențășinotorietateînștiință,
afostșiunluptătoraprigpentrudreptateșiadevăr6.Fiindînzestratcu
simțulobservațieișicuimaginațieselectă,împreună cusoțiasa,Natalia
Lazarenco,aupropusometodăconceptualnouădeprelucrareametalelor
prinaplicareaefectelorscânteiielectrice,numită electroeroziune,metodă
careulteriorarevoluționatdomeniulprelucrăriimetalelor.Metodaafost
patentatăîncelemaidezvoltatețărialelumiidinpunctdevedereindustrial
șitehnologic,iarautorulei,BorisLazarenco,vaficonsideratpărinteleei[5].
6Distinsulacad.DemirDragnevrelata,într‐undiscursalsău,cumacad.B.Lazarenco
l‐aapăratpearheologulIonHâncu,careprindescoperirilesalearheologiceadeduscăpe
meleagurilenoastreaulocuitcomunitățiromaniceşidoarpealocuritriburislave,afirmație
pentrucareulteriorafostînlăturatdelasăpăturilearheologice.

24ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Acad.B.Lazarenconuși‐aconcentratatențiastrictpeaceastădirecție,el
afostundeschizătorșidealtedirecțiiștiințificeînrudite,înbazacărora
acad.MirceaBologașid.ș.tIu.Petrovaufondatșcoliștiințificedeprestigiu
șimarevaloare(figura2).



Acad.B.LazarencoAcad.Iu.PetrovAcad.MirceaBologa
Figura2.Fondatoriișcolilorștiințificedincadrul
InstitutuluideFizicăAplicatăalAВM.

Acad.B.Lazarencoafondatdirecțiadeprelucrareelectrochimică a
suprafețelordelucrualeorganelordemașini,ulteriorcondusădemembrul
corespondentIuriPetrov.Cucertitudineputempunctacă școalaacad.
Petrovîndomeniulștiințelortehnice,într‐oanumităperioadăatimpului,a
constituitunveritabilcentrudeformareaspecialiștilordeînaltăcalificare,
cutitluridedoctorișidoctorihabilitațiîndomeniulștiințeloringinerești.În
această [5]școală s‐auformatiluștriiprofesorișidoctorihabilitați
A.Dicusar(membrucorespondentalAВM),V.Gologan,V.Gosov,
G.Zaidman,P.Stoicev,L.Rapoport,Yu.Enghelgardt,A.Râbalcoș.a.În
total,aufostpregătițipeste120dedoctorișidoctorihabilitați.
Oaltădirecțiecunoscutălascarămondialăestedirijareaproceselorde
transferdemasă șicăldură prinutilizareacâmpurilorelectrice.Această
direcțieestecondusădeacademicianulMirceaBologa[5],celcareapreluat
după acad.LazarencocârmaInstitutuluideFizică Aplicată (1979–1997).
Esteodirecțieoriginalădecercetare,carearelabazăprocesedetransferîn
câmpelectricpentrusistemecuconductibilitaterelativscăzută.Înaceastă
școală s‐auformatprofesoriișidoctoriihabilitațiF.Grosu,I.Cojuhari,

2.ContribuțiaAcademieideГtiințeaMoldoveiladezvoltareaștiințeloringinerești25
I.Savin,A.Bologa,Yu.Balan,V.Korovkinș.a.,întotalfiindpregătițipeste
50dedoctorișidoctorihabilitați.Acad.M.Bologaareunrolimportantșiîn
menținereașipromovareaprestigioaseirevisteștiințifice Экая
акааа,redactor‐șefalcăreiaestedepestepatrudecenii.
Cercetărileefectuateîndomeniulprelucrăriimaterialelorprinprocedee
electriceșidedirijareaproceselordetransferdemasă șicăldură prin
utilizareacâmpurilorelectriceaudatrezultateștiințificesemnificative.
Importanțatehnologiilordeprelucrareametalelor,elaboratede
B.Lazarencoșiulteriordezvoltatedediscipoliisăi,esteenormă.Deexemplu,
uzinaTopaz(directorgeneralO.Burțeva),înbazarealizărilorbilateralecu
InstitutuldeFizică Aplicată,dezvoltă tehnologiișiutilajeoriginalede
prelucrareamaterialelor,realizează utilajmodernpentrufabricareaprin
metodaelectrochimicădeprelucrareapalelorpentruturbinelemotoarelor
avioanelorcujetreactiv[5].
Valoareapracticășiînsemnătateaștiințificălascarămondialăametodeide
prelucrareametalelorprinelectroeroziunepoatefiapreciată doarprintr‐o
afirmație:astăzinuexistățarăindustrializatăîncaresănusăseproducăutilaje
deprelucrareprinmetodaB.Lazarenco,nuexistăînlumeuzineconstructoare
demașinisaudeaparateelectroniceîncaresănufuncționezeasemeneautilaje.
ImpactulmondialalrealizăriloringineruluiB.Lazarencopoatefi
apreciatprinamploareaproduceriiindustrialeîndiferitețăriautilajelor
(figura3).Actualmente,numaiînChinaactivează peste200desocietăți
industrialecareproducutilajdeprelucrareametalelorprinelectroeroziune
șicarecomercializează anualîntoată lumeapeste40000deunitățide
diverseutilaje.Mașinișiutilajedeprelucrareametalelorînbazainvenției
acad.Lazarenco,cucelemaidiversedestinații,seproducînSUA,Japonia,
Taiwan,Germaniaetc.
Actualmenteestegreudeimaginatcarearfifostplățileînvalută
achitatecătreR.MoldovapentruutilizareainvențieiingineruluiLazarenco,
dacă celpuținunpatentîndomeniuarfifostînregistratpentruRMși
întreținutînvigoarepânăînprezent7.
7Acestexempludenotăimportanțaprotecțieiproprietățiiintelectualeacelormairelevante
inovațiiobținutedesavanțiinoștri,pecaretrebuiesălepatentămînțărileindustrialdezvoltateși
săleîntreținemînvigoareprinprelungireatermenelorlordevalabilitate.

26ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova



a)
 




b)







c)



Figura3.Utilajedeprelucrareametalelorprinelectroeroziune
(metodaB.Lazarenco),fabricatelascarămondială:
(a)KunshanRuijunMachineryCo.,LTD(Jiangsu,China),
(b,c)KentIndustrialUSA(California,SUA).

Înanii’70,discipoliiacad.Iu.Petrov–dr.habilitațiV.Gologan,
V.AjderșiV.Mudreac–fondează școliștiințificeîncadrulUniversității
Tehnice,iarurmașiilor,profesorii,dr.hab.P.Stoicevșidr.Gh.Poștaru,
V.Comendant,V.Javgureanu,V.Ceban,S.Dîntuș.a.,înprezentcontinuă
cercetăriletribo‐sistemeloracoperitecustraturidinfierobținutprinmetode
electrolitice,experimentatecumișcareciclică detranslațieșiderotație,
utilizatepentrusistememecanice:motoarecuardereinternă,compresoare,
pompepentrumediigazoaseșilichide,hidromotoaredeputereetc.[3].

3.INDUSTRIAELECTRONICĂȘITEHNOLOGIILE
SPAȚIALE–REPEREALEPERFORMANȚEI
INGINERIEIMOLDOVENE
Încontinuaresefacpubliceinformațiinudemultclasificatecasecretedestat,
protejatecupatrugradedesecretizare.ConformLegiicuprivirelasecretuldestat,
art.13,informațiaprezentatăînarticol,anteriorfiindprotejatăinclusivcucelmai
înaltgraddesecretizare,ladatapublicăriiși‐apierduttermeneledevalabilitate,
deciprinlege8poatedevenipublică.
Experiențațărilordezvoltateîndomeniulelectroniciidemonstrează că
competitivitateaproduselorindustrialeșisporireavolumuluideproducere
sedatorează,înprimulrând,modernizăriicontinueaacestoraînbaza
implementăriirealizărilorcercetărilorștiințifice,inovațiilorșitransferului
tehnologic.
Industriaelectronică creată înRepublicaMoldovaînanii1960–1990a
avutuncaracterpronunțatscientointensivșierareprezentată de20de
întreprinderișiinstitutedecercetărișiproiectărideprofil,amplasateîn
orașeleChișinău,Bălți,Bender,Tiraspol,precumșidefiliale–înraioanele
Briceni,Râșcani,Basarabeasca,Hâncești,Dubăsari.Laîntreprinderileși
institutelemenționateerauîncadrațiîncâmpulmunciipeste35miide
persoane9.
Pentruaredaimportanța,amploareașinivelulînaltalelaborărilor
științificerealizateîncadrulrețeleiICSRșialBSPCTcuprofilelectronic,prin
generalizareaducemcaexemplurealizăriledoaratreiinstituțiidecercetare
științifică(dincele20existenteînanul1990),șianumerealizările:ИЦЭТ
(după 1986–ИИ„ARGON”),KVANTși ИИИФ.În1987,încadrul
ИЦЭТ,careanilarândafostcondusdeviitorulacad.N.Andronati,
8Legeacuprivirelasecretuldestat,nr.245din27.11.2008.În:MonitorulOficialnr.45‐
46din27.02.2009.
9Programuldedezvoltareaindustrieielectronicepână înanul2015,Hotărârea
GuvernuluiRepubliciiMoldovanr.117din10.02.2009.

28ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
activau:peste1200deingineri,iarlaKVANT–peste500deingineri,
preponderentabsolvențiaiUTM.În1990,încadrul ИИИФ dinor.Bălți
activaupeste700deingineriproiectanți‐cercetători,iarlaUzinaRăut
(actualmentecondusă deabsolventulUTM,ing.A.Munteanu)lucraupeste
1200deingineri.
Înbazacercetărilorștiințificeșiaactivitățilorexperimental‐constructive
efectuateîncadrulИЦЭТ,aicis‐aelaborat,iarîncooperarecuUzina
SCIOTMAВdinChișinău(din1994‐societateapeacțiuni”SIGMA”S.A.)s‐
afabricatcaprodusefiniteodiversitatelargădemașinidecalculanalogice
șihibride(analogice‐digitale).Printreelaborăripotfinominalizatemașinile
decalculdebordmodeleleA‐15,A‐15A,A‐15K,folositepentrucontrolulși
dirijareazboruluirachetelorlansatedincomplexelemobileoperativ‐tactice
КA,ТКА‐У,А,ЗА,УК‐2,КУ,ТУУКА(figura4)(în
totalpeste50desistemedeluptă portavionșiterestre),inclusivalrachetelor
balisticeînsistemeledeapărareantirachetă destinatepentruumbrelade
apărarearegiuniiMoscova.



Figura4.Complexelemilitare,pentrucareИЭТaelaborat,iarSCIOTMAВa
fabricatmașinileelectronicedebordpentrucalculul,controlulșimonitorizarea
zborului(rachetelor,avioanelor)dediferiteconfigurațiiînbazamodeluluiA15‐A.

3.Industriaelectronicășitehnologiilespațiale–reperealeperformanțeiinginerieiMoldovene29
LaИЭТs‐auelaboratmașiniledecalculdebordpentru:avioanele
deluptă И‐29,У‐27,И‐31,И‐33;И‐35,ТУ–142,ТУ‐160,
complexeledeapărareantisubmarineКШУșiА;StațiaCosmiă
InternaționalăИ;dirijareazboruluirachetelorbalisticeCC‐18,ulteriorC‐
300șiЗ;stațiilecosmiceorbitaleАТ, ААЗ șiЕ‐К;navele
cosmiceorbitaledinseriaЗșidetransport Еetc.Totaicise
fabricausistemeelectroniceinteligenteextremdecomplexepentrudirijarea
șistabilizareazboruluirachetelorbalistice,lansatedepeplatformemobile
șidinfântânisubteranemigratoare,sistemeelectronicepentrudirijareași
controlulpoziționăriisubmarinelordingenerațiaanilor’80–90[6].
Încadrulprogramuluicosmic„ЭЕИ‐УА”alURSSînperioada
1976‐1988InstitutuldeCercetăriИЭТșiuzinaSCIOTMAВ(din
Chișinău)auelaboratșifabricatsistemeleelectronicedebordpentru
controlul,dirijareașimonitorizareazboruluicosmic(figura5).


  
 b) c)
Figura5.NavacosmicăorbitalăУАmontatăpeportavion(a),mașinilede
calculdebord“А15‐2”(“А‐15”)(b)și“АК‐33”(c).
a)

30ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Astfel,pentrubordulnaveiorbitaleУА(figura5,a)șia
laboratoruluizburătorconstruitînbazaavionuluiТУ‐154laИЦЭТ
aufostelaboratemașiniledecalcul„А15‐2”(figura5,b)și„АК‐33”(figura
5,c)fabricatelauzinaSCIOTMAВ.Mașiniledecalculdirijaușicontrolauîn
regimautomatșiindividualizatparametriizboruluiîncomunșiseparatal
naveiorbitale,aportavionuluișialaboratoruluizburătordeînsoțire.
Conformacestuiprogram,navaorbitalăУАmontatăpeportavion
(figura5)șiînsoțitădelaboratorulzburătorТУ‐154(figura6)aurealizat
încomuncca200dezboruridepoligon,experimentânddiversemisiuni
operaționale.ZborulorbitalalnaveiУАafostrealizatla15.11.1988șia
durattimpde206minuteînregimautopilotat(două rotațiiînjurul
Pământului).ComputereledebordA15‐2alnaveiorbitale,АК‐33al
portavionuluișiA15‐17alaboratoruluizburătorelaboratelaИЦЭТși
fabricatelauzinaSCIOTMAВ auasiguratplenarrealizareatuturor
operațiunilorprogramateconformprotocoalelordetestări.


Figura6.AvionulТУ‐154‐laboratorzburătorpentruîncercări
experimentalepeprogramulУАîncadrulcăruiaspecialiștiiИЦЭТși
SCIOTMAВ(Chișinău)auelaboratșifabricatmașinileelectronicedebordЭЦ
А15‐7șiТ‐002К‐И.

Conformprogramului„ЭЕИ‐УА”alURSScinciavioaneТУ‐
154dediferitemodificațiiaufostdotateculaboratoarezburătoare,două

3.Industriaelectronicășitehnologiilespațiale–reperealeperformanțeiinginerieiMoldovene31
dintrecareasiguraudecolareașiaterizareaînregimplenarautomatizat
prinintermediulcomputerilordebord,elaborateșifabricatelaChișinău.
Coordonareașiurmărireazboruluis‐aefectuatprinutilizareaașasestații
terestre,patrustațiinavale(plutitoare)șiaunuisistemsatelitarde
comunicații.
Înperioada1979–2000,încâtevadepartamentealeИЭТ,sub
conducereaviitoruluiacademicianNicolaeAndronati,adr.IonCasian
(absolventUTM),adr.DumitruPostovan(absolventUTM),adr.Victor
Cheibaș(absolventUTM),adr.VictorCernăulțean(absolventUTM),a
dr.AlexandruTărlăjanu(absolventUTM)ș.a.aufostelaborateoseriede
variantenoidemașinidecalculA‐15K,A‐15Mcudiferitedestinațiimilitare,
iarlauzinaSCIOTMAВaufostfabricatemostreleexperimentaleși,ulterior,
după testăriledepoligon–produseînserii.ÎndepartamentulControl
Calitate‐Fiabilitatecondusdeing.IonPostică(absolventUTM),cu12secții
încadruluzineiSCIOTMAВChișinăușialfilialelordinHâncești,Râșcaniși
Dubăsari,fiecarenodfuncționalalmașinilordecalculerasupusunor
testăririguroaseîncondițiiextreme(curecepțianivel„9”,atribuittehnicii
cosmicedezbor).
SpecialiștiidincadrulИЭТ șiSCIOTMAВ auparticipatla
elaborareamașinilordecalculdebordpentruAvioanele‐RADARde
supraveghereșimonitorizare(‐A‐50AVAKSBeriev‐Ilyushin:USSR‐
AIRSPACE)(figura7),construiteînbazaavionuluiA‐50(peplatformaИ
–76).Întotalaufostechipate20deavioanecusistemul.


Figura7.AvionulRadar(АVAKS‐URSS)desupraveghereșimonitorizare
(ip084A‐50AVAKSBeriev‐Ilyushin:USSR‐AIRSPACE).


32ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Unaltexempludesuccesvizândpromovarearealizărilorștiințelor
inginereștiîncooperarecuindustriașiîncomplexcuformareacadrelor
inginereștiîlreprezintă parteneriatul:InstitutuldeCercetăriВtiințifice
КАТ,UzinaSEMNALșiUniversitateaTehnicăaMoldovei.
Peparcursulanilor1970–1990,peste500deingineri,inclusivdoctoriîn
științe,absolvențiaiUTMauparticipatîncadrulInstitutuluideCercetări
ВtiințificeКАТlaelaborareacomplexelorelectronicedecomunicații
satelitarePotop,Potop–M,SuramișiSurami–Bcudestinațiestrictmilitară.
ÎncadrulInstitutuluideCercetăriВtiințificeKVANTaufostproiectate,
iarlaUzinaSEMNALaufostfabricatesistemeleelectronicespecializate
ROTATORșiKVANTdecomunicarecodată prinmediulacvaticșiprin
satelitpentrusubmarineleACULA(versiuneaoccidentalăTAIFUN),dotate
cu20derachetebalisticeintercontinentalecufocoasenucleare(URSS).
Ciclultehnologic,pentrucercetătorii‐inginerimoldoveni(printrecare
martorioculariV.ChilarișiS.Bota)10,seîncheiacuinstalarea,ajustareași
testareasistemelorROTATORșiKVANTlabordulsubmarinelor,directla
șantiereledeconstrucțieaacestoradinor.Severodvinsk(FederațiaRusă),la
șantierelenavalemilitaredinregiuneaKamceatka,delaMareaNeagră și
delaMareaBaltică,inclusivlaCosmodromulmilitarPlisețck
(or.Arhanghelsk,FR).
ComandamentulsupremmilitaralURSSputeatransmitesubdiviziunilor
sale,prinintermediulsistemuluielectronicROTATOR,nunumaiinformații
operativedeuzmilitar,ci,deexemplu,puteaasiguraprinanumitesemnale
codificatedeclanșareaactivăriiarsenaluluinucleardindotare.Această
funcțieoîndeplineaunblocelectronicarhisecretizat,cuplatlasistemul
ROTATOR,careaveaconexiunedirectăprincablucusistemeledelansarea
rachetelorbalisticecufocoasenucleare.Bloculelectronicarhisecretafost
proiectatșiasistatînproduceredecătreingineriimoldovenidincadrul
ICВKVANTșialuzineiSEMNAL.
SistemulKVANT(înculisedenumit„dublură nucleară”)eradestinat
pentruprocesareașiorganizareacomunicăriicodateprinsatelitîntre
comandamentulgeneralșisubdiviziunilemilitarealeURSS,eventualdupă
10VladimirChilaru–ofițerpeprimulsubmarinnuclearmodelulTaifun(URSS),cu
20defocoasenucleare,şiSergiuBota–inginerinstalator(inclusivpesubmarineleTaifun)şi
experimentatoralsistemelorelectronicefabricatelaUzinaSEMNAL,absolventalUTM;în
prezentambiilocuitoriaior.Chişinău.

3.Industriaelectronicășitehnologiilespațiale–reperealeperformanțeiinginerieiMoldovene33
ataculnuclearalinamicului,cânddeveneaimposibilă comunicareaprin
propagareaundelorelectromagneticedincauzaschimbărilordinatmosferă
(gazificarea,ionizareaexcesivăaatmosfereiînurmaexplozieinucleare).
Înaceeașiperioadă,InstitutuldeCercetăriВtiințifice ИИИФ,în
cooperarecuUzinaRĂUTdinBălți,cuunefectivdepeste1900deingineri
angajați,efectuaulucrăridecercetare‐proiectareconstructiv‐tehnologicășide
fabricareapeste50devariantedesistemehidroacusticepentrudotarea
submarinelorșinavelormilitaredinURSS,India,China,Algeria,Vietnam,
Pakistanetc.Printreproduselehidroacusticeunicefabricateînbazacercetărilor
efectuateînRepublicaMoldovaputemmenționaGEAMANDURILEpentru
depistareasubmarinelorinamicului,sistemeleECOSONORpentrustudiul
funduluioceanelorșimărilor,sistemeleLOGO‐ABSOLUTpentruidentificarea
poziționăriiînmediulsubacvaticasubmarinelor(însistemeglobalede
coordonate)înmomentullansăriirachetelorbalisticenucleare,
ECOLEDOMEREpentrumăsurareaîntimprealadimensiunilorghețarilor
cuexpunere3Detc.Uzinabălțeană RĂUT,condusă deinginerulAnatol
Munteanu,absolventalUTM,înprezentcontinuă să producă sisteme
hidroacusticedeînaltă calitateînbazaacordurilortehnico‐științificecu
China,India,FederațiaRusă,Româniaetc.11.
Destinațiamilitară aacestorrealizări,înviziuneaunuiintelectual
pacifist,nuestedeloclăudabilă.Considerămînsăcădespreacestesisteme
extremdecomplexe,realizatedecomunitateaștiințificădelanoilaunnivel
tehnico‐științificșifiabilitatefoarteînalte,trebuiesălevorbimguvernanților
șiparlamentarilornoștri,tineretuluistudiosșisocietățiicivile.
Totodată,trebuiesăatenționămstructurileputeriidestatșisocietatea
civilăcăacesterealizărideînsemnătatemajorășideînaltăcalitateaufost
posibileînRepublicaMoldova,așamică cumesteea,datorită calificării
profesionaleînalteapotențialuluiștiințificșiinginerescși,nuînultimul
rând,datorităfinanțăriipemăsurăaștiințeiprinintermediultuturorstructurilor
instituționaleabilitatecucercetarea‐proiectareaînperioadarespectivă.Pentru
informare:UniversitateaTehnicăaMoldovei,înprezent,încomparațiecu
anul1987,lacapitolulcercetăriiștiințificeestefinanțată de26deorimai
11Nomenclatoruldeproduseindustriale,elaborateîncadrulinstitutuluidecercetări
ИИИФșifabricatelauzinaRĂUTdinBălți.Prospecttematicaperioadei1944–2014
„Etapeledezvoltăriiîntreprinderii”,dedicataniversăriia70deanidelaînființarea
întreprinderii,2014.

34ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
puțin(volumuldefinanțareînanul1987erade7,5mil.ruble,ceconstituia
8,7mil.$SUA,iarîn2016–7,5mil.lei).Acelașiniveldefinanțare,cumici
abateri,înprezentestecaracteristictuturorinstituțiilorabilitatecu
cercetareaștiințifică,inclusivcelordinAcademiadeВtiințeaMoldoveiși
instituțiilorderamurăetc.
Totodată,estedemenționatcă înperioada1964–1990seamplifică
cooperareatehnico‐științifică ainstituțiilordeînvățământsuperiorcu
birourilespecializatedeproiectareconstructiv‐tehnologică(BSPCT,BSP,BSCTde
toateprofilurile),createpracticîncadrulfiecăreiuzinecumaimultde1500
deangajați,dindomeniileindustriilorconstructoaredemașini,electronice,
deprelucrareaproducțieiagroalimentare,deproducereamărfurilorde
largconsumetc.
Dezvoltareacooperăriiștiințificeacercetătorilordininstituțiilede
învățământsuperiorcurețeleleICВRșiBSPCTerastimulată prinacte
normative12,conformcărorafiecareîntreprindereindustrială,indiferentde
subordineaeiunionalăsaurepublicană,eraobligatăanualsăsusținăfinanciar
contracteeconomiceevaluatela3%dinmasasalarialăaîntreprinderii.
Acestcadrudecooperareștiințificăfinanțatădinfonduldedezvoltarea
științeișitehniciistimula:
•dezvoltareatehnologică șimodernizareacontinuă aproduselor
industrialefabricatedeîntreprindere,astfelasigurându‐lecompetitivitate
pepiețelededesfacere;
•implicareaamplăîncercetare‐dezvoltareacercetătorilor.
Datorităcompetitivitățiiproduselorindustrialepepiețelededesfacere,
asigurată prinmodernizăricontinuealeacestoraînbazarealizărilor
științifice,complexulindustrialdinRepublicaMoldova,îndiferiteetapeale
perioadeipostbelice,producea:aparatajelectronic,tractoare,pompe
ermeticeșisubmersibile(peste30demodeleșitipodimensiuni)pentru
industriachimică,atomoelectrică șisubmarine;frigideredeuzcasnicși
industrialecucapacitateadepânăla250tone;utilajetehnologice,instalații
energetice,mașinidespălat;televizoare,utilajautomatizatpentruprelucrarea
producțieiagroalimentare,tehnică agricolă;mărfuridelargconsum;utilaje
nestandardizateșialtele(toatefabricateînseriimaripentrupiațade
12 Указая  як азая  зая а азя ак 
к,жёe.К. ак  Тк , а ,.
Ф.,к11.09.1979,№40‐7/197.

3.Industriaelectronicășitehnologiilespațiale–reperealeperformanțeiinginerieiMoldovene35
desfacereaURSS).Nomenclatorulextins,volumulmare(producereaîn
serii)șicalitateaînaltăaproducțieiindustrialedenotăcăindustriadevenise
ocomponentă prioritară adezvoltăriieconomieinaționale.Nufără temei,
putemarătacă înRepublicaMoldova,înanii80,s‐aupustemeliilede
infrastructură aleîntreprinderilorgigantice(dinURSS)deproducerea
computerelor(COMPEX),atelevizoarelor,acircuitelorintegrate(MEZON)etc.
Spreexemplu,lasfârșitulanilor80sedesfășurauactivlucrărilede
construcțieauzineiCOMPEXdinChișinău(figura8),profilatăînproducerea
calculatoarelorpersonaleînbazaprocesoarelor286elaborateîncooperarecu
firmeoccidentale(înschimbullivrărilordepetrol).



Figura8.Prim‐ministrulRepubliciiMoldovaValeriuMuravschiînvizităla
șantieruluzineidecomputereCOMPEX.DirectoruluzineiIonCasianprezintă
machetadeansambluauzinei.

Uzina,prininvestițiicapitaleestimatelapeste6miliardededolariSUA
(prețuriledinanul1989)urmasăfieunadintrecelemaimariîntreprinderiîn
domeniudinfostaURSS.Uzina‐gigantîncorpora36blocurideproducere(în
anul1990–20deblocurieraunefinisateînproporțiede30...80%),aplasatepeo
suprafață de140hașiuniteîntreelecucăideaccesmascateînsubteran.
Conformproiectului,lauzinaCOMPEXurmausăfieangajatecca25000de
persoaneasiguratecuinfrastructurasocială auzinei.Infrastructura
instituțională auzineimaicuprindeaunInstitutdeCercetăriîndomeniul
ВtiințelorCalculatoarelor,douăBirourispecializatedeproiectareconstructiv‐

36ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
tehnologică,unColegiudeMicroelectronică(existent,datînexploatareînanul
1990),oВcoalăProfesional‐Tehnicăpentrupregătireamuncitorilorcalificațișia
maiștrilordeproducție.
Înbazaanalizei,deexempluabugetuluidestatalURSSdin198513șia
bugetuluidestatalRepubliciiMoldovadin199214,putemconstatacă în
structuraVenituluiNaționalBrutcotaveniturilordinindustrieconstituia54‐
61%,deciacesteaprevalauconsiderabilasupracelorprovenitedinsectorul
agrar.
Așadar,Republica Moldova s‐a dezvoltat ca o țară industrial‐agrară,
cu capacități pronunțate de cercetare‐dezvoltare, cu o infrastructură de
cercetare extinsă (107 instituții de cercetare‐proiectare funcționale în anul
1990) și un potențial uman de peste 40 de mii de ingineri instruiți la
Universitatea Tehnică a Moldovei(înpofidareticențeimanifestatede
autoritățiînprimii15aniaiperioadeipostbeliceprivindsusținerea
prioritarăaștiințeloringinerești).
Începândcuanul1991seextindposibilitățiledeparticiparea
cercetătorilorînprogrameledecercetare‐inovareinternaționale(vezi:
„Preliminariidespresurseleșievoluțiafinanțăriiștiinței”).Unexemplude
succesalcooperăriiștiințificeînacestcadruesteșcoalaștiințifică în
domeniulnanotehnologiilorșinanomaterialelor,creatășicondusădeacad.
IonTighineanu,actualmenteprim‐vicepreședintealAГM(figura9).
Îndecursulultimelordouădecenii,acad.IonTighineanușiechipasaau
reușitsăcreezeoinfrastructurătehnologicăsolidă șisărealizezeunșirde
lucrăriderezonanță internațională.Unadintrecelemaiimportante
elaborărinanotehnologiceeste,,litografiacusarcină desuprafață”,care
constă înînscriereadirectă auneisarcininegativepesuprafața
semiconductoruluicuajutorulunuifasciculfocalizatdeionicedetermină
arhitecturananostructurăriispațiale.Această tehnologieastatlabaza
elaborăriidiferitorelementefotoniceoriginale(ghidurideundă,divizoare
defascicule,cavități)incorporateîncristalefotonicebidimensionale,
13Produsulglobalbrutîna.1985constituiaurmătoarele:industria–61,1%;producția
agrară –15,82%;transportșicomunicații–4,78%;construcții–9,86%;comerț,achizițiiși
aprovizionare–8,44%.
14Legeanr.982din25.03.1992privindBugetuldeStatcentralizatpeprimulsemestrual
a.1992şiLegeanr.1181din29.10.1992privindBugetuldeStatCentralizatpesemestruldoi
ala.1992.În:MonitorulOficialcorespunzătornr.003şi010din1992.

3.Industriaelectronicășitehnologiilespațiale–reperealeperformanțeiinginerieiMoldovene37
dispozitivelordetip„memristor”(rezistorcumemorie),senzorilorde
radiațieetc.



Figura9.Nanostructuriobținutedeechipacondusădeacad.IonTighineanu
reflectatepecopertelerevistelor.
Oaltă nanotehnologieextremdeimportantă pentruaplicațiipractice
esteașa‐numita„electrodepunereprinsalturi”,carepermiteformarea
dirijatăaunuisingurmonostratdedoturidinaurpesuprafețecuarhitectură

38ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
tridimensională.Prinnoiabordărinanotehnologiceareușit,împreună cu
discipoliișiparteneriisăi,săelaborezenanofireșinanotuburiînarhitecturi
originale,materialenanocompozite,rețeleordonatedinnanotuburi
metalicecuînvelișurisemiconductoare,lentileconcavedetipul„ochiului
depește”,aerogeluricarboniceornamentatecunanodoturisemiconductoare
pentrudispozitiveflexibileoptoelectronice,fotoniceșibiomedicale.Un
exempluelocventdeelaborareextremdeimportantă pentruutilizareîn
biomedicinăestemicro‐motorulconstituitdinnanotuburiordonatedeTiO2
care,subacțiunearadiațieiUV,arecapacitateadeatransportaparticuleîn
moddirijat.
Înbazaacordurilordecercetareștiințifică cumediulindustrial,numaila
UTMaufostcreatezecidelaboratoareștiințifico‐didactice,înmultecazuri
baze‐filialealecatedreloramplasateîncadrulîntreprinderilorindustriale
pentruutilizareîncomun.UnexempluelocventesteLaboratoruldeMicro‐
optoelectronică (LMO),creatînanul1970șiulteriorcondusdedr.
I.Molodean,dedr.hab.V.Trofim,iarînprezentdecătredr.hab.V.Dorogan.
CercetărileștiințificeînLMOseefectuauîncolaborarecucelemai
renumitecentreștiințificedinFederațiaRusășiUcraina.Unroldeosebitîn
dezvoltareaLaboratoruluil‐aavutInstitutulFizico‐tehnic„A.F.Ioffe“din
SanktPetersburg,condusdeLaureatulPremiuluiNobelJoresAlferov,care
afostșiconducătorștiințificlatezelededoctoratalecolaboratorilorLMO,
printrecareviitoruldr.hab.V.Trofim,viitorulministrualIndustriei,
dr.V.Ciumac,dr.A.Sârbușialții.Peparcursula45deanideactivitate,în
LMOaufostpregătiteșisusținute27detezededoctorînștiințeși5tezede
doctorhabilitat.
Totînacestcadrudecooperaretehnico‐științifică,oșcoalăputernicăafost
creată șidem.cor.T.Șișianuîndomeniulmicroelectroniciișiingineriei
biomedicale,înprezentcondusă dedr.,prof.univ.V.Șontea.Prinaceastă
școalăaufostpregătiți25dedoctoriși6doctorihabilitațiînștiințe.
Înacestelaboratoaredecercetareaufostelaborateaparatepentru
terapiecuantică (figura10a),aparatepentruînregistrareașiprelucrarea
fotopletismogramelorFPG3(figura10b),diode‐laser(figura10c),nanosenzori
dehidrogenpatentaţiînSUA(figura10d),diodeelectroluminiscente,
celulesolare,fotoreceptoripentrudomeniilespectralevizibilșiinfraroșu,
fotodiodeselectivecusensibilitateuni‐ șibidimensională,senzoride
radiațieUV.

3.Industriaelectronicășitehnologiilespațiale–reperealeperformanțeiinginerieiMoldovene39
Unaltexempludesuccesalcooperăriiștiințificecumediulindustrialsunt
realizărilem.cor.S.Dimitrachi,careacreatВcoalaștiințifică îndomeniul
teorieișitehniciimăsurărilorindirecteînstatică șidinamică.Dispozitivele
elaborateîncomuncudiscipoliisăiaufostbrevetatecupeste50debrevetede
invențieși14patenteînSUA,Japonia,Germania,Franța,MareaBritanieși
România.Autoriiaufostmenționațicudiversedistincțiinaționaleși
internaționale,inclusivcuPremiuldeStatînDomeniulВtiințeiîn1983.


a)b)

c)d)
Figura10.Aparatepentru:terapiecuantică(a),înregistrareașiprelucrarea
fotopletismogramelorFPG3(b),moduldiode‐laser(c),nanosenzor
dehidrogen(patentSUA)(d).

Înbazacooperăriicolectivelorștiințificecumediulindustrialaufostcreate
șis‐audezvoltatmultelaboratoareîncadrulAВM,careulteriorauconstituit
structurafuncționalăaInstitutuluideInginerieElectronicășiNanotehnologii
D.Ghițu,înprezentcondusdem.cor.A.Sidorenko.Realizărilecolectivuluide
cercetătoriaiinstituțieiaufostimplementateîndiverseramurialeeconomiei
naționale(figura11a,b,c).

40ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova

a)b)

c)
Figura11.Traductoaredepresiuneexcedentarăimplementate
laSRLhișinău‐GAZ(a),dispozitivdehipotermieînbazaelementelorPeltier
(mostrăfuncțională)(b),aparateterapeuticecuundemilimetriceDVG‐003(c).

Înbazacelormenționatemaisus,putemconcluzionacă,înperioada1970–
1990,ingineriișicercetătoriidinRSSM,doarprinintermediulcelortrei
instituțiidecercetare‐proiectare–ИЦЭТ,KVANTșiИИИФ,auavuto
contribuțiesubstanțialăîndezvoltareatehnologiilorspațialeînfostaURSS.



4.DEZVOLTAREATEHNOLOGIILOR
SATELITAREȘIAINFRASTUCTURIITERESTRE
DEMONITORIZARE
Cercetătorii,inginerii‐proiectanțișistudențiidelaUTMauparticipatla
elaborareaMicrolaboratoruluicosmicOazis‐2(figura12)pentrucultivarea
microorganismelor(albumineiîncalitatedehrană pentrucosmonauți)în
condițiideimponderabilitate,proiectcoordonatdeInstitutuldeMicrobiologie
alAВM,autorLeonidȘacun(studentalUTM).Laboratorulrespectivafost
lansatînspațiulcosmicla18decembrie1973cunavacosmicăSoiuz‐13.



Figura12.MicrolaboratorulOazis‐2,lansatînspațiulcosmic
cunavaSoiuz‐13înanul1973.

Înanii’80,echipadecercetătoridincadrulUTM,condusă de
subsemnat,încooperarecuInstitutuldeCercetăriCosmicealURSS(or.
Moscova),cufilialaacestuia(or.Frunze),cuConsorțiulCometa(or.
Moscova)șicuUniuneaIndustrială index4805(or.Krasnoiarsk,FR),au
contribuitladezvoltareatehnologiilorsatelitare,elaborândînbaza

42ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
transmisiilorplanetareprecesionalesistemedeacționareșicontrolal
poziționăriisubsistemelordebordaletehniciidezborcosmic(figura13,14).



Figura13.Modulprecesionalpentruacționareaplatformeiscanare
astațieidezborcosmicinterplanetarVega–6.

Printreelaborăriputemmenționamodululprecesionalpentru
acționareaplatformeiscanareastațieidezborcosmicinterplanetarVEGA–6
(figura13)șimoduleleelectromecaniceprecesionale(figura14a,b)pentru
acționareasubsistemelordebordalesatelițilorgeostaționari[7]etc.Aceste
moduleprecesionaleaufostfabricatelaUzineleSCIOTMAВ,
MICROPROVODșiSEMNALdinChișinău.
Dupăopauzădeaproximativ20deani,laUTMsereîncepcercetărileîn
domeniultehnologiilorsatelitare.În2009,încooperarecuAВM,încadrul
unuiprogramdestat(coordonator–subsemnatul)cupatruproiecte
distincte(prezentateîntabelul1)aufostinițiateactivitățidecercetare–
dezvoltareaprimuluisatelitmoldovenesc.

4.Dezvoltareatehnologiilorsatelitareșiainfrastucturiiterestredemonitorizare43
Înprimiidoiani(2010‐2012)aufoststabiliteobiectivelemisiunii
satelitului,aufostelaborateșifabricateînprimavariantăsubsistemelede
bordalemicrosatelitului(MS)[8].
  
a)
 
b)
Figura14.Moduleprecesionale(a,b)pentruacționareasubsistemelordeborda
satelițilorcuorbităgeostaționară.
Activitățiledecercetare‐proiectareconsacrateelaborăriisubsistemelor
debordaleMSs‐aubazatpeconceptuldeutilizareacomponentelor
funcționalecomerciale(standardizate)disponibileCOTS(CommercialOff
TheShelfcomponents),asamblatepeprincipiulmodular.Aceastăabordare
aprocesuluideelaborareaMSîntruneșteoseriedeavantaje,printre
carereducereacosturilorșiatimpuluirealizăriicicluluidecercetare‐
asamblareaMS,sporireafiabilitățiifuncționaleasubsistemelordebordșia

44ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
MSînansamblu,simplificareaprocedurilorșiatehnicilordetestare
experimentalăetc.

Tabelul1
Proiecte Executori
1.Cercetareașielaborarea
sistemuluidecontrol,orientareși
stabilizareapoziției
microsatelitului(2009‐2011).
Conducătorproiect:
acad.IonBOSTAN–
coordonatorulProgramului
destat
Executori:conf.univ.SochireanA.;dr.
șt.t.prof.DulgheruV.;dr.,conf.univ.
BostanV.;dr.,conf.univ.VaculencoM.;
dr.,lectorsuperiorBodnariucI.;
doctoranzi:DicusarăI.,CiobanuO.,
CiobanuR.,TrifanN.,MalcociIu.,
CruduR.,GuțuM.;
studenți:GladâșV.,ZareaI.,NicoarăА.
2.Elaborareametodelordeacționare
asuprapozițieimicrosatelituluiîn
timpulscanării,procesăriiși
transmiteriiinformației(2009‐
2011).Conducătorproiect:dr.,
conf.univ.NicolaeSECRIERU
Executori:dr.șt.teh.,prof.GuțuleacE.;
doctoranzișistudenți:NucuR.,
GanganS.,PopaV.,ZareaI.,NicoarăА.,
Bârlădean.,CocoșN.,CruduR.,
RotaruL.,Ghincul.,Suman.,
MârzacC.,CârțicaА.
3.Cercetareașielaborarea
subsistemelorelectronicede
scanarepentruexploatareaîn
spațiulcosmic(2009‐2011).
Conducătorproiect:
acad.ValeriuCANȚER
Executori:dr.șt.teh.Zasavițchi.,dr.șt.
teh.DobrovD.,RollerL.,PeninA.,
BeloțercovschiiI.,SainsusIu.,ConevА.,
RuseevIu.,GrosulP.,HvalinV.,
ZavrajnâiS.,DumitruV.
4.Elaborareasistemuluide
alimentarecuenergiea
microsatelitului(2009‐2011).
Conducătorproiect:
dr.,conf.univ.ValeriuBLAJA
Executori:dr.șt.teh.,conf.univ.
BrânzariV.;dr.șt.teh.,conf.univ.
SecrieruN.;doctoranzișistudenți:
GherțescuS.,GanganS.,TincovanS.,
BârladeanO.

Totodată,tematicaactivitățiloracuprinsunspectrufoartelargde
cercetăriștiințifice,lucrăriexperimentaleșiconstructiv‐tehnologice,înmare
partefiindinterdisciplinare,inclusivlajoncțiuneadomeniilor.Selectarea
componentelorfuncționaleCOTS(standardizate,unificateparametric)a
fostefectuatăînbazaunuiamplustudiudeasigurareacompatibilității
parametrice,ținândcontdelimităriledemasă,degabarite,deaccesibilitatea
şidisponibilitateadeachiziţieetc.

4.Dezvoltareatehnologiilorsatelitareșiainfrastucturiiterestredemonitorizare45
PentrucercetareaexperimentalăacinematiciișidinamiciiMS,laUTMa
fostelaboratșiproiectatunsimulatorcu3gradedemobilitate(figura15)
pentruimprovizareamișcăriialeatoriiaMSînzborpeorbită (cumișcare
sfero‐spațială cuunpunctfixalsuportuluiMS).Simulatorulpermite,de
asemenea,cercetareaexperimentalăaintervenţieisistemelordebordasupra
orientăriiMSpeorbită,inclusivdeterminareaşicalibrareaeforturilorfizice
deintervenţiedezvoltatedeceledouăsistemedebordasuprastabilităţiişia
dinamiciirepoziţionăriiMSpeaxelesistemuluiorbitaldecoordonate.
SimulatorulpermitecercetareaexperimentalăaMSîncondiţiidelaboratorşi
înmediudevacuumdepânăla10–6bari(12μmHg).Locaşulsimulatorului
(figura15)permiterotireaMSînjurulaxelor0x,0y,0zînraportcusistemul
mobildecoordonate.Locaşulestedotatcudouă mecanismedeacţionare,
pentrua‐icomunicamişcaredenutaţiecuunghiul=16°şideprecesiela
φ=360°.Locaşulport‐satelitpermitestudiulcinematiciişidinamicii
repoziționăriiMSsubacţiuneaadouă sistemedeintervenţiedebord,şi
anumeamagnitotorchereloracţionatedecâmpulmagneticalPământuluişia
mecanismuluiinerţialcu3roţivolante.
SimulatorulafostproiectatînoriginalîncadrulCentruluiNaționalde
TehnologiiSpațialeCNTS,UTMşifabricatlauzineledinChişinău[9].
PanourilePValeMSaufostproiectateîncadrulCNTSşifabricatecu
utilizareaceluleifotovoltaiceGalnP‐GalnAS‐Ge(P=50W,>25%),rezistente
laradiațiacosmică.ÎnpanourilePVsuntmontaţiSenzoruldetemperatură
MaximIntegratedProductmodelDS18B20șiSenzoriiSolariSilonexmodel
SLCD‐6N18pentrudeterminareapoziționăriiînspațiuaMS,compatibilicu
subsistemuldeintervențieasupraatitudinii,modelMAI‐200.PanourilePV
șisubsistemuldecontrolșidirijareaatitudiiMSaufostfabricatelafirme
depestehotareconformdocumentațieitehniceelaboratelaUTM.
ComponenteleconstructivealestructuriiderezistențăaMS(figura16)
aufostfabricatelaUzinaTOPAZdinChișinău,iarasamblareașitestarea
experimentală–laUTM,încadrulCNTS.
Princâtevaproiectedecercetare‐dezvoltarenaționaleșiinternaționale,
încadrulUTMafostcreatăinfrastructuraterestră (aRepubliciiMoldova)
dedirijareșicontrolalzboruluisateliților,prezentatăînfigura17[9],care
includeoseriedelaboratoare,stațiitelemetriceșiderecepțieasemnalelor
delasatelit.Stațiaterestră pentrurecepțiasemnalelordeimaginedela
satelitafostreproiectată înbazaunuiradarmilitar,cuprecizieînaltă de
orientarepedouăaxe(elevațieșiazimut).Unaltobiectivrealizatavizat
inter‐conectareatuturorcomponentelorinfrastructuriiterestreîntreelecu

46ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
fibrăoptică (pânălapunctuldesprijinalCNTS,amplasatînliceuldins.
Brânza,r.Cahul).Înbazaunuiproiectdetransfertehnologicaprobatde
AВM,infrastructurarețeleidestațiiterestre[9](figura17)afost
reconfigurată tehnic,cuasigurareaposibilitățiideconexiunecuAgenția
SpațialăRomână(ROSA)șiAgențiaSpațialăEuropeană(ESA)15.



Figura15.Simulatorcu3gradedemobilitatepentruimprovizarea
mișcăriisfero‐spațialeaMSpeorbită:
OXYZ–sistemdecoordonatefix(orbital);OX′Y′Z′–sistemmobillegatcusatelitul;
1–microsatelit(MS)250×250×250mm;2–lăcaşulMS;3–carcasadeinstalarea
lăcaşuluiMS;4–mecanismderotireaMSpeaxaZ′;5–mecanismderestricţionare
arotiriiMSpeaxaZ;6–mecanismdeacţionarepentrumodificareaatitudiniiMS
peaxeleXYZ;7–pompăvacumetrică;8–blocdecomandă.
15
Înconformitatecudeciziileluatelaîntrunireadin2aprilie2015delaBucurești,ROSA,
cuparticipareapreședinteluiROSAdr.M.Piso,președinteluiAВMacad.Gh.Duca,
directoruluiCNTS,Chișinăuacad.I.Bostan.

4.Dezvoltareatehnologiilorsatelitareșiainfrastucturiiterestredemonitorizare47
Lucrărilecomplexeprivindcreareainfrastructuriiterestre[9]pentru
monitorizareazboruluisatelițilorpracticaufostfinalizate,afostcreat
CentrulNaționaldeTehnologiiSpațialecușaselaboratoaredotatecu
aparatajșiutilajespecializate[8],care,înparalelcuefectuareacercetărilor
legatedeelaborareasatelitului,suntpuseladispozițiastudențilorpentru
realizareaprocesuluieducațional.





Figura16.SubsistemeledebordalemicrosatelituluielaboratlaUTM.

48ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova

Figura17.ArhitecturarețeleidestațiiterestreelaboratălaUTM(Chișinău),
cuposibilitateadeconexiunilaAgențiaSpațialăRomână(ROSA)
șiAgențiaSpațialăEuropeană(ESA).

5.APORTULUNIVERSITĂŢIITEHNICE
AMOLDOVEILADEZVOLTAREA
TEHNICIIȘITEHNOLOGIILORMODERNE
Perioada1970–1990afostmarcată deextindereacercetării,dezvoltării
tehnologiceșiinovăriiînmaimultedomeniișidirecțiialeștiințelor
inginerești,inclusivlajoncțiuneaacestora.Înacestcontext,încadrulUTM,
majoritateacatedrelor(peste50)sedezvoltaușiseconsolidaucapilonide
bazăaicercetăriiștiințificeuniversitareîndomenii/direcțiicorespunzătoare
profiluluicatedrelor.
Anumeînaceastă perioadă s‐auînregistratcelemaiperformante
rezultateînactivitateainovaționalăinginereascăînRSSM,atâtdinpunctul
devedrealnumăruluideinvenții,câtșialvaloriilor.
5.1.CREAREAUNUINOUTIPDETRANSMISIEMECANICĂ–
TRANSMISIA PLANETARĂ PRECESIONALĂ
Laînceputulanilor80,înarsenalultransmisiilormecaniceexistentla
scarămondialăaapărutunnoutipdetransmisiemecanică,intratăîncircuitul
terminologicmondialcudenumirea„transmisiiplanetareprecesionale(TPP)cu
angrenajmultipar”.Subsemnatul,la30.05.1983înregistreazăînRegistrulde
StatalURSSprimulbrevetdeinvențieTPP,cuprioritateadin11.02.1981.
Transmisiaplanetară precesională cuangrenajmultipar(figura18)se
deosebeștedeceleclasiceprinprincipiulnoudetransformareșitransmitere
amișcăriișiasarcinii.Multiplicitateaabsolută (de100%)aangrenării
dințilorînTPPsedatorează mișcăriisfero‐spațialecuunpunctfixa
satelituluișiaprofiluluiconvex‐concavvariabilaldințilorroțilorcentrale
aleangrenajului.Înacestsens,TPPnuareanalogurilascarămondială.
Înanul1989,subsemnatulsusține,laUniversitateaTehnicădeStatdin
Moscova„N.Bauman“,tezadedoctorhabilitatcutema„за
аа‐ааза”
(Creareatransmisiilorplanetareprecesionalecuangrenajmultipar),iarîn
1990,grațieprincipiuluinoudetransformareamișcăriișicaracterului

50ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova

a)

b)

c)
Figura18.Reductoareprecesionale2K‐Hcudestinațiegenerală(a,b)șispecială(c),
elaboratelasolicitareaFirmeiARP,Stuttgart,Germania.

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne51
scientointensiv16,tematicaTPP,larecomandareaMinisteruluiEducațieidin
URSS,afostinclusă înprogrameledestudiuobligatoriuladisciplina
„Organedemașini”întoateinstituțiiledeînvățământsuperiortehnic17.
Existențaangrenajuluiprecesionalmultiparderivădincondițiile:
● dințiiconjugațiaiangrenajuluiauprofilegeometricediferite:înarc
decercșiconvex‐concavvariabil(dependentde5parametri);
● mișcareasfero‐spațialăasatelituluiimpunediferențadințilorconjugați
egalădoarcu±1;
● prelungirilegeneratoarelortuturordințilorauunpunctcomuncu
centruldeprecesieasatelitului.
Particularitățilegeometro‐constructivealeangrenajuluiprecesional
plasează TPPprintrecelemaiperformantetransmisiicunoscuteînlume
dupădiapazonulextinsalrapoartelordetransmitereîntr‐otreaptă(12÷3600)și
dupăcapacitatealorportantămare,determinatădemultiplicitateaabsolutăa
angrenăriiconcomitenteadinților(100%)[7].
Datorită avantajelorconstructiv‐cinematiceunice,TPPaufostaplicate
îndiversedomenii:înmașinicudestinațiegeneralășispecială(figura18a,
b,c),înmecanismedeacționareînaparatelecosmicedezbor(figura13,14a,
b);înmecanismeledeacționareasistemelordeorientarecumișcăriextrem
delente(rapoartedetransmiteredeordinulmilioanelor)(figura19);în
sistemedereglareapresiuniiîngazoductelemagistrale(figura20);în
tehnologiideextracțieapetroluluidelaadâncimimari(figura21);în
industriadeautomobile(figura22a);înmecanismepentrutransmiterea
mișcăriiprinperete(tehnică cosmică,industriachimică,atomică etc.)
(figura22b);înmecanicafină(figura22c);înrobotehnică(figura22d,e)și
înmecanismecudestinațiegeneralășispecială(figura22f)etc.
Datorită avantajuluicinematicexclusivalTPPdearealizareduceri
foartemarialemișcăriiderotație,laUTMafostelaboratînbazaTPP

16Savanțiidindomeniulinovațiilormenționeazăcă,însecolultrecut,odatăla20‐25deanise
inventaunnoutipdetransmisiimecanice.Astfel,în1923,inginerulgermanPeterLorenz
inventează transmisiaCiclocuprofilepi/hipocicloidalaldinților;în1944,inginerulrusA.
Moskvitincreează transmisiaarmonică cufricțiune;în1959,inginerulamericanMasser–
transmisiaarmonică cuangrenaj,iarîn1983esteînregistrată invențiatransmisieiplanetare
precesionale,(cuprioritateadin11.02.1981)careaparțineinginerieimoldovene.
17Уаяааааш я к УЗ C.
азая,1990.

52ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
 
a) b)
Figura19.ProiectultehnicalTPP2K‐H(a)pentrumecanismuldeacționare
aRadaruluidinKrasnoiarsk(b).
sistemuldeorientarepentruRadaruldinKrasnoiarsk–partecomponentăa
ScutuluiAntirachetăalURSS.SistemuldeorientareelaboratînbazaTPPcu
doisatelițiprecesionaliasamblațipeprincipiul„matrioșca”(figura19)
realizează unraportdetransmiterei=12960000,ceasigurarotirea
Radaruluiînjurulaxeisale(instalatpepatrubughiuripeocaleferată
circulară)cuorotațieîntr‐unan(reper–SteauaPolară)larotireacontinuăa
motoruluielectriccun=1370min–1[7].
ÎnbazaaceluiașiavantajcinematicalTPP,laUTMafostelaborat
proiectulturbomotoruluiprecesionalreactivcuejecție(cureducerea
i=20000)pentrureglareasuprafețeisecțiuniidecurgereînconductea
gazuluilichefiatînfuncțiedepresiuneaacestuia(figura20).
Seria„Zero”aturbomotoruluiprecesionalafostfabricată laUzina
Kompressormaș,or.Sumî,Ucraina,dupăproiectulelaboratlaUTM.
UnavantajimportantalTPPconstă întransmitereasarcinilormariîn
gabaritemici,oportunlarealizareasistemuluideacționareapompeielicoidale
(figura21a)pentrupompareațițeiuluidelaadâncimimari.Unproiectsimilar
afostrealizatlasolicitareafirmeiamericaneMoino,filialadinEdmonton,
Canada.Înconceptulacestuisistem,pompaelicoidală,separatoruldegaze,
reductorulprecesionalșimotorulelectricdetipSigarăsuntamplasateînțeava
deforajcudiametrulde110mm(figura21b)șide135mm(figura21c).

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne53

 
Figura20.Turbomotorprecesionalreactivpentruarmăturamagistralelordegaz:
desentehnic(a);vederea3D(b);turbomotorprecesionalagregatizat
cuconductademagistrală(c),Gazprom,URSS.
Laînceputulanilor80afostelaborată teoriafundamentală a
angrenajuluiprecesionalmultipar,teoriafundamentală atehnologieide
generareaprofilurilorconvex‐concavevariabilecusculăprecesională,iarîn
bazastudiuluicomplexalstaticiișidinamiciiaufostelaboratemetodelede
calculinginerescalTPP[7].Rezultatelecercetărilorștiințificeaufost
publicateînpeste1200delucrăriștiințifice,12monografii,inclusivîn
AntologiaInvențiilorîn3volume[10].
Aspecteleconstructiv‐funcționaleșitehnologicealetransmisiilor
planetareprecesionale,cuprinzândpeste25destructuricinematice,angrenaje
noi,tehnologiinoidegenerareaprofilurilordințilorconvex‐concave
variabile,cutiideviteze,hidrotransmisii,ogamălargădeconstrucțiipentru
diversedomeniideaplicareaufostprotejatecupeste170de
a)
b
)
c)

54ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova

Figura21.Sistemdepompareapetroluluidelaadâncimimari(a):
mecanismprecesional2K‐HpentruțevicuD=110mm(b);
pentruțevicuD=135mm(c),elaborarelasolicitareafirmei
americaneMoino,filialadinEdmonton,Canada.


a)
c)

d) 
b)
e)
f) 
Figura22.TPPcinematiceîn:automobile(solicitantFord,Detroit,SUA)(a),
mecanismeermetice(solicitantCometa,FederațiaRusă)(b),mecanicafină
(solicitantBOSH,Germania)(c),robotehnică(d,e),utilajeșimecanismecu
destinațiegeneralășispecială(f).
a)
b)
c)

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne55
brevetedeinvenție(unorbrevetedeinvențielis‐aaplicat„parafaregim
nepublic”).
Secretomaniainformațională impusă înURSSunorrealizăriale
științeloringinereștis‐arăsfrântdinplinșiasupradomeniuluitransmisiilor
planetareprecesionale.Astfel,tezeidedr.hab.„за аа‐
 а  а за”,susținută de
subsemnatînanul1989laТУ.ааdinMoscova,inclusivla28de
brevetedeinvențieîndomeniulTPPeliberatedeInstitutuldeExpertizăde
StataPatentelordinMoscovalis‐auatribuit„parafaregimnepublic”(),
carenupermiteaautorilorsăfacătrimiterilaacestelucrăriînpublicații,în
revistesaurapoarteștiințifice18.Încălcarearegimuluinepublicallucrărilor
strictsupravegheatîndouă niveleinstituționale(desecțiilenr.1ale
instituțiilorîncareactivauautoriișideserviciulGlavlitrepublican)era
severpenalizatăpecaleadministrativă.
5.2.ELABORAREASISTEMELORDEACȚIONARE
ACOMPLEXULUIROBOTIZATPENTRUEXTRAGEREA
CONCREȚIUNILORFERO‐MANGANICEDEPEFUNDUL
OCEANULUIPLANETAR(CONCEPTULURSS)
Înperioada1975–1990,cooperareatehnico‐științifică acunoscuto
extinderespectaculoasă prindezvoltareaunornoiformedeorganizarea
științeiprinintermediulprogramelorunionale.Scopulșiobiectiveleacestor
programeconstauînrezolvareaunorproblemeștiințifico‐practiceconcrete
deinteresmajorstatalsaumultinațional.
UnexempluelocventesteProgramulUnionalOCEAN,încare
UniversitateaTehnică aMoldoveiafostantrenată peparcursulperioadei
1984–1990laelaborareaproiectului„Complexulrobotizatpentruextragerea
concrețiunilorfero‐manganicedepefunduloceanuluiplanetar”(CRECFMOP)
18„Parafaregimnepublic”()afostaplicatătezeidedoctorhabilitataing.,d.ș.t.
I.BostanșibrevetelordeInvențieURSS:nr.1563319;nr.1663857;nr.1620294,nr.1583285;
nr.1383657;nr.1439900;nr.1758941;nr.1773006;nr.1781951;nr.1800765;nr.1439900;
nr.1601909;nr.1598569;nr.1657806;nr.1693832;nr.1714885;nr.1760151;nr.1711525;
nr.1704525;nr.1834415;nr.1795684;nr.1781950;nr.1727981;nr.1800765;nr.1353925;
nr.1272033;nr.1357224;nr.1324183.

56ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
[conceptulURSS]19,coordonatdesubsemnatul[7].Conformestimărilor
specialiștilor(figura23)[4],pefundulOceanelorșiMărilor,laadâncimide
5000‐7000m(figura24)suntlocalizatezăcămintedeConcrețiuniFero‐
Manganicecarevorîndestulanecesitățiletuturorțărilorlumii–întoate
metaleledinTabelulperiodic–pentruviitorii200deani.NumaiînOceanul
Pacificsuntlocalizate1700miliardetonedeCFM.Încomparațiecu
zăcăminteleterestre,celeoceaniceconținde150deorimaimultCu,de1500de
orimaimultNi,de5000deorimaimultCoși4000deorimaimultMn.

a)

b)c)d)e)
Figura23.Localizareaconcrețiunilorfero‐manganice(CFM)înoceaneșimări(a),
nodulipolimetalici(b),(c),(d),nodulînsecțiune(e).
19
Încadrulcercetărilor(a.1983)s‐aconstatatcă încondițiilefunduluioceanului,la
presiunihidrostaticede50‐70MPașitemperaturide2‐4
o
C,pierderilehidrauliceînTPPsunt
foartemici,încomparațiecupierderileenormedintransmisiileclasicedatoratecreșterii
viscozitățiicinematicedepână la3000centistokauleiurilorcompensatoarealepresiunii
hidrostaticeexterne.

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne57

Figura24.Mecanismeprecesionaledeacționaresubmersibilăpentru
Complexulrobotizatdeextracțieaconcrețiunilorfero‐manganice
depefundulOceanuluiPlanetar(conceptulURSS).
(conducătorștiințificacad.IonBostan)

58ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Datorităavantajelorexcepționalealetransmisiilorplanetareprecesionalela
exploatarealorîncondițiisubmersibile(pierderihidraulicefoartemici),
colectivuldecercetătoridelaUTMaelaboratînbazaTPP(cutitludeunic
proiectant)toatecele12sistemedeacționare[7]aleComplexuluirobotizat,
conceptulURSS(uneleprezentateînfigura24).
Ofuncțieimportantă aComplexuluirobotizatconstă înorientarea
acestuiasprezoneledelocalizareaconcrețiunilorfero‐manganicepefundul
OceanuluiPlanetar.Conformschemeiconceptuale,orientarearobotului
sprezonecuCFMserealizează prinintermediulunuihidrolocatorcu
mecanismdeacționareelaboratînbazatransmisieiprecesionale2K‐H.
Reductorulprecesionalafostproiectatîntr‐osingură configurație
constructivă,îndouăvariantecinematicecurapoarteledetransmiterei=–
323șii=–728.Reductorulcui=–323estedestinatpentruhidrolocator,iar
cui=–728–pentrumecanismuldereglareasecțiuniidecurgereapulpei
dinCFDprinaerliftulcareuneșteplatformaintermediarăcudepozitulde
penava(figura24).Seria„zero”amodululuielectromecanicafost
executatălaUzinaAZOVMAВ,or.Mariupol,Ucraina(figura25).

Figura25.Motoreductoareprecesionaledeacționare
ahidrolocatoruluișiaclapeteiaerliftului.
Electromotoreductorultroliuluisuperioramplasatpeplatforma
intermediară (figura26)posedă oseriedeparticularitățideexploatare,
legatedeasigurareaflotațieisubmersibilezeroșiasecuritățiifuncționaleîn

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne59
ansamblu.Încazuriaccidentaleesteprevăzutăacționareaarboreluicondus
deunelectromotorderezervăprinintermediulunuireductorconic,fixat
peflanșaacestuia.Caracteristiciletehnicealeelectro‐motoreductorului:
raportuldetransmiterei=–575,momentuldetorsiunelaarborelecondus
T=370000Nm,puterealaarboreleconducătorP=2×37=74kW,masa
electromotoreductoruluim=8225kg(fără ulei),consumulspecificde
materialγ=0,022kg/Nm.

Figura26.MecanismdeacționareatroliuluiComplexuluirobotizat
cureductorprecesional2K‐H.
Fundulmărilorșioceanelorlaadâncimide5000‐7000mreprezintăun
stratdenămolcugrosimeadeaproximativ40m.Pentruaasigura
mobilitateaComplexuluirobotizat,propulsoareleacestuiareprezintădouă
șnecuritubularecucavitățisecționate,destinatesă asigureplutirea
submersibilăzeropestratuldenămol.Propulsoarele‐șnecsuntantrenatede
motoreductorulprecesionalprezentatînfigura27.
Caracteristiciletehnice:raportuldetransmiterei=–280;momentulde
torsiunelaarborelecondusT=15000Nm;masam=691kg(fără ulei);
consumulspecificdematerialγ=0,049kg/Nm.Reductorulșielectromotorul
suntumplutecuuleipentrucompensareapresiuniihidrostaticeoceanicede
50–70MPa.Arboreledeieșire(latoatereductoarele)estedotatcuunsistem
degarnituriaxialeflotantecucamerededegajareexternă apresiunii

60ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
hidrostatice.Cavitățilemotoarelorelectriceșialereductoarelorprecesionale
submersibilesuntcomutatelacompensatoarespeciale(vezifigura27,
poz.9),pentruechivalareapresiuniidininteriorcupresiuneahidrostatică
dinexterior.

a)

b)
Figura27.Motoreductorprecesional2K‐Hpentruacționareapropulsoarelor‐șnec
dedeplasarearobotuluipefunduloceanului:model3D(a);proiecttehnic(b).

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne61
Înfigura28esteprezentatreductorulprecesionaldeacționarea
alimentatoruluiCECFM.Reductorulareurmătoarelecaracteristicitehnice:
i=–144;T=2950Nm,masam=145kg,consumulspecificdematerial
γ=0,049kg/N,multiplicitateaangrenajului–100%.Reductorularelabază
schema2K‐Hatransmisieiprecesionale.Producereaindustrială aacestui
motoreductorprecesionalafostasimilatădeUzinaAZOVMAВ,or.Mariupol,
Ucraina.

Figura28.Reductorprecesional2K‐HpentruacționareaalimentatoruluiCECFM.
Mecanismulprecesional
2K‐H
cuarboreledeieșirefixatîncarcasa
troliuluiprezentatînfigura29(a)esteutilizatîncalitatedemecanismde
ridicarealbrațuluiComplexuluirobotizat(figura29b).Caracteristicile
tehnice:raportuldetransmiterei=–144,momentuldetorsiunelaarborele
condusT=54312Nm,puterealaarboreleconducătorP=37kW,masam=
2822kg(fărăulei),consumulspecificdematerialγ=0,049kg/Nm.
Înfigura30esteprezentatmodelul3Dalreductoruluiprecesionalde
acționareatamburuluiComplexuluirobotizat.Reductorularecaracteristicile
tehnice:i=–109;T=50917Nm,masam=3885kg,consumulspecificde
materialγ=0,049kg/Nm.Multiplicitateaangrenajului–100%.Reductorul
arelabază schemastructurală 2K‐Hatransmisieiprecesionaleșieste
instalatîninteriorultamburuluiculungimeade2000mm.

62ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova

Figura29.Mecanismdeacționareprecesional2K‐H(a)
abrațuluitroliuluicuplatcumotorulelectric(b).
Tehnologiadeproducereindustrialăaacestuireductorafostelaborată
laUzinaAZOVMAВ,or.Mariupol,Ucraina.
Cerințeletotmairigideprivindprotecțiamediuluiambiantimpun
modificareaconcepțieideproiectareasistemelormaritimeșioceanice
submersibile.Înanii90,OrganizațiaNațiunilorUnitearecomandatatâtțărilor
semnatarealeConvențieiMaritime,câtșițărilorpreocupatedecercetarea‐
dezvoltareatehniciisubmersibile,câtevarezoluțiicurecomandăriprivind
protecțiamediuluiprinutilizareatehnologiilornepoluante.
a)
b)

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne63
Înacestcontext,lasolicitareaInstitutuluideCercetăriВtiințificeVNIIPI
Okeanmaș(or.Dnepr,Ucraina),laUTMafostelaboratprototipulconceptual
almotoreductoruluiprecesionalsubmersibilnepoluant(ecologic),prezentat
înfigura31.



Figura30.Mecanismde
acționareatamburului
Complexuluirobotizat
cureductorprecesional2K‐H.



Figura31.Modulelectromecanic
precesional2K‐H(nonpoluant)
pentruComplexuluirobotizat.



Labazamodeluluiconceptualelaboratseaflăideeautilizăriiapeidemare
încalitatedelubrifiant.Înacestscop,elementeleangrenajuluiînformaderole
conice(alesatelitului)suntexecutatedinmaterialecompozitespeciale,care
posedărezistențămecanicășiproprietățiantifricțiuneînalte.Încazullubrifierii
lorcuapă demare,construcțiapropusă nunecesită utilizareaunorsisteme
complicatedeseparareamediilorcupresiunehidrostatică diferită șia

64ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
compensatoarelordepresiune.Încazulînlocuiriiuleiuluicuapădemare,
cuplelecinematicealeangrenajuluișialagărelordealunecare,necesităafi
fabricatedinmetaloceramicășisiliciugrafitizat.
5.3.SISTEMEDECONVERSIEAENERGIILOR
REGENERABILE:EOLIANĂ,HIDRAULICĂȘISOLARĂ
OdirecțiedeinteresmajorînmediulacademicdelaUTM,începândcu
anul2004,îlreprezintă formareaprofesională peprogramedelicență,
masteratșidoctoratintegratecucercetarea‐inovareanoilorconceptede
sistemepentruconversiaenergiilorregenerabile.
Perioada1993‐2050poateficatalogată caunboommondial,cuținte
definiteprinlegi,declarațiișiactenormative,celpuținînțările‐membreale
UE,pentrucaenergiaregenerabilă,cătreanul2050,săsubstituiecomplet
energiileneprietenoasemediului.Înacestcontext,esteoportună ideea
descentralizăriisistemelordealimentarecuenergieelectricăaconsumatorilor
izolați.Aceastădirecțiededezvoltareesteconținutășiîndeclarațiașideciziile
ComitetuluiRegiunilor20șiParlamentului21UniuniiEuropene.
Utilizareaenergieiregenerabileesteparteșiînactelenormativeprivind
asigurareasecuritățiienergeticeaRepubliciiMoldovapână înanul2030,
inclusivînLegeaprivindpromovareautilizăriienergieidinsurse
regenerabile22.RepublicaMoldovași‐aasumatangajamentedeaatinge,în
2020,cotade20%energieprodusă dinsurseregenerabiledinconsumul
brutdeenergie.
Încontextulcelormenționate,în2004,încadrulUTMafostfondatăo
nouă direcțieștiințifică privindpromovareautilizăriienergieidinsurse
regenerabileprincercetarea‐dezvoltareasistemelordeconversieaenergiilor:
eoliană,hidraulică,solară,geotermalășiavalurilormării.
Undomeniuapartealcercetărilorștiințifice(figura32)l‐aconstituit
elaborareașipunereaînaplicareamodelelormatematiceprivindsimularea
20ComunicareaComisieicătreParlamentulEuropean,Consiliu,ComitetulEconomicși
SocialEuropeanșiComitetulRegiunilor.Energiadinsurseregenerabile–oprezențămajorăpe
piațaenergeticăeuropeană.În:JurnalulOficialalUE,C62/52,2.3.2013.
21Directivanr.2009/28/CEaParlamentuluiEuropeanșiaConsiliuluidin23.04.2009
privindpromovareautilizăriienergieiregenerabile.În:JOalUEnr.L140/16din05.06.2009.
22LegeaRepubliciiMoldovanr.10din26.02.2016privindpromovareautilizăriienergiei
dinsurseregenerabile.În:MonitorulOficial,nr.69‐77din25.03.2016.

5.AportulUniversităţiiTehniceaMoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne65

Calcululaerodinamiciiorientăriirotorului
Laboratordecercetăriexperimentale


Figura32.Cercetareaaerodinamiciișielaborareapalelorturbineloreoliene
cuperformanțaaerodinamicăcontrolată.

Analizacurgeriitranzitoriiiprinrotor
șiînvecinătateapalelor

Generareageometrieiprofiluluiînvelișuluipalei
rotoruluisupussimulărilornumericeCFD

66ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
efecteloraero‐hidrodinamice[11]șielaborareaconceptelornoiderotoare
aero‐hidrodinamicecuperformanțesporitealeconversiei.
Înanul2007,încadrulCentruluideImplementareaTehnologiilor
Avansate(CITA)ETALONalUTMafostcreatunatelierdeasamblarea
sistemelordeconversieaenergiilorregenerabileelaboratelaUTM(figura
33)șiunpoligondetestareexperimentală.
ÎnbazacercetărilorștiințificeefectuatelaUTMaufostproiectateturbine
eoliene(TE)cuputereade10kW.Noduriledebază aleTE(generator,
gondola,turn,sistemdeorientareetc.)aufostfabricatelauzineledin
RepublicaMoldova,iarpieselecuprofileaerodinamiceaufost
confecționatedinmaterialecompozitelaCITAETALON,UTM.


Figura33.Asamblareaseriei“0”din10turbineeoliene
cuputereade10kW,elaboratelaUTM.
Începândcuanul2008,aufostcreatecâtevapoligoanedetestări
experimentaleîncondițiirealealeturbineloreoliene(TE)amplasateîn
diversezonealeRepubliciiMoldova(figura34).

5.AportulUniversităţiiTehniceaoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne67
  
200820092010
 
20112011
  
201120122013
Figura34.Testareaexperimentalăaturbineloreoliene(elaboratelaUTM)
îndiferitezonealeRepubliciiMoldova.

68ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
Înbazamodelăriimatematiceșisimulăriinumericeaproceseloraero‐
hidrodinamicelainteracțiuneapală‐fluid,aufostformulateconstatări,
concluziișirecomandărireferitoarelaelaborarea,proiectareașifabricarea
rotoarelorturbineloreolieneșihidrocentralelordefluxdemicăputere.
Deasemenea,înbazacercetărilorștiințificeefectuate[11]aufost
proiectateșifabricatetreitipodimensiunidemicrohidrocentralepentru
conversiaenergieicineticeacurențilordeapă,conceputemodularcu
rotoarehidrodinamicecuaxverticalcu3și5pale(profilNACA0016)
orientateindividualîndirecțiacurgeriifluidului(figura35a).Aufost
cercetațiparametriistratului‐limită șiidentificatesoluțiitehnice,careau
permisdiminuareainfluențeiefectelorhidrodinamicecuimpactnegativ
asupraeficiențeiconversieienergiei,fiindpropusă construcțiapaleicu
profilNACA0016modificat,dotată cuecranetransversalepentru
direcționareacurgeriifluidului(figura35b).ÎnbazasimulărilorCFDale
zonelordeturbulențăprovocatădefiecarepalăînrotațieladiferiteviteze
decurgereaufostidentificateunghiuriledeatacoptime,careaupermis
diminuareaturbulențeișiagraduluideinfluență asupraaltorpaledin
rotor,aufostpropuseconceptedeconstrucțiidepalehidrodinamice,dotate
cuelementeconstructivecareconducladiminuareaefectuluidedetașarea
stratului‐limitălacurgereafluidului.
Prototipurileindustrialealemicro‐hidrocentralelorfabricate(figura35a,
b)aufostinstalatepepoligonuldeîncercărideper.Prutîncom.Stoienești,
Cantemir(figura35c)șiaufostsupuseunortestăricomplexeîncondiții
naturalepentrudeterminareaperformanțelorrealeînfuncțiedediverși
parametrigeometriciairotoruluihidrodinamicșicinematiciaifluxuluide
apă.
Cercetărileștiințificecomplexeefectuateaucuprinsidentificarea,
argumentareașiaplicareamodelelormatematice,metodelornumericeși
algoritmilordincadrulCFDpentrusimulareanumericăacurgeriiturbulente
înzonarotoruluieolianșiarotoruluihidraulic,înspecialînvecinătatea
paleloraero‐hidrodinamice,printrecare:
•metodaelementelordefrontierăcuplatăcumodelulHead,implementate
înprodusul‐programMATLABpentrusimulareacurgeriibidimensionale
înjurulpalelorhidrodinamice,cudeterminareapreliminarăaparametrilor
geometrici,constructivișifuncționaliairotoareloraerodinamice;

5.AportulUniversităţiiTehniceaoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne69

a)

b)

c)
Figura35.Microhidrocentralecurotorhidrodinamic:cupaleprofilNACA0016
(cordul1300mm)(a);cupalecuecranepentrudiminuareaefectuluidedetașarea
stratuluilimită(cordul800mm)(b);testăripepoligonuldeîncercări(c).

70ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
•modelelepentrurezolvareanumericăaecuațiilorNavier‐Stokes;
•modelelorpentrumodelareaturbulențeișitranzițieistratului‐limită
laminarlastratul‐limităturbulentșiprezicereadetașăriistratului‐limită;
•metodaelementuluifinit,bazată pevolumedecontrolpentru
discretizareaecuațiilor.
Dreptrezultat,aufostelaborateconcepteconstructiv‐funcționaleale
rotoareloraero‐ șihidrodinamicebazatepesoluțiitehniceinovative,care
asigurăunrandamentsporitalconversieienergiei.
Înbazamodelăriimatematiceacurgeriifluiduluiînvecinătateapalelor
șiasimulărilorCFD,înpremieră aufostpropusesoluțiitehnicenoi,
protejatecu35brevetedeinvenție,menitesăsporeascăeficiențaconversiei
energieiprindiminuareaimpactuluinegativaldetașăriistratului‐limită:
•aufostpropuseconceptedeconstrucțiidepaleaero‐hidrodinamicecu
utilizareaefectuluideabsorbțieaero‐hidrodinamică,dotatecuelemente
constructivecareconducladiminuareaefectuluidedetașareastratului‐
limitălacurgereafluidului;
•afostelaboratăbazadedatepentruproiectareașifabricareapalelor
aero‐hidrodinamiceutilizatelaelaborareaturbineloreolieneșihidraulice,
curecomandărișisoluțiitehnicepentrusporireaeficiențeiconversiei;
•afostcreată oplatformă decercetare‐dezvoltarepentruabordarea
complexăaproblemelorcicluluicercetare–proiectare–implementarebazată
pe:modelematematicemodernededescriereafiziciicurgeriiturbulentea
fluidului:metodedesimulareCFDaefectelorșifenomenelorfiziceîn
rotoareșiînvecinătateapalelor;practicideproiectare,generareșicontrol
dimensionalalprofiluriloraerodinamicealepalelor;tehnicidetestare
experimentală întunelaerodinamic,pentruvalidareacomparativă a
simulărilorCFD.
Înfigura36suntprezentatesistemedeconversieaenergieisolarecu
putereade0,8kWelaborate,fabricateșiasamblatelaCentrulde
ImplementareaTehnologiilorAvansate(CITA)Etalon,UTM.Sistemelesunt
dotatecumecanismedeorientarecătresoareapanourilorfotovoltaice(PV)
cudouăaxedemobilitate[12].Orientareapeorizontală(azimut)serealizează
prinintermediulunuimotorsolarSunTracercuextensiaunghiularăde96°,
iarpeverticală (elevație)–prinintermediulunuiservomotorcuextensia
unghiularăde75°.Orientareasistemului,discretizatăcupasul1‐15min,se
efectuează utilizândunprogramcomputerizatconformprotocoluluide

5.AportulUniversităţiiTehniceaoldoveiladezvoltareatehniciișitehnologiilormoderne71
operareTdAPS(TimederivedAstronomicalPositioningSystem),cu
prescrierealatitudiniiloculuideamplasarecuprecizia±2°,alongitudiniicu
precizia±5°,adateișioreiinstalăriicupreciziade±3minute.


Figura36.Asamblareasistemelordeconversieaenergieisolare
cuorientareastronomică,CITAEtalon,UTM.
Activitățiledecercetare‐dezvoltareatransmisiilorplanetareprecesionale,
efectuateînperioada1980–prezent,asistemelordeconversieaenergiilor
regenerabile(începândcua.2004)șiaSatelituluiRepublicaMoldova
(începândcuanul2009)aufostefectuateînbazaapeste45deproiecte
internaționaleși12proiectenaționale,printrecare:programeleOCEAN,
Kosmos,INTAS,SCOPIES,Moldova;FundațiileCRDFșiMRDA;proiectele

72ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
bilateralecuRomânia,Germania,Elveția,SUAșiCanada;contracte
economiceîncadrulex‐URSS;cufinanțaredinbugetuldestatalRepublicii
Moldovaîncadrulprogramelordestat,proiectelorinstituționale,proiectelor
pentrutinerișidetransfertehnologicetc.
Finanțareaproiectelorștiințificeîncadrulacestorprogrameapermis
consolidareabazeitehnico‐materialedecercetare,proiectareșisimulare
computerizată,inclusivdezvoltareacapacitățilordecercetare‐inovareale
colectivului.
Realizărileobținute[7,9,10,11]întotspectrulștiințificspecific
transmisiilorplanetareprecesionale,alsistemelordeconversieaenergiilor
regenerabileșialtehnologiilorsatelitareaufostposibiledatorităcalificării
profesionaleamembrilorcolectivului,condusdesubsemnatul,printrecare:
dr.hab.V.Dulgheru,dr.hab.,prof.univ.V.Bostan,dr.,conf.univ.
A.Oprea,N.Secrieru,S.Mazuru,M.Vaculenco,A.Sochireanu,
R.Ciupercă,I.Bodnariuc,R.Ciobanu,O.Ciobanu,N.Trifan,I.Dicusară,
Iu.Malcoci,M.Țopa,dr.ing.I.Babaian,A.Țopa,doctoranzii:
S.Candraman,A.Margarint,I.Cozma,V.Gladîș,M.Guțu,V.Odainîi,
G.Porcescu,V.Melnic,I.Rabei,R.Cruduș.a.,carereușitîmbină
experiențacreativă cucunoaștereametodelormodernedecercetare‐
proiectarecuaplicareamodelelormatematicelasimulareafenomenelorși
efectelorceautangențăcudomeniiledecercetaremenționate.



CONCLUZIIFINALEȘICONSTATĂRI
1.Evoluțiadezvoltăriiindustrieiînperioadapostbelică parcurge
următoarelefaze:preindustrializareașiurbanizareaînanii1946–1960;
industrializareaînanii1960–1990,dezindustrializareaînanii1990–2000și
perioadadetranziție–din2000pânăînprezent.
2.Dezvoltareaștiințeloringinereștipoatefidivizatăînpatruperioade
distincte,caresecoreleazăîntimp(cumiciabateri)cufazelededezvoltare
industrială:1946‐1961–dezvoltareînafarasusțineriicadirecțieprioritară;
1961‐1990–deconsolidareinstituțională,deextindereatematicilor
scientointesiveșidemajorareafinanțării;1990‐2004–destagnareșifinanțare
redusă;2004‐prezent–perioadareformelorinstituționale,demanagement
șiextinderearelațiilordecooperareștiințificăinternațională.
Perioada 1946‐1961 – științele inginerești în afara susținerii
ca direcție prioritară
3.Reticențaînformareastructurilorinstituționaledeorganizareși
dezvoltareaștiințeloringinerești,înprimii15aniaiperioadeipostbelice
poatefimotivată desituațiasocioeconomică precară,dedominația
politicilordedezvoltareunilateralăagrarăaeconomieinaționale,delipsa
defondurisuficientepentrudezvoltareabazeitehnico‐materialepentru
științeleinginereștidestuldecostisitoareșinuînultimulrânddelipsaunui
corpconsolidatdeinginericercetătoriîndomeniulștiințelortehnice.
Potențialulintelectual(inclusivtehnic)laaceastă perioadă erasărăcit
datoritărefugiuluimasivalintelectualitățiipestePrutimpusînanii1940,
1944,deasemeni,prinrecrutareatineretuluipedouăfronturialerăzboiului
șiprinvaluriledeportărilorșiafoameteiorganizate,inclusivprin
recrutareatineretuluiînașaziseleșcoliprofesionaleFZO,amplasateîn
afarahotarelorRSSM(fărădreptdeaseîntoarcelabaștină)etc.
Perioada 1960‐1990 (industrializarea) – consolidarea instituțională a
cercetării științifice, diversificarea direcțiilor/tematicii științelor
inginerești și finanțarea în creștere
4.Industrializareașiurbanizareadinanii1961‐1990augenerato
creștereconsiderabilăainstituțiilordecercetareștiințificăderamură(ICВR),

74ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
abirourilorspecializatedeproiectareconstructiv‐tehnologică(BSPCT),de
la30deinstituțiiîn1970până la107în1985,carepromovauînspecial
cercetareaaplicativă.Înacestecondiții,înanul1964afostfondatInstitutul
PolitehnicdinChișinău,iarîncadrulAВM–InstitutuldeFizicăAplicată.
5.CrearearețelelorICВRșiBSPCTînperioada1970‐1990afostposibilă
datorităconsolidăriicontinueapotențialuluiinginerescautohton,instruit
preponderentlaInstitutulPolitehnicdinChișinău.
6.Perioada1970‐1990estemarcatădeextindereatematiciicercetărilor
inginereștișiinovării,când,numaiîncadrulUTM,55decatedreinginerești
s‐audezvoltatcapilonidebazăaicercetăriiinginereștiuniversitareșide
pregătireaspecialiștilor,inclusivpeprogramededoctoratșipostdoctorat.
7.Volumulalocațiilordinbugetuldestatpentrufinanțareacercetăriiși
dezvoltăriitehnologiceacrescutpânălacotemaxime,atinseînanul1985,
când:
•alocațiiledinbugetuldestatauconstituit38850mii$SUA;
•suplimentarfaţă dealocațiiledirectedinbugetuldestat,fiecare
întreprindereeraobligatăsă susținăcercetareaștiințifică cu3%dinmasa
salarialăprinacordurieconomicebilaterale;
•cercetărileștiințificedeinteresunionalsefinanțauaparteprin
programeunionaleșiinterstatalecutematicăconsacrată.
8.VolumulfinanțăriiștiințeloringinereștidoarîncadrulUTM,înanul
1987,aconstituit8700mii$SUAsaude26orimaimultdecâtînprezent.
9.Înaceastă perioadă,știința,dezvoltareatehnologică șiinovarea
promovatăprinuniversitățiacunoscutceamailargăextinderetematicăpe
domenii/direcțiișirealizărirelevante.
Perioada 1990‐2004 (dezindustrializarea prin falimentarea
întreprinderilor) – stagnarea și finanțarea redusă a științelor inginerești
10.DupăproclamareaIndependențeiRepubliciiMoldovaaufostsistate
programeledecercetareșidezvoltaretehnologicădenivelunional(inclusiv
comenzileindustriale),iartreptataufostîntrerupterelațiiledeparteneriat
industrial(înconsecințășiceledecercetare)dintrerepublicileunionale.Se
majoraugalopantprețurilelaresurseleenergetice,adispărutbruscpiața
unionalăcomună,iarcreareaspațiilorvamalenaționalesedesfășuralent
dincauzacadruluilegislativșiinstituțional;trecerealavalutanaționalăera
instabilă;înstructuraexportului/importuluipegrupuridemărfuriindustriale,

Concluziifinaleşiconstatări75
delaanlaanseînregistraudeficiteconsiderabilealebalanțeicomercialeîn
favoareaimportului–toateacesteaauconduslaînrăutățireasituației
economico‐financiareaîntreprinderilor.
11.Dreptconsecință asituațieicreates‐aredussubstanțialinfrastructura
rețelelorinstituționaleICВRșiaBSPCT(107instituțiifuncționaleîn1985),
iarînrăutățireasituațieieconomico‐financiareaîntreprinderiloracondusla
sistareafinanțăriicercetăriiștiințificedinfondurileîntreprinderilor(3%din
masasalarialăaacestora),afostîntreruptăfinanțareacercetărilorpeprograme
unionale,inclusivacercetărilorpromovateprinasociațiileinterstatalecu
tematică consacrată.Acestesursedefinanțarecavaloareaufostfoarte
importantepentrudezvoltareaștiințeloringinerești.
12.Laînceputulanilor90s‐acreatsituațiaîncare,avândunpotențial
umantehnico‐științificimpunător,industriaRepubliciiMoldovapierdea
treptatcapacitateadeaproduceprodusescientointesivecompetitive,din
lipsapoliticilorindustrialedesusținereprioritară(deprotejaretemporară)
aunorramuri/produseindustrialedeinterespronunțatnațional,cumarfi:
producțiaelectronică șiceaconexă;industriadeprelucrareaproducției
agroalimentare,deproducereafrigiderelorindustriale,apompelor
submersibile,atractoarelor(celpuțindeasamblare)etc.
13.Înmartie1992,prindecretprezidențial,toateîntreprinderilede
subordineunională amplasatepeteritoriulRepubliciiMoldovaaufost
declaratedreptproprietaterepublicană,darfărăadecretaalegereanoilor
directorideîntreprindericustatutrepublican,faptcareacondusla
detehnologizareaîntreprinderilorprinlichidarea(înstrăinarea,transmiterea
ilicită altorstate)atehnologiilormoderne,adocumentațieitehniceșia
utilajuluitehnologicperformant.
14.Administrațiilefostelorîntreprinderiunionaletransferateprin
decretprezidențialînsubordinerepublicană aurealizatfără entuziasmși
tardivmodernizărilestructuralecerutedenoilerelațiieconomicedepiață,
autergiversatpromovarea„conversiei”delaproducțiacucaractermilitar
laceacivilă,anunțatăpentruanii1994‐1997.
15.Înperioada1992‐1995,pefundalulconfruntărilorpentruputerea
supremă înStatdintreParlament,GuvernșiPreședințies‐aprodus
hărțuireașijafulpatrimoniuluiindustrialalRepubliciiMoldova,inițialprin
privatizareaobscurăcubonuripatrimoniale,apoiprinaplicareaschemelor
defalimentaredirijatăaîntreprinderilorindustriale(princreareasituațiilor

76ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
deincapacitatedeplată șideacumulareadatoriilorutilizândtertipuri
piraterești,daraparentlegale),după careurmaprivatizareaaproape
gratuită(inclusivcu1leu),îninteresulaltorstate.
16.Însituațiacreată înprimiianidedupă independență,descrisă la
punctele9‐15,veniturilelabugetuldestats‐audiminuatradical,iaralocațiile
pentrucercetareaștiințifică s‐aureduslalimitadeîntrețineresalarială a
cercetătorilordininstituțiileabilitatecucercetarea.
17.După 1991,deasemeneaafostsistată șifinanțareacercetărilor
științificepeprogrameleunionale(URSS),inclusivpeprogrameleAsociațiilor
interstatalecutematicaconsacrată.
18.Dreptconsecință,înperioada1991‐2004,volumulalocațiilorpentru
știință dinbugetuldestatascăzutconsiderabil.Înraportcuanul1985,
cândpentruștiințăaufostalocate33800miirublefărăinvestițiilecapitale
(circa38850mii$SUA[1]),în1992aufostalocaţi15540mii$SUAsaude
2,5orimaipuțin,iarînanul2002–2470mii$SUA(34065miileilacursul
dolaruluide13,79lei),ceeaceconstituiede15,7orimaipuțin.
19.Înschimb,după 1991seextindposibilitățiledeparticiparea
cercetătorilorînprogrameșiproiectedecercetare‐dezvoltareinternaționale,
cufinanțarepebazădeconcurs.
Perioada 2004 ‐ prezent: reforme instituționale și de management,
extinderea relațiilor de cooperare internațională și diversificarea
surselor de finanțare extrabugetară
20.AprobareaCoduluicuprivirelaștiință șiinovare,nr.259din
15.07.2004,aimpulsionatreformeleinstituționaleșidemanagement,
extindereacooperăriiinternaționaleșidiversificareasurselordefinanțarea
cercetării.
21.Înanul2005(primulandupă intrareaînvigoareaCoduluicu
privirelaștiință șiinovare),pentrususținereafinanciară acercetării
științificeșiatinerilortalentați(fărăinvestițiicapitaleșiîntreținere)aufost
alocate408300miilei,ceeaceconstituie(lacursulde12,4598leiper$SUA)
32769mii$SUA.Deci,în2005,dinbugetuldestatpentrufinanțarea
cercetării‐inovăriis‐aalocatdoarcu16%maipuțindecâtînanul1985
(38850mii$SUA).
22.Finanțareaștiințeloringinerești,deexempluprinproiecteleUTM,în
perioadadedupă aprobareaCoduluicuprivirelaștiință șiinovare,a
reprezentatanual2‐3%dinvolumultotalalalocațiilordinbugetuldestat

Concluziifinaleşiconstatări77
pentruștiințășiinovare,ceeaceconstituie8‐12mil.lei(încomparațiecu
8,7mil.$SUAîn1987).
ÎnbazaanalizeiIndicatorilordebazăaidezvoltăriieconomiceaURSS
(1913‐1987)șiabugetelordestataleRepubliciiMoldovadinanii1992și
1993,concluzionăm:
1.ÎnstructuraVenituluiNaționalBrutalURSSdinanul1987șia
BugetuluideStatalRepubliciiMoldovadinanul1992,cotaveniturilordin
industrieconstituia54‐61%,careprevalauconsiderabilasupracelor
provenitedinsectorulagrar!
2.Sectorulagrar,caregeneraveniturimaimicidecâtceledinindustrie,
aveaurmătoriiindicatorideperformanță(atenție!):RepublicaMoldova,cu
unteritoriude3,4mil.hasau0,152%dinteritoriulURSS(printrecele
15republiciunionale),ocupalocul6după volumulbrut(absolut)de
producțieagricolă,printrecare:20%dinvolumultotaldestruguriprodus
înURSS,33‐35%dinvolumultotaldetutunprodusînURSS,locul3(din
cele15republici)dupăvolumuldeproducereaconservelor,aflorii‐soarelui,
asfecleidezahăr,aculturiloruleioase;locul4–dupăproducerealegumelor
șiafructelor,locul4(5)–dupăproducereagrâneloretc.[13].
3.Așadar,RepublicaMoldovas‐adezvoltatcaoțară industrial‐agrară,cu
capacitățipronunțatedecercetare,dezvoltaretehnologică șiinovare,cuo
infrastructură formată din107instituțiidecercetareșiunpotențialuman
impunător,înaltcalificat,careaasiguratproducereabunurilormaterialeși
intelectualescientointesive.
4.RSSMafostorepublicăunionalăvăditdonatoareURSS‐ului(șinu
primitoare)debunăstare,darprinpoliticaunionalăincorectășiobscurăde
formareaprețurilor,republicileunionaleaufostnivelatecaimportanțăși
contribuțieîndezvoltareasocial‐economicăaURSS.
Concluziileșiconstatărileprezentateînarticoldenotăunfaptdovedit:
Republica Moldova poate prospera bazându‐se pe materia cenușie, dar
pentru aceasta este necesar ca știința și învățământul nu doar să fie
declarate priorități, ci și să fie finanțate prioritar.


RECOMANDĂRI
►Вtiințeleinginerești,fiindfoarteimportantepentruasigurarea
produceriibunurilormaterialeșiintelectualescientointesive,trebuie
considerateprioritareînșiruldeprioritățiînaintatînProgramul‐cadru
Orizont2020.
►EstefoarteimportantsăseurgentezecreareaAgențieideCercetareși
Inovare,independentă,caresă gestionezefondurilepentrucercetare‐
inovare.
►Pentrudezvoltareacapacitățilordecercetareîncatedrele/departa‐
menteleuniversităților,estenecesarsăfieprevăzutînstructuraalocațiilor
bugetareunfonddestinatacestuiscop.Prindezvoltareacapacitățilorde
cercetare‐inovareînuniversități,învățământulsuperiordinRepublica
Moldovatrebuiesădevină competitivpepiațaserviciiloruniversitarede
calitate,iar,înconsecință,comunitateaacademică să extindă cooperarea
științifică internațională șisă sporească asimilareafonduriloreuropene
pentrucercetare,dezvoltaretehnologicășiinovare.


REFERINȚEBIBLIOGRAFICEȘINOTE
[1] C.Manolache,I.Xenofontov.AcademiadeВtiințeaRSSMînperioada
1961‐2016,studiuretrospectiv.În:Academus.Revistădeștiință,inovare,
culturășiartă,nr.2(41),2016,ISSN1857‐0461,p.7‐17.
[2] AcademiadeВtiințeaMoldovei:IstorieșiContemporaneitate,1946‐2006.
AcademiadeВtiințeaMoldovei;coord.ed.DemirDragnev,Ion
Iarcuțchi.Chișinău:Î.E.‐P.„Вtiința”,2006.
[3] UniversitateaTehnică aMoldovei(1964–2014).Col.red.:IonBostan,
PetruTodos.Chișinău,2014,CombinatulPoligrafic,380p.
[4] Фк .а.З ХХIка.  к ё,
заж..:,1983,328.
[5] .К.а.Иа  а   ка
зк. Э  ж.Экая ака
аа,2006,№3,.4‐91.
[6] Аа..
 ка  а аак
а ()азc.Акаяак
. И Эк. Кш,2015,Tipografia
AcademieideВtiințeaMoldovei.ISBN978‐9975‐62‐394‐0,176c.
[7] а И.А. а  а за.
Кш:Ша,1991,365.
[8] BostanI.,CantzerV.,SecrieruN.,BodeanG.,CandramanS.Research.
DesignandManufactureofFunctionalComponentsofTheMicrosatellite
„RepublicofMoldova”.In:2ndInternationalCommunication
Colloquium,Aahen,2014,p.19‐30.
[9] BostanIon,PisoIoan‐Marius,BostanViorel,BadeaAlexandru,
SecrieruNicolae,TrusculescuMarius,CandramanSergiu,Margarint
Andrei,MelnicVladimir.Arhitecturarețeleistațiilorterestrede
comunicațiicusateliți.În:Akademos.Revistădeștiință,inovare,cultură
șiartă,2016,nr.2(41),p.69‐75.ISSN1857‐0461.

80ВtiințeleinginereștișicooperareacuindustriaînRepublicaMoldova
[10] BostanI.,DulgheruV.ș.a.Antologiainvențiilorîn4volume:volumul1
–593p.,volumul2–542p.;Volumul3–458p.;volumul4–636p.
Chișinău:BonsOffices,2011.ISBN978‐9975‐80‐283‐3.
[11] BostanViorel.Modelematematiceîninginerie.Problemedecontact.
Modelărișisimulărinumericeînaero‐hidrodinamică.Chișinău:Bons
Offices,2014,470p.ISBN978‐9975‐80‐831‐6.
[12] BostanI.,GheorgheA.,DulgheruV.,SoborI.,BostanV.,SochireanA.
ResilentEnergySystems.Renewable:Wind,Solar,Hydro.TopicsinSafety,
Risk,ReliabilityandQuality.Springer,2012,507p.
[13] а з  за 70.Ю ак
жк,.Фаака,1987,766.

