ChapterPDF Available

Executarea hotararilor arbitrale pronunţate sub egida Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor cu privire la Investitii (ICSID/ CIRDI) impotriva României in contextul dreptului european [The execution of the awards rendered pursuant to International Centre for Settlement of Investment Disputes Convention (ICSID) against Romania in the framework of European Law]

Authors:

Abstract

Romanian Abstract: Articolul îşi propune să discute situaţia respectării unui tratat internaţional, în concret, respectarea unui tratat bilateral privind investiţiile încheiat între două state membre ale Uniunii Europene în temeiul căruia un tribunal arbitral constituit sub egida Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID) a pronunţat o sentinţă împotriva României. Recunoaşterea şi executarea sentinţei ICSID a făcut obiectul unei decizii a Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat. Atât acţiunile iniţiate de către reclamant pentru executarea hotărârii, cât şi acţiunile în anularea deciziei Comisiei (T-624/15, European Food şi alţii / Comisia; T-694/15, Micula / Comisia; T-704/15, Micula şi alţii/Comisia) sunt pendinte. English Abstract: The article will analyze the situation of compliance with an international treaty, respectively, compliance with a bilateral treaty on investments concluded between two member states of the European Union, based on which an arbitral tribunal constituted under the aegis of the International Center for Settlement of Investment Disputes (ICSID) has given an award against Romania. The recognition and enforcement of ICSID awards has made the object of a decision of the European Commission regarding state aid. Both actions, initiated by the plaintiff for enforcement of the award as well as the action for annulment of the Commissions’decision (T-624/15, European Food and others / Commission; T-694/15, Micula / Commission; T-704/15, Micula and others/Commission) are undergoing.
Cuprins
7
CUPRINS
MĂSURI PROVIZORII ÎN CAZUL ÎNCĂLCĂRII DREPTURILOR DE AUTOR,
A DREPTURILOR CONEXE ŞI DREPTURILOR SUI-GENERIS ALE
FABRICANŢILOR BAZELOR DE DATE
Teodor Bodoaşcă .................................................................................................................... 11
OPINII CU PRIVIRE LA UNELE PROPUNERI LEGISLATIVE CU INCIDENŢĂ ÎN
MATERIA EXECUTĂRII SILITE
Ioan Leş, Claudiu Băra ......................................................................................................... 24
NOTĂ CRITICĂ LA SENTINŢA CIVILĂ NR. 6666/2016 A JUDECĂTORIEI IAŞI.
DISCUŢII PE MARGINEA INTERPRETĂRII ART. 527 DIN NOUL COD CIVIL
Verginel Lozneanu, Barbu Vlad ........................................................................................... 35
SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR PRIN MIJLOACE ALTERNATIVE.
ARBITRAJUL ÎN JAPONIA. STUDIU COMPARATIV PRIVIND PUNEREA
ÎN EXECUTARE A HOTĂRÂRILOR ARBITRALE ÎN ROMÂNIA ŞI JAPONIA
Florea Măgureanu, Maria Beatrice Berna .......................................................................... 40
EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR ARBITRALE PRONUNŢATE SUB EGIDA
CENTRULUI INTERNAŢIONAL PENTRU REGLEMENTAREA DIFERENDELOR
CU PRIVIRE LA INVESTIŢII (ICSID/CIRDI) ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI ÎN
CONTEXTUL DREPTULUI EUROPEAN
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu ............................................................ 63
ANALIZA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN „PIERDEREA ŞANSEI DE A OBŢINE
UN AVANTAJ SAU DE A EVITA O PAGUBĂ POTRIVIT DISPOZIŢIILOR
ART. 1.385 ALIN. (4) C. CIV.
Lacrima Rodica Boilă ............................................................................................................ 81
INCIDENTE ÎN CURSUL EXECUTĂRII SILITE
Eugen Hurubă ........................................................................................................................ 91
MOMENTUL ÎNCEPERII EXECUTĂRII SILITE ÎN MATERIA HOTĂRÂRILOR
PRONUNŢATE ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Andreea Tabacu ................................................................................................................... 117
UNELE CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA TENDINŢELE ACTUALE
ÎN ABORDAREA TEHNICO ŞTIINŢIFICĂ A PROCESULUI CIVIL
ŞI A EXECUTĂRII SILITE
Valentin–Stelian Bădescu .................................................................................................... 125
8
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
PRINCIPIUL DREPTULUI LA APĂRARE ÎN CADRUL EXECUTĂRII SILITE
Emilia Cotoi .......................................................................................................................... 172
ASPECTE PRIVIND EXISTENŢA DIFERENŢIERII SEXUALE A VIITORILOR
SOŢI CA ŞI CONDIŢIE DE FOND LA CĂSĂTORIE ÎN DREPTUL ROMÂN
ŞI DREPTUL COMPARAT
Aurelia Gidro ....................................................................................................................... 182
CU PRIVIRE LA EXECUTAREA SILITĂ A CREANŢEI CONSTÂND
ÎN TARIFUL DE DESPĂGUBIRE REGLEMENTAT DE O.G. NR. 15/2002
PRIVIND APLICAREA TARIFULUI DE UTILIZARE ŞI A TARIFULUI
DE TRECERE PE REŢEAUA DE DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
Roxana Maria Roba ............................................................................................................ 192
CÂTEVA CONSIDERAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU CHELTUIELILE DE EXECUTARE
Horia Ţiţ ............................................................................................................................... 197
ÎNCETAREA EXECUTĂRII SILITE ŞI RIDICAREA MĂSURILOR DE
EXECUTARE ÎN CAZUL STINGERII CREANŢELOR FISCALE PRIN DARE ÎN
PLATĂ LA CEREREA DEBITORULUI
Arina Dragodan ................................................................................................................... 205
ANALIZĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
A JUDECĂTORILOR
Ioan Gârbuleţ ....................................................................................................................... 231
PROBLEMATICA URMĂRIRII SILITE IMOBILIARE DE CĂTRE CREDITORUL
AVÂND O CREANŢĂ ÎN VALOARE DE PÂNĂ LA 10.000 LEI
Vasile Bozeşan ...................................................................................................................... 243
CONSIDERENTE DE ORDIN TEORETIC PRIVIND RECUNOAŞTEREA
RĂSPUNDERII CIVILE PENTRU MALPRAXISUL PROFESIONAL CA IPOTEZĂ
SPECIALĂ A RĂSPUNDERII CIVILE
Lacrima Bianca Luntraru ................................................................................................... 257
CARACTERUL DE TITLU EXECUTORIU AL HOTĂRÂRILOR
JUDECĂTOREŞTI PRONUNŢATE ÎN TEMEIUL DISPOZIŢIILOR ART. 720
8
C. PROC. CIV. 1865, ÎN CADRUL UNEI EXECUTĂRI SILITE INIŢIATE
ÎN TEMEIUL C. PROC. CIV.
Octavian Popescu, Ana Maria Teoc ................................................................................... 267
SEMNIFICAŢIA CONŞTIINŢEI MORALE ÎN ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A
EXECUTORULUI JUDECĂTORESC
Valeriu Capcelea, Mădălin Gora ........................................................................................ 278
Cuprins
9
CONTESTAREA TRANZACŢIEI POTRIVIT LEGISLAŢIEI REPUBLICII
MOLDOVA
Igor Coban, Iurie Deleu ...................................................................................................... 284
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
Elena Belei, Victoria Sîrbu .................................................................................................. 292
UNELE CONSIDERENTE PRIVIND PROCEDURA DESFACERII CĂSĂTORIEI
ÎN CONFORMITATE CU MODIFICĂRILE ADUSE LA CODUL DE PROCEDURĂ
CIVILĂ
Veaceslav Pînzari ................................................................................................................. 306
STUDIU PRIVIND EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI PRIVIND
ÎNCASAREA REMUNERAŢIEI DE AUTOR: PRACTICA REPUBLICII
MOLDOVA ŞI A UNOR ŢĂRI U.E.
Olga Belei, Virgiliu Buhnaci ............................................................................................... 312
ASIGURAREA EXECUTĂRII HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI ÎN CAZURILE
DE ÎNCĂLCARE A DREPTURILOR DE AUTOR SAU CONEXE ÎN MEDIUL
ONLINE
Olga Belei, Alexandru Gafton............................................................................................. 319
UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURĂ
CIVILĂ
Sergiu Boca ........................................................................................................................... 330
EXECUTAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII
Veaceslav Botnari ................................................................................................................ 345
METODICA PREDĂRII CURSULUI DE DREPT PROCESUAL CIVIL
ÎN INSTITUŢIILE SUPERIOARE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Tatiana Crugliţchi ............................................................................................................... 352
ELEMENTE ALE RĂSPUNDERII JURIDICE PENTRU SĂVÂRŞIREA
ABUZULUI DE DREPT ÎN RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ
Daniela Pojar ........................................................................................................................ 359
INSTITUŢIA ASIGURĂRII ACŢIUNII ÎN PROCEDURA DE CONTESTAREA A
ACTELOR EXECUTORULUI JUDECĂTORESC
Gheorghe Stratulat, Vladislav Clima ................................................................................. 367
SUSPENDAREA PERMISULUI DE CONDUCERE – O NOUĂ MODALITATE DE
EXECUTARE SILITĂ ÎN REPUBLICA CEHĂ
Pavel Klima .......................................................................................................................... 375
10
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
EFECTUL EXECUTORIU AL HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI DEFINITIVE
Ion Caraman ........................................................................................................................ 382
ASPECTE DE PROCEDURĂ LA RIDICAREA EXCEPŢIEI DE
NECONSTITUŢIONALITATE ÎN LUMINA HOTĂRÂRII CURŢII
CONSTITUŢIONALE NR. 2 DIN 9 FEBRUARIE 2016 – EXPERIENŢA
REPUBLICII MOLDOVA
Alexandru Ceban ................................................................................................................. 390
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
63
EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR ARBITRALE PRONUNŢATE
SUB EGIDA CENTRULUI INTERNAŢIONAL
PENTRU REGLEMENTAREA DIFERENDELOR CU PRIVIRE
LA INVESTIŢII (ICSID/CIRDI) ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI
ÎN CONTEXTUL DREPTULUI EUROPEAN
Prof. univ. dr. Daniel-Mihail ŞANDRU
1
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoş PLOEŞTEANU
2
Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureş
Motto: - Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!”
Mihai Eminescu, Ce te legeni?...
Rezumat: Articolul îşi propune să discute situaţia respectării unui tratat internaţional, în
concret, respectarea unui tratat bilateral privind investiţiile încheiat între două state membre
ale Uniunii Europene în temeiul căruia un tribunal arbitral constituit sub egida Centrului
internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID) a pronunţat o
sentinţă împotriva României. Recunoaşterea şi executarea sentinţei ICSID a făcut obiectul unei
decizii a Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat. Atât acţiunile iniţiate de către
reclamant pentru executarea hotării, cât şi acţiunile în anularea deciziei Comisiei (T-624/15,
European Food şi alţii / Comisia; T-694/15, Micula / Comisia; T-704/15, Micula şi
alţii/Comisia) sunt pendinte.
Cuvinte cheie: ajutor de stat; T-704/15, Micula şi alţii/Comisia; Centrul internaţional
pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID/ CIRDI); tratat bilateral de
investiţii; Uniunea Europeană; competenţe; acţiune în anulare; executare silită.
1
Cercetător ştiinţific gr. II, coordonatorul Centrului de Studii de Drept European (CSDE) din cadrul Institutului
de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române; arbitru - Curtea de Arbitraj Comercial
Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României; editor - Revista Arbitrajul comercial în România
(romanianarbitration.ro); adresa: Calea Victoriei, nr. 125, Sector 1, Bucureşti; e-mail: mihai.sandru@csde.ro. Toate
documentele on-line au fost consultate/ verificate ultima dată la 7 august 2016. Detalii se găsesc la adresa web:
www.cameramures.com Mulţumim pe această cale colegilor noştri: Anamaria Toma-Bianov, Emanuela Matei,
Nathaniel Cornoiu-Jităraşu. Excelentele lor observaţii au fost preluate în parte şi, în consecinţă, toate scăpările
articolului sunt în responsabilitatea autorilor. Acest articol reflectă viziunea personală a autorilor şi nu implică în
niciun fel vreuna dintre instituţiile la care aceştia sunt afliaţi prin contract.
2
Membru ARDAE Asociaţia română de drept şi afaceri europene; membru al comitetului ştiinţific
redacţional - Revista Arbitrajul comercial în România (romanianarbitration.ro).
64
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
THE EXECUTION OF THE AWARDS RENDERED PURSUANT
TO INTERNATIONAL CENTRE FOR SETTLEMENT
OF INVESTMENT DISPUTES CONVENTION (ICSID) AGAINST
ROMANIA IN THE FRAMEWORK OF EUROPEAN LAW
Professor, Ph.D., Daniel-Mihail ŞANDRU
„Dimitrie Cantemir” Christian University of Bucharest
Assistant professor, Ph.D., Nicolae-Dragoş PLOEŞTEANU
„Petru Maior” University of Tîrgu Mureş
Abstract: The article will analyze the situation of compliance with an international treaty,
respectively, compliance with a bilateral treaty on investments concluded between two member
states of the European Union, based on which an arbitral tribunal constituted under the aegis
of the International Center for Settlement of Investment Disputes (ICSID) has given an award
against Romania. The recognition and enforcement of ICSID awards has made the object of a
decision of the European Commission regarding state aid. Both actions, initiated by the
plaintiff for enforcement of the award as well as the action for annulment of the Commissions
decision (T-624/15, European Food and others / Commission; T-694/15, Micula / Commission;
T-704/15, Micula and others/Commission) are undergoing.
Key words: state aid, T-704/15, and others/Commission, International Center for
Settlement of Investment Disputes (ICSID), bilateral investment treaty, European Union,
competences, action for annulment, enforcement.
ИСПОЛНЕНИЕ АРБИТРАЖНЫХ РЕШЕНИЙ, ВЫНЕСЕННЫХ
ПОД ЭГИДОЙ МЕЖДУНАРОДНОГО ЦЕНТРА ПО
УРЕГУЛИРОВАНИЮ ИНВЕСТИЦИОННЫХ СПОРОВ
(ICSID/CIRDI) ПРОТИВ РУМЫНИИ В КОНТЕКСТЕ
ЕВРОПЕЙСКОГО ПРАВА
Даниел-Михаил ШАНДРУ, профессор, доктор права
Христианский университетДимитрия КантемираБухарест
Николае-Драгош ПЛОЕШТЯНУ, доцент, доктор права
УниверситетПетр MaйорТыргу-Муреш
Резюме: Целью данной статьи является обсуждение был ли соблюден
международный договор, в частности, двустороннее инвестиционное соглашение
между двумя государствами-членами Европейского союза, согласно которому
арбитраж, образованный под эгидой Международного центра по урегулированию
инвестиционных споров (ICSID) вынес решение против Румынии. Признание и
приведение в исполнение приговора ICSID стало основанием для решению Европейской
комиссии по государственной помощи.
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
65
Оба действия: и возбуждение истцом производства исполнения арбитражного
решения, и действия по аннулированию решения Комиссии (Т-624/15, European Food и
другие / Комиссия; Т-694/15, Микула / Комиссия; Т-704/15, Mикула и другие / Комиссия)
находятся на рассмотрении.
Ключевые слова: государственная помощь; T-704/15, Mикула и другие / Комиссии;
Международный центр по урегулированию инвестиционных споров (ICSID/ CIRDI);
Двусторонний договор об инвестициях; Европейский союз; полномочия; действия по
аннулированию; принудительное исполнение.
1. Introducere
Într-un articol recent care aduce în discuţie confruntarea dintre diferite ordini juridice în
contextul fragmentării dreptului public internaţional, se subliniază că poziţia statelor
ex-comuniste este una de aprobare a normelor aplicabile în materie de comerţ şi investiţii la
nivel global.
3
Prin aderarea la UE, la fel ca şi prin încheierea unor tratate bilaterale de investiţii
(TBI), România nu a făcut decât să accepte aceste standarde normative a căror legitimitate, cel
puţin la momentul pre-aderării la UE, părea ca fiind indiscutabilă. Un deceniu mai târziu,
România se confruntă in mod paradoxal cu situaţia de a decide să încalce unul din aceste
standarde pentru a-l putea respecta pe celălalt.
4
Din această perspectivă, noţiunile de libertate
contractuală şi răspunderea extra-contractuală a statului şi, respectiv, a Uniunii capătă valenţe
noi. Este astfel interesant de analizat atât rolul jucat de Comisia Europeană în prevenirea şi
aplanarea acestui tip de conflicte, cât şi aparenta problematică a calităţii procesuale active a
particularilor în dreptul UE. Astfel, confruntarea dintre cele două ordini juridice nu este una
directă şi transparentă, ci una difuză, transcendentă ce nu permite soluţii imediate
5
.
Dacă în privinţa TBI-urilor(intra-UE) suntem şi în prezenţa unor interese particulare – ale
investitorilor – conjugate cu cele ale statelor membre (locuri de muncă, taxe şi impozite etc), în
privinţa ajutoarelor de stat avem subiecte doar din zona dreptului public, instituţionale.
Ciocnirile dintre ordini/sisteme juridice se vor mai repeta, la alte dimensiuni, în alte conjuncturi,
cu alte organizaţii, dar vor deveni repetitive urmare a dezvoltării anarhice a sistemului mondial
şi regional, cu reglementări „paralele”, dar care iată că încep să intre în conflict / coliziune din
3
E. Matei, H. Ciurtin, Turning Enemies into Adversaries – TTIP Negotiations and the Quest for a New
Westphalia Momentum, The Turkish Commercial Law Review, Volume 2, Issue 1, Summer 2016, disponibil la
adresa http://the-tclr.org/wp-content/uploads/2016/07/3-matei_cuirtin-1.pdf
4
Desfiinţarea TBI-urilor este o soluţie (tardivă, s-ar putea adăuga) impusă de Comisia Europeană. Cu privire la
încetarea tratatelor, a se vedea: Nicolae Ploeşteanu, Încetarea tratelor internaţionale, Ed. Veritas, 2009.
5
E. Matei, The Chamber of Secrets: The Repudiation of the investor-state dispute settlement clause, RRDE,
nr. 4/2015, p. 84: „Caracterul de ilegalitate a tratatelor bilaterale de investiţii încheiate în cadrul UE, experienţele
noilor state membre, care sunt în mod constant implicate în disputele arbitrale şi dezbaterile tumultoase din jurul
negocierilor Parteneriatului transatlantic pentru comerţ şi investiţii (T-TIP) sunt în principal examinate din
perspectiva doctrinelor juridice, care pun în evidenţă coliziunea dintre un sistem bazat pe tratamentul preferenţial şi
ordinea juridică a UE, întemeiată pe interdicţia discriminării. Clauza privind soluţionarea litigiilor dintre investitori şi
stat (ISDS) reprezintă atributul inegalităţii procedurale, a cărei complexitate este intensificată de structura
constituţională a UE, adică de stricta limitare a accesului particularilor la instanţele supranaţionale.” În acest articol
autoarea „extinde sfera de examinare a compatibilităţii, plasând accentul pe egalitatea de tratament a statelor membre
ca fundaţie a unei Uniuni tot mai strânse într-o societate globală. Forţele conservatoare care se opun unei uniuni mai
federalizate sunt, de fapt, decise să îşi apere poziţia hegemonică, care a fost negociată cu statele importatoare de
capital înainte de geneza unei Europe extinse şi a comerţului global fără bariere. Un punct de refracţie a fost generat
de negocierile T-TIP, deoarece strategiile aplicate de vechiul model (de facto) asimetric al tratatelor bilaterale trebuie
acum abandonat şi înlocuit cu un nou demers tactic, care în cele din urmă va defini un aparat instituţional actualizat
destinat protecţiei investiţiilor, care să asigure nu mai puţin apărarea intereselor de a legifera ale statelor europene”.
66
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
ce în ce mai des. În această situaţie se ridică o problemă fundamentală, respectiv a priorităţii
normelor
6
. În cadrul ales pentru discuţie în acest material suntem în prezenţa concurentă nu
doar a unor norme juridice ci a unei hotărâri arbitrale (a ICSID) şi a unei decizii (a Comisiei
Europene). Iar „discuţia” (care a devenit o confruntare juridică) cu privire la prioritate se
desfăşoară în faţa instanţelor naţionale (care au ratat posibilitatea unei trimiteri preliminare care
poate ar fi scurtat durata procedurilor) şi în faţa Tribunalului Uniunii Europene. După ce toate
aceste instanţe se vor pronunţa în cauzele menţionate vom vedea dacă sentinţa se va executa în
termenii în care a fost pronunţată sau dacă această procedură va fi continuată în vreun fel (o
eventuală acţiune a Suediei împotriva României la Curtea Internaţională de Justiţie, potrivit art.
64 din Convenţie). Problema care apare în această situaţie este cea a precedentului, respectiv a
situaţiilor în care au apărut conflicte între aplicarea dreptului internaţional şi dreptul Uniunii
Europene
7
. Un aspect particular îl reprezintă dimensiunea temporală a evenimentelor
8
, precum
şi eventuala răspundere a statului pentru reacţii întârziate la notificările Comisiei din anii 2000.
În doctrină s-a subliniat rolul Acordului de asociere, care nu este lămuritor în acesată
privinţă:
9
„TFUE tace în privinţa obligaţiilor internaţionale care incumbau statelor membre înainte de
aderare şi asta în principal datorită incidenţei principiului neretroactivităţii. În plus, nici Actul
privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României
10
nu oferă un răspuns clar în
această problemă, din lectura art. 2 al actului rezultând doar că obligaţiile de respectare ale
tratatelor UE şi a actelor adoptate de instituţiile UE devin efective la data aderării. În plus, art.6
alin.(10) din acelaşi act prevede expres:
„(10)
Cu
efect de la data aderării, Bulgaria şi România se retrag din orice acord de liber
schimb încheiat cu ţări terţe, inclusiv din Acordul central european de comerţ liber. În măsura
în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte,
şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg
din prezentul act, Bulgaria şi România iau toate măsurile necesare pentru a elimina
incompatibilităţile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpină dificultăţi în
adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe înainte de aderare, trebuie să se
retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului”.
6
E. Matei, H. Ciurtin, op. cit. Este unul dintre principalele articole recente care au legătură cu subiectul tratat şi
trebuie consultat ca o lectură completară a materialului de faţă.
7
A se vedea analiza din articolul E. Matei, H. Ciurtin, cit. supra. De asemenea, va fi interesant de observat şi
răspunsul, respectiv hotărârea Curţii de Justiţie într-o trimitere preliminară formulată de o instanţă din Germania:
Patricia Nacimiento, Mathias Wittinghofer, Tilmann Hertel, Alessandro Covi, Arbitration and intra-EU BITs –
German Bundesgerichtshof weighs in on the discussion, HSFnotes, 12 May 2016, disponibil la adresa
http://hsfnotes.com/arbitration/2016/05/12/arbitration-and-intra-eu-bits-german-bundesgerichtshof-weighs-in-on-the-
discussion/ Pentru raporturi generale în planul dreptului internaţional, privind dreptul OMC: Daniel-Mihail Şandru,
Impactul regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului în ordinea juridică comunitară, Revista Română de Drept
Comunitar, nr. 1/2007.
8
Un aspect particular al evenimentelor de acest tip este dat şi de faptul că în cuprinzătorul volum R.M. D’Sa,
European Community Law on State Aid, Sweet & Maxwell, 1997 nici nu se aminteşte de problematica ICSID vs.
ajutoare de stat. Pur şi simplu a fost un context internaţional (intra-european) care însă nu a fost „închis” la timp
pentru a nu declanşa noi dispute. O situaţie, pe care Jan Kleinheisterkamp o caracterizează drept controversată: The
Next 10 Year ECT Investment Arbitration: A Vision for the Future – From a European law perspective. Report for
the SCC / ECT / ICSID Conference on “10 Years of Energy Charter Treaty Arbitration” 9-10 June 2011, disponibil la
adresa http://www.sccinstitute.com/media/61991/jan_kleinheisterkamp_report-ect-eu-law.pdf
9
A. Toma-Bianov, Aplicarea art. 351 TFUE tratatelor încheiate de statele membre cu state terţe înainte de
aderare. Adnotări pe marginea Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, Revista Afaceri Juridice Europene –
iaduer.ro, nr. 8/2016, disponibil la adresa http://iaduer.ro/?p=4397
10
Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se
întemeiază Uniunea Europeană, parte a Tratatului de aderare, ratificat prin Legea nr.157/2005, publicată în M. Of.
nr. 465 din 1 iunie 2005
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
67
2. Contextul încheierii Tratatului bilateral de investiţii, 2002
Tratatele bilaterale de investiţii încheiate de România anterior aderării la Uniunea
Europeană cu state membre din acel moment s-au realizat în special cu scopul unei mai bune
atrageri a investiţiilor străine şi pentru dezvoltarea economică.
11
Acum, acest deziderat trebuie reevaluat nu doar în privinţa scopului – Uniunea Europeană
îşi doreşte o mai bună coordonare a politicii comerciale comune, care potrivit art. 207 TFUE
include şi competenţa exclusă în domeniul investiţiilor străine directe –, ci şi din perspectiva
mijloacelor utilizate, prin instituirea unei pieţe interne. Altfel spus, dezvoltarea statelor membre
trebuie să se realizeze în cadrul dispoziţiilor tratatelor, nu în cadrul dreptului internaţional.
Unul dintre acordurile României este cel semnat la 29 mai 2002, la Stockholm: Acord între
Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea şi protejarea reciprocă
a investiţiilor.
12
Potrivit art. 2 al Acordului „fiecare parte contractantă va promova, potrivit politicii sale
generale în domeniul investiţiilor străine, investiţiile efectuate pe teritoriul său de către
investitorii celeilalte părţi contractante şi va admite aceste investiţii în conformitate cu legislaţia
sa.” Sintagma „politicii sale generale în domeniul investiţiilor” pare că ar trebui să aibă în
vedere şi limitările impuse de apartenenţa la alte organizaţii internaţionale sau obligaţii stabilite
prin alte tratate
13
.
Art. 7 din Acord reglementează problematica „[d]iferende[lor] între un investitor şi o parte
contractantă”, stabilind cădacă un asemenea diferend nu poate fi soluţionat în termen de 3 luni
de la data la care diferendul a fost prezentat de investitor printr-o notificare scrisă părţii
contractante, fiecare parte contractantă consimte prin aceasta să supună diferendul spre
soluţionare arbitrajului internaţional, la alegerea investitorului, fie: (1) Centrului Internaţional
pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID) pentru soluţionarea prin
11
Poziţia Ministerului Finanţelor este publică: „Prin Acordul semnat la 29 mai 2002 între Guvernul României şi
Guvernul Regatului Suediei s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoane
fizice şi juridice din ambele state, ceea ce va crea şi menţine condiţii favorabile şi echitabile pentru investitorii
ambelor ţări în relaţiile bilaterale, având drept rezultat intensificarea cooperării economice, în avantajul reciproc al
ambelor state.
În principal, prevederile acordului se referă la promovarea şi protejarea investiţiilor şi acordarea unui tratament
just şi echitabil, nu mai puţin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investiţiilor efectuate pe
teritoriul statului său de către proprii investitori ai oricărui stat terţ.
Reglementarea stabileşte că nici una din părţile contractante nu va lua măsuri de expropriere împotriva
investiţiilor efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante, decât cu respectarea anumitor condiţii: garantarea
transferului liber în valută convertibilă a veniturilor obţinute din investiţii şi modul de soluţionare a diferendelor între
o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, precum şi între părţile contractante, referitor la
interpretarea sau aplicarea acordului.
Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raportul
comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor, şi vă adresăm rugămintea de a-l adopta.”
Documentul este disponibil la adresa:
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5362&idm=8&idl=1
12
Legea nr. 651/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei
privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002, a fost publicată în M.
Of. nr. 901 din 12 decembrie 2002. Textul în limba engleză este disponibil la adresa http://www.italaw.com/sites/
default/files/laws/italaw6225.pdf Sunt aproape 200 de acorduri încheiate în general în anii 90 între state membre şi
viitoare state membre.
13
O interesantă teză, publicată anterior anului 2005, demonstrează că uneori statele utilizează tratatele bilaterale
şi conflictele referitoare la acestea pentru a determina modificarea unor tratate multilaterale:
Surabhi Ranganathan, Strategically Created Treaty Conflicts and the Politics of International Law, Cambridge
University Press, 2014. A se vedea şi: Monique Goyens, The Micula case: When ISDS messes with EU law,
http://www.beuc.eu/blog/the-micula-case-when-isds-messes-with-eu-law/
68
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
conciliere sau arbitraj în conformitate cu Convenţia de la Washington din 18 martie 1965 pentru
reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state (Convenţia
de la Washington); fie (2) unui tribunal ad-hoc constituit în conformitate cu Regulamentul de
arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).”
În privinţa dreptului material al investiţiilor s-a aplicat O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul
zonelor defavorizate
14
. Prin Hotărârea Guvernului nr. 194/1999 „privind declararea zonei
miniere Ştei-Nucet, judeţul Bihor, ca zonă defavorizată” pentru o perioadă de 10 ani s-au creat
premisele pentru investiţii străine, unde de altfel s-au constituit şi investiţiile străine în cauză. În
1999 a fost adoptată prima reglementare referitoare la ajutoarele de stat
15
. Având în vedere
negocierile de aderare la UE, reglementarea iniţială (O.U.G. nr. 24/1998) a suferit modificări, în
sensul desfiinţării unor beneficii, iar ca urmare a acestor acţiuni de anulare a beneficiilor, la 28
februarie 2005, statul român a fost acţionat în judecată la ICSID
16
.
3. Hotărârea ICSID din 11 decembrie 2013
Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID)
17
a
fost constituit printr-o convenţie internaţională care în 12 aprilie 2016 avea 161 de state
semnatare.
18
Astfel, ICSID garantează soluţionarea litigiului în deplină independenţă de interesele
statelor; doctrina subliniază independenţa arbitrajului ICSID prin raportare la (a) trăsăturile
independenţei arbitrului, (b) competenţa ICSID, (c) procedurile arbitrale
19
.
Sentinţa, în terminologia oficială românească
20
, este obligatorie. Potrivit art. 54 alin. (1)
„fiecare stat contractant recunoaşte orice sentinţă dată în cadrul prezentei convenţii ca fiind
obligatorie şi asigură executarea pe teritoriul său a obligaţiilor pecuniare pe care sentinţa le
impune, ca şi când ar fi vorba de o judecată definitivă a unui tribunal funcţionând pe teritoriul
zisului stat.”
21
O deosebire importantă între sentinţa pronunţată de către ICSID şi orice altă
hotărâre pronunţată de un tribunal arbitral ad-hoc de investiţii constituit pe baza Regulilor
14
Publicată în M.Of. nr. 545 din 8.11.1999. O.U.G. nr. 24/1998 a fost modificată prin: Ordonanţa nr. 94/2004
privind reglementarea unor măsuri financiare; Legea nr. 239/2004 pentru completarea O.U.G. nr. 24/1998 privind
regimul zonelor defavorizate; Legea nr. 678/2002 pentru modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 6 din O.U.G. nr. 24/1998
privind regimul zonelor defavorizate; O.U.G. nr. 99/2002 pentru instituirea unor măsuri privind importul autovehi-
culelor; Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit; Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată;
O.U.G. nr. 75/2000 pentru modificarea O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată; O.U.G.
nr. 75/2000 pentru modificarea O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată.
15
Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat a fost înlocuită de O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile
naţionale în domeniul ajutorului de stat.
16
Detalii referitoare la datele în care au fost primite certificatele de investitor, precum şi un întreg istoric al
cauzei: C. Zamfir, Comisia Europeană obligă România şi Suedia să-şi anuleze tratatul bilateral pentru investiţii, prin
care fraţii Micula au luat stimulente de la stat, hotnews, 18 iunie 2016, disponibil la adresa http://economie.
hotnews.ro/stiri-companii-20241901-comisia-europeana-obliga-romania-suedia-anuleze-tratatul-bilateral-pentru-inve
stitii-prin-care-fratii-micula-luat-stimulente-stat.htm
17
Adresa web a ICSID/ CIRDI: https://icsid.worldbank.org/apps/ICSIDWEB/Pages/default.aspx
18
Lista statelor semnatare: https://icsid.worldbank.org/apps/ICSIDWEB/icsiddocs/Documents/List%20of%20
Contracting%20States%20and%20Other%20Signatories%20of%20the%20Convention%20-%20Latest.pdf
19
Piero Bernardini, ICSID versus non-ICSID Investment Treaty Arbitration, 15.09.2009, disponibil la adresa
http://www.arbitration-icca.org/media/4/30213278230103/media012970223709030bernardini_icsid-vs-non-icsid-inv
estent.pdf, p. 6-14 (a); 14-18 (b); 18-42 (c).
20
Convenţia fost ratificată de România în 1975 prin Decretul nr. 62 din 30 mai 1975 privind ratificarea
Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiată la
Washington la 18 martie 1965, publicat în Buletinul Oficial nr. 56 din 7 iunie 1975.
21
Cu privire la formele recunoaşterii hotărârilor: Călina Jugastru, International Civil Litigation. Realities and
Perspectives, Symphologic Publishing, 2015, p. 353.
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
69
UNCITRAL 2010 este chestiunea recunoaşterii hotărârilor străine
22
, procedura stabilită prin art.
54 din Convenţie. Spre deosebire de hotărârile pronunţate de instanţe arbitrale ad-hoc a căror
procedură de recunoaştere şi executare se supun Convenţiei de la New-York
23
, hotările ICSID
nu pot „beneficia” de un control al validităţii acestora. Singurul impediment este „doctrina imuni-
tăţilor”, care ar putea apărea în etapa de executare a sentinţei (art. 53-55 din Convenţia ICSID)
24
.
Cererea a fost declarată admisibilă în 2008
25
, iar sentinţa s-a pronunţat în 11 decembrie
2013. Urmare şi a deciziei Comisiei din 30 martie 2015, în cauză, statul român a formulat o
acţiune în anulare, respinsă în 26 februarie 2016
26
.
4. Declararea începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către
Comisia Europeană în 2015
La 1 octombrie 2014 Comisia Europeană a notificat România şi părţile interesate cu privire
la faptul că executarea hotărârii reprezintă ajutor de stat
27
, iar la 30 martie 2015 a fost emisă
Decizia (UE) 2015/1470 a Comisiei privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN)
pusă în aplicare de România — Hotărârea arbitrală în cauza Micula/România din 11 decembrie
2013 [notificată cu numărul C(2015) 2112]
28
.
22
Detalii privind regulile arbitrale UNCITRAL: http://www.uncitral.org/uncitral/en/uncitral_texts/arbitration/
2010Arbitration_rules.html; a se vedea şi: Georgio Sacerdoti, Investment Arbitration Under ICSID and UNCITRAL
Rules: Prerequisites, Applicable Law, Review of Awards, ICSID Review Volume 19, Issue 1, p. 1-48; Piero
Bernardini, op. cit.; Raluca Bengescu, Constituirea tribunalului arbitral în arbitrajul potrivit regulilor ICSID şi
regulilor UNCITRAL. Aspecte comparative, JURIDICE.ro, 28 ianuarie 2016, disponibil la adresa
http://www.juridice.ro/422598/constituirea-tribunalului-arbitral-in-arbitrajul-potrivit-regulilor-icsid-si-regulilor-uncitr
al-aspecte-comparative.html
23
Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, adoptată la New-York, la 10 iunie
1958. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 186 din 10 iulie 1961, publicat în Buletinul Oficial nr. 19/24
iulie 1961. A se vedea în special art. V în care sunt enumerate condiţiile recunoaşterii sentinţei arbitrale.
24
A se vedea site-ul ICSID, precum şi o bibliografie esenţială: https://icsid.worldbank.org/apps/ICSIDWEB/
process/Pages/Recognition-and-Enforcement-Convention-Arbitration.aspx; de asemenea: Claudio Matute, Forum
Shopping in the Execution of ICSID Awards: Is it Time to Revive the UN Convention on State Immunity?, 24 June
2016, http://kluwerarbitrationblog.com/2016/06/24/preventing-forum-shopping-in-the-execution-of-icsid-awards-is-
it-time-to-revive-the-un-convention-on-state-immunity/
25
Ioan Micula, Viorel Micula, S.C. European Food S.A., S.C. Starmill S.R.L., S.C. Multipack S.R.L. v. Romania,
ICSID Case No. ARB/05/20. Dar doctrina a observat, imediat după decizia din 2008, posibila confruntare între
dreptul Uniunii Europene şi dreptul internaţional: Christina Knahr, ICSID Case No. ARB/05/20, Decision on
Jurisdiction and Admissibility.48 ILM 51 (2009). Arbitral Tribunal, September 24, 2008, The American Journal of
International Law, Vol. 104, No. 1, 2010, p. 84-86. În această sentinţă arbitrală nu a fost luată în considerare aplicarea
dreptului UE. Cu privire la constituirea unui astfel de tribunal arbitral, a se vedea: Cristina Florescu, Aspecte privind
investirea instanţei arbitrale în arbitrajul privind investiţiile străine, RRDA nr. 9/2011, p. 13-44.
26
La adresa http://www.italaw.com/cases/697 sunt disponibile toate documentele publice ale cauzei.
27
State aid SA.38517(2014/C) (ex 2014/NN) – Romania Implementation of Arbitral award Micula v Romania
of 11 December 2013. Cu privire la ajutorul de stat, a se vedea: Ioan Lazăr, Dreptul Uniunii Europene în domeniul
concurenţei, Ed. UJ, 2016, p. 367 şi urm.; Cristina Butacu, Ajutorul de stat şi principiul protecţiei aşteptărilor
legitime, RRDE, nr. 4/2015, p. 98 şi urm. Emanuela Matei, Just Because State Aid Is The Best Hammer Does Not
Mean That All Issues Are Nails, (Part I - https://efilablog.org/2015/11/03/just-because-state-aid-is-the-best-hammer-
does-not-mean-that-all-issues-are-nails-part-i/; Part II - https://efilablog.org/2015/11/06/just-because-state-aid-is-the-
best-hammer-does-not-mean-that-all-issues-are-nails-part-ii/); Pentru o analiză detaliată a deciziei: Emanuela Matei,
Micula v Romania, Commission Decision SA.385, Annotation, European State Aid Law Quarterly,Volume 15, 2016,
Issue 1, p. 134-141; Badr Zerhdoud, Case Comment: Ioan Micula, Viorel Micula, S.C. European Food S.A, S.C.
Starmill S.R.L. and S.C. Multipack S.R.L. v. Romania, The Journal of World Investment & Trade, 15 (2014)
1042-1052.
28
J.O.U.E., L 232, p. 43 din 4.09.2015.
70
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
La 18 iunie 2015 Comisia Europeană
29
a iniţiat „proceduri de constatare a neîndeplinirii
obligaţiilor împotriva a cinci state membre, solicitându-le să denunţe tratatele bilaterale de
investiţii pe care le-au încheiat între ele („TBI intra-UE”). TBI sunt acorduri care stabilesc
clauzele şi condiţiile aplicabile investiţiilor private realizate de cetăţeni şi întreprinderi dintr-un
stat într-un alt stat. TBI intra-UE sunt acorduri care există între state membre ale UE.”
30
„Deşi, în primii ani de după extindere, TBI intra-UE au fost utilizate doar într-o măsură
limitată, ne-am confruntat recent cu tot mai multe situaţii în [care] unii investitorii au invocat
aceste tratate. Problema legată de TBI nu este doar de ordin teoretic, ci are consecinţe cât se
poate de concrete. De exemplu, o recentă procedură de arbitraj întemeiată pe un TBI intra-UE a
condus la obţinerea unui rezultat pe care Comisia îl consideră incompatibil cu legislaţia UE,
întrucât hotărârea arbitrală în cauză constituie un ajutor de stat ilegal
31
. Această situaţie poate
crea incertitudine juridică pentru investitorii transfrontalieri, într-un context în care prioritatea
absolută a UE este de a promova un mediu propice investiţiilor.”
32
5. Aplicarea art. 351 TFUE
Din punct de vedere juridic aplicarea principiului de drept (internaţional) pacta sunt
servanda şi obligaţiile instituite prin tratate pentru statele membre creează conflictul de ordin
substanţial. Art. 351 TFUE
33
recunoaşte forţa juridică a tratatelor internaţionale, deja există o
jurisprudenţă referitoare la investiţii / ajutoare de stat,
34
iar interpretarea Comisiei pare a sugera
că art. 351 nu se aplică TBI-urilor intra-UE.
35
Într-un articol recent este analizat pe larg raportul
dintre art. 351 TFUE şi sentinţa din cauza Micula şi se dezbat argumentele îndoielnice ale
Comisiei din Decizia din 30 martie 2015.
36
29
Dosarul Comisiei Europene (SA.38517 Micula v Romania - ICSID arbitration award) este disponibil la
adresa http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_38517
30
Comisia Europeană, Comisia le solicită statelor membre să denunţe tratatele bilaterale de investiţii intra-UE,
18 iunie 2015, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5198_ro.htm Cu privire la această
acţiune a Comisiei, a se vedea: Joel Dahlquist, Hannes Lenk and Love Rönnelid, The infringement proceedings over
intra-EU investment treaties – an analysis of the case against Sweden, SIEPS - Swedish Institute for European Policy
Studies, February 2016, disponibil la adresa http://www.sieps.se/en/publications/european-policy-
analysis/the-infringement-proceedings-over-intra-eu-investment-treaties
31
„Tribunalul arbitral a obligat România, în cauza Micula, să plătească despăgubiri unui investitor suedez,
făcând abstracţie de poziţia Comisiei conform căreia o astfel de hotărâre ar încălca normele UE privind ajutoarele de
stat.” (citat din comunicatul Comisiei).
32
Comisia Europeană, Comisia le solicită statelor membre să denunţe..., citat supra.
33
Art. 351 TFUE: „Dispoziţiile tratatelor nu aduc atingere drepturilor şi obligaţiilor care rezultă din convenţiile
încheiate până la 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele membre aderente, înainte de data aderării acestora, între unul sau
mai multe state membre pe de o parte şi unul sau mai multe state terţe pe de altă parte.
În măsura în care aceste convenţii nu sunt compatibile cu tratatele, statul sau statele membre în cauză recurg la
toate mijloacele corespunzătoare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. La nevoie, statele membre îşi acordă
reciproc sprijin în vederea atingerii acestui scop şi adoptă, dacă este cazul, o poziţie comună.
În aplicarea convenţiilor menţionate la primul paragraf, statele membre iau în considerare faptul că avantajele
consimţite prin tratate de fiecare dintre statele membre fac parte integrantă din instituirea Uniunii şi, din această
cauză, sunt inseparabil legate de crearea instituţiilor comune, de atribuirea de competenţe în favoarea acestora şi de
acordarea aceloraşi avantaje de către toate celelalte state membre.”
34
T. Eilmansberger, Bilateral Investment Treaties and EU Law, CMLRev, 2009, p. 390; Oana Popa, Relevanţa
art. 351 TFUE şi consecinţele sale asupra deciziei Comisiei Europene în cazul Micula, juridice.ro, 14 ianuarie 2016,
disponibil la adresa http://www.juridice.ro/419830/relevanta-art-351-tfue-si-consecintele-sale-asupra-deciziei-
comisiei-europene-in-cazul-micula.html
35
A.V. Argyrouli, The Interrelation Between European Law and Intra-EU Bilateral Investment Treaties: In
Quest for the Perfect Equilibrium, p. 14, lucrare disponibilă la adresa https://repository.ihu.edu.gr/xmlui/
handle/11544/14447
36
A. Toma-Bianov, op. cit., disponibil la adresa http://iaduer.ro/?p=4397
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
71
6. Executarea sentinţei pronunţate de ICSID
6.1. Consideraţii introductive
„În aparenţă, se duce o luptă între, pe de o parte, doi investitori străini de origine română şi,
pe de alta, statul român susţinut de Comisia Europeană. În realitate, are loc o bătălie a giganţilor
pentru supremaţie pe tărâmul dreptului internaţional, în general, şi protecţia investitorului, în
special. Uniunea Europeană are drept scop constituirea şi consolidarea unei pieţe interne lipsite
de frontiere. Pe o astfel de piaţă atât avantajele, cât şi dezavantajele, care nu pot fi justificate,
sunt ilegale, cu alte cuvinte, toţi investitorii trebuie să beneficieze pe piaţa internă de un
tratament non-discriminatoriu.”
37
.
Recunoaşterea şi executarea sentinţelor pronunţate de ICSID se supun reglementărilor
Convenţiei, în special art. 53 şi art. 54
38
. Ne reţine atenţia în special art. 54 alin. (3) potrivit
căruia „executarea este reglementată de legislaţia privind executarea hotărârilor judecătoreşti în
vigoare în statul pe teritoriul căruia se aplică o asemenea procedură.
39
Porivit art. 713 alin. (1) din Noul Cod de Procedură Civilă „dacă executarea silită se face în
temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de
contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă
instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.”
Convenţia ICSID prin art. 53 înlătură posibilitatea ca părţile să poată apela la o altă
instanţă
40
şi reglementează existenţa unui sistem propriu ICSID pentru revizuirea hotărârii
[art. 49(2), 50, 51 şi 52].
41
37
E. Matei, Autonomia ordinii Juridice a Uniunii Europene vs. protecţia investiţiilor în dreptul international –
Cauza Micula şi alţii, 16 februarie 2016, publicat la adresa http://www.juridice.ro/361000/autonomia-ordinii-juridice-
a-uniunii-europene-vs-protectia-investitiilor-in-dreptul-international-cauza-micula-si-altii.html; a se vedea şi Claudiu-
Paul Buglea, Soluţionarea diferendelor dintre state şi comercianţii de altă naţionalitate, Ed. Hamangiu, p. 154 şi
urm.; Claudiu-Paul Buglea, Jurisdicţii arbitrale instituite prin reglementări la nivel regional având ca scop
soluţionarea litigiilor dintre state şi investitori din alte state (litigii semiprivate), Revista Română de Parteneriat
Public-Privat, nr. 10/2014.
38
Distincţia dintre art. 53 şi art. 54 a fost subliniată în S.A. Alexandrov, Enforcement of ICSID Awards: Articles
53 and 54 of the ICSID Convention, în: Christina Binder, Ursula Kriebaum, August Reinisch, Stephan Wittich
(eds.), International Investment Law for the 21st century. Essays in honour of Christoph Schreuer, Oxford University
Press, Oxford, 2009, p. 322-337 / Transnational Dispute Management, Vol. 6, Iss. 1, 2009, p. 2. Spre deosebire de art.
53 care se adresează părţilor în procedura arbitrală, art. 54 se adresează statului ca entitate care pune în executare
hotărârea.
39
A se vedea şi P. Ortolani, Intra-EU Arbitral Awards vis-a`-vis Article 107 TFEU: State Aid Law as a Limit to
Compliance, Journal of International Dispute Settlement, 2015, 6, 118–135; Antonio R. Parra, The enforcement of
ICSID arbitral awards, 24th Joint Colloquim on International Arbitration, Paris, November 16, 2007, Session on
specific aspects of State-Party Arbitration, disponibil la adresa http://www.arbitration-icca.org/media/0/
12144885278400/enforcement_of_icsid_awards.pdf; Susan D. Franck, The ICSID Effect? Considering Potential
Variations in Arbitration Awards, Virginia Journal of International Law, Volume 51, Number 4, p. 977; Pierre Lalive,
On the Reasoning of International Arbitral Awards, Journal of International Dispute Settlement, Vol. 1, No. 1, 2010,
p. 55–65; Christian Tietje, Clemens Wackernagel, Outlawing Compliance? - The Enforcement of intra-EU
Investment Awards and EU State Aid Law, Policy Papers on Transnational Economic Law, 41 (6/2014) disponibil la
adresa http://tietje.jura.uni-halle.de/sites/default/files/PolicyPaper/PolicyPaper_No41.pdf; Christian Tietje, Clemens
Wackernagel, Enforcement of Intra-EU ICSID Awards Multilevel Governance, Investment Tribunals and the Lost
Opportunity of the Micula Arbitration, The Journal of World Investment & Trade, Vol. 16, (2015) p. 205-247
40
Într-un celebru comentariu al Convenţiei ICSID sunt detaliate aspectele procedurale implicate de art. 53-55.
Christoph H. Schreuer (ed), The ICSID Convention: a commentary, second edition, Cambridge University Press,
2009, p. 1097 şi urm.
41
A. Toma-Bianov, op. cit, disponibil la adresa http://iaduer.ro/?p=4397, rezumă diferenţele dintre articolele
care fac obiectul problematicii recunoaşterii şi executării: „O instanţă naţională sesizată cu recunoaşterea şi punerea în
executare (exequatur) a sentinţei ICSID este limitată la a stabili strict autenticitatea sentinţei, Convenţia ICSID
72
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
6.2. Contestaţia la executare
În vederea executării sentinţei au fost începute mai multe proceduri pe care le vom
prezenta în continuare. În România, au fost înregistrate mai multe cauze, cele mai importante la
Tribunalul Bucureşti/Curtea de Apel Bucureşti/Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; aceste
proceduri au început prin încuviinţarea executării silite (încheierea din 24 martie 2014).
Prin încheierea din data de 23.09.2014, Tribunalul BucureştiSecţia a III-a Civilă a
respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare şi a amânat judecarea contestaţiei la executare.
Prin încheierea din 24.11.2014 a fost respinsă contestaţia la executare formulată de Statul
Român prin Ministerul Finanţelor Publice precum şi cererea de suspendare.
Prin decizia din 24 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti se „dispune suspendarea
executării silite a hotărârii arbitrale ICSID pronunţate în dosarul nr. ARB/05/20 a Centrului
Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor pentru Investiţii până la soluţionarea definitivă a
contestaţiei la executare.”
42
Recursul a fost respins de ICCJ.
În această decizie, Curtea de Apel Bucureşti a evidenţiat raportul între Comisia Europeană
CIRDI – statul român:
„Curtea reţine că aspectul acesta, referitor la dificultăţile presupuse de alegerea modului de
executare a hotării arbitrale în discuţie în aşa fel încât normele privind ajutoarele de stat
prevăzute în Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) să poată fi respectate,
reprezintă, în sensul art. 718 alin. (1) din Noul Cod de Procedură Civilă, motive temeinice
dovedite de debitor, ce justifică suspendarea executării în cauză. În cauză, contrar susţinerilor
intimaţilor, nu este vorba de o suspendare a hotării arbitrale, sens în care, în mod evident
numai CIRDI ca instanţă jurisdicţională care a pronunţat hotărârea poate dispune suspendarea
sa, şi tot în mod evident, Comisia Europeană nu este competentă a se pronunţa în acest cadru
procesual, al unei cereri de suspendare formulate în cadrul unei contestaţii la executare propriu
zise, neavând relevanţă nici faptul că s-a formulat intervenţie în acţiunea în anulare a deciziei
arbitrale formulate în dosarul ARB/05/20 în faţa Comitetului ad-hoc din cadrul ICSID de către
Comisia Europeană în condiţiile în care cel din urmă organism decizional din sistemul UE nu
intervine în calitate de parte, ci în virtutea competenţelor ce îi sunt acordate de Tratatul de
Funcţionare al UE.
În acest sens, debitorul a fost obligat de Comisia Europeană să solicite clarificări cu privire
la posibilitatea de a pune în executare hotărârea arbitrală, să se asigure că punerea în executare a
acesteia nu încalcă normele privind ajutoarele de stat prevăzute în TFUE până la adoptarea de
către comisie a unei decizii finale cu privire la compatibilitatea respectivului ajutor de stat cu
piaţa internă; acest aspect se impune a fi analizat ca motiv de suspendare a executării în
contextul invocat de debitor, cum că dacă nu s-ar suspenda executarea silită a hotărârii până la
soluţionarea contestaţiei la executare prin care se invocă oricum nulitatea formelor de executare
despre care se pretinde că ar fi nelegale, această împrejurare ar naşte dificultăţi disproporţionate
interzicând orice reexaminare a validităţii clauzei ISDS, a jurisdicţiei tribunalului arbitral, a caracterului echitabil al
procedurilor, precum şi orice revizuire pe fond a cauzei. Executarea silită a sentinţei arbitrale este supusă legislaţiei
statului în care această procedură se derulează, cu menţiunea că art. 54(3) priveşte strict aspectele procedurale ale
executării silite şi nu reprezintă o supapă prin care să poată fi autorizată vreo revizuire a sentinţei. Art. 55 aduce
clarificări în privinţa aplicării art. 54(3), precizând că legislaţia statului cu privire la imunitatea de executare este
aplicabilă în procedura de executare silită a unei sentinţe ICSID. Art. 54(3) nu poate fi interpretat ca o derogare de la
obligaţiile ce le incumbă părţilor în virtutea art. 53. În consecinţă, o parte care rezistă cu succes la procedura
executării silite a sentinţei ICSID îşi încalcă obligaţiile ce-i revin prin art. 53 din Convenţie.”
42
Cu privire la contestaţia la executare a se vedea: E. Hurubă, „Contestaţia la executare”, în Ioan Leş (coord.),
Tratat de drept procesual civil, Vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 698; E. Oprina, I. Gârbuleţ, Tratat
teoretic şi practic de executare silită, Ed. UJ, 2013, Vol. I, p. 573; H. Ţiţ, Executarea silită. Partea generală,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, p. 325 şi urm.
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
73
pentru debitorul care se află oricum în faza de contestare jurisdicţională a titlului pus în
executare. Din această perspectivă şi nu ca motiv al contestaţiei la executare această
împrejurare are relevanţă în cauză şi trebuia analizată de prima instanţă chiar dacă aceasta
reprezintă şi un motiv prin care debitorul a susţinut contestaţia la executare analizată de tribunal
prin sentinţa civilă nr. 1556/2014.”
În dosarul Curţii de Apel Bucureşti s-a ridicat şi a fost admisă o excepţie de neconsti-
tuţionalitate, respinsă de Curtea Constituţională, prin decizia din 15 decembrie 2015
43
.
„În opinia instanţei, exprimată în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, preve-
derile art. I pct. 16 şi 17 şi art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 77/2014
privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi
completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 ridică, într-adevăr, unele probleme de constituţio-
nalitate din perspectiva neretroactivităţii legii, din Constituţie, însă, eventualele ingerinţe par a
fi justificate de prevederile constituţionale din cuprinsul art. 148 din legea fundamentală, care
dispune că, urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum
şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile
contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”
44
.
Alte dosare de executare au fost deschise în ţară, unele dintre ele fiind invocate în decizia
Curţii Constituţionale.
45
De asemenea, în străinătate au fost deschise mai multe dosare de
executare, de ex. în Belgia
46
şi în Statele Unite ale Americii
47
.
6.3. Respingerea formulării unei trimiteri preliminarii de către instanţele române
În legătură cu acţiunea de contestare a titlului, adică a sentinţei ICSID, în fond, la
Tribunalul Bucureşti, se impun următoarele observaţii cu privire la respingerea formulării unei
trimiteri preliminare.
48
43
Decizia Curţii Constituţionale nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 382, art. 383 alin. (1), (3) şi (5), art. 389, art. 411 şi art. 412 din O.U.G. nr. 77/2014 privind
procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei
nr. 21/1996, precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, publicată în
M. Of. nr. 441 din 14 iunie 2016.
44
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă, Încheierea din 10 iunie 2015, nepublicată.
45
„Societatea Starmill - S.R.L. şi, respectiv, Societatea European Food - S.A., ambele cu sediul în comuna
Drăgăneşti, satul Păntăşeşti, judeţul Bihor, în dosarele nr. 641/187/2015 şi, respectiv, nr. 643/187/2015 ale
Judecătoriei Beiuş, de Ioan Micula în Dosarul nr. 5.118/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, de Societatea
Multipack - S.R.L. din comuna Drăgăneşti, satul Păntăşeşti, judeţul Bihor în Dosarul nr. 642/187/2015 al Judecătoriei
Beiuş, de Societatea Multipack - S.R.L., Societatea Starmill - S.R.L., Societatea European Food - S.A., toate cu sediul
în comuna Drăgăneşti, satul Păntăşeşti, judeţul Bihor, şi Ioan Micula în Dosarul nr. 15.755/3/2014 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi de Societatea Multipack - S.R.L., Societatea Starmill - S.R.L., Societatea European
Food - S.A. şi Societatea Scandic Distilleries - S.A., toate cu sediul în comuna Drăgăneşti, satul Păntăşeşti, judeţul
Bihor, în Dosarul nr. 1.099/187/2015 al Judecătoriei Beiuş.” (Decizia nr. 887/2015)
46
Dintre acestea menţionăm deschiderea unei proceduri de executare pendinte în Belgia împotriva ROMATSA. A
se vedea: ROMATSA a ştigat procesul cu fraţii Micula, DIGI, 16.01.2016 disponibil la adresa
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/ROMATSA+a+castigat+procesul+cu+fratii+Micula; AGERPRES,
18.09.2015, ROMATSA nu are nicio calitate în litigiul dintre Micula şi statul român, disponibil la
http://www.agerpres.ro/economie/2015/09/18/romatsa-nu-are-nicio-calitate-in-litigiul-dintre-micula-si-statul-roman-18-3
1-10; M. Nicuţ, Statul se faultează singur în procesul cu fraţii Micula. ROMATSA, în pericol să piardă toţi banii din
conturi, ECONOMICA.net, 15 ian 2016, disponibil la http://www.economica.net/statul-se-faulteaza-singur-in-procesul-
cu-fratii-micula-romatsa-in-pericol-sa-piarda-banii-din-conturi_113089.html; Alina Oprea, Mediafax, Poprire pe 85
milioane euro din fondurile ROMATSA, într-un litigiu al fraţilor Micula cu statul român, 18.09.2015,
http://www.mediafax.ro/economic/poprire-pe-85-milioane-euro-din-fondurile-romatsa-intr-un-litigiu-al-fratilor-micula-c
u-statul-roman-14723572.
47
A se vedea: intervenţia amicus curiae în cauza din SUA: http://www.italaw.com/sites/default/files/case-
documents/italaw7096.pdf
48
Tribunalul Bucureşti, încheierea din 13 octombrie 2014, nepublicată.
74
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
În primul rând, a fost respinsă solicitarea contestatorului, a statului, de a fi formulată o
întrebare preliminară.
„Prin cererea formulată la data de 24.01.2014 contestatorul a solicitat sesizarea Curţii de
Justiţie a Uniunii Europene în sensul adresării a două întrebări în vederea pronunţării unei
hotărâri preliminare, în temeiul art.267 din TFUE şi anume: 1. au fost înlocuite obligaţiile
României şi Suediei rezultate din acordul BIT care a intrat în vigoare la 01.04.2003 cu
obligaţiile rezultate din dreptul european începând cu data aderării României la Uniunea
Europeană în măsura în care obligaţiile din acordul BIT sunt incompatibile cu dreptul european;
2. Dreptul european, şi anume articolele 107 şi 108 din TFUE, interzic autorităţilor unui Stat
Membru să pună în executare o hotărâre arbitrală ICSID având ca scop acordarea de daune
pentru abrogarea prematură a unui ajutor de stat a cărui încetare Comisia Europeană a cerut-o în
timpul negocierilor de aderare deoarece era incompatibil cu piaţa internă.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că pe parcursul derulării procedurii arbitrale,
Comisia Europeană a considerat oportun să intervină în calitate de amicus curiae şi să
informeze instanţa arbitrală în legătură cu existenţa unui conflict direct între tratatul bilateral de
investiţii şi legislaţia UE privind ajutorul de stat, în condiţiile în care Reclamanţii ar avea câştig
de cauză.”
49
În al doilea rând, reclamantul îşi fundamentează solicitarea mai mult pe intervenţia
Comisiei Europene, refuzul instanţei de a formula trimiterea preliminară este motivată de
următoarele aspecte:
a) Curtea de Justiţie interpretează şi nu aplică dreptul;
b) existenţa unei căi de atac (nefiind formulate menţiuni cu privire la o eventuală aplicare
a doctrinei CILFIT).
50
În al treilea rând, redăm în continuare motivarea instanţei în privinţa refuzului formulării
trimiterii preliminare:
„Prin cererea de trimitere a celor două întrebări preliminare se doreşte a se dovedi faptul că
Statul Român este în imposibilitate de a executa hotărârea arbitrală pronunţată în baza unei
Convenţii ratificată, şi deci recunoscută de către România, invocând natura obligaţiei stabilită
prin hotărârea respectivă şi anume aceea de ajutor de stat.
Din interpretarea disp[oziţiilor.] art. 267 al TFUE, se reţine că rolul Curţii este acela de a
oferi o interpretare a dreptului Uniunii sau de a se pronunţa cu privire la validitatea acestuia, iar
nu de a aplica acest drept la situaţia de fapt care face obiectul acţiunii principale, în speţă,
contestaţie la executare, sarcină ce revine exclusiv instanţei naţionale.
Divergenţele de opinii în interpretarea naturii obligatorie stabilite prin hotărârea arbitrală
pot face obiectul analizei în cadrul acţiunii în anulare, procedură prevăzută de Convenţia din
1965 şi care, de altfel a fost declanşată de către contestator.
În această situaţie nu se poate reţine obligativitatea sesizării Curţii atâta timp cât pe de o
parte există o procedură specială prevăzută de Convenţia din 1965 iar pe de altă parte hotărârea
ce urmează a fi pronunţată în cauza de faţă este susceptibilă de exerciţiul căii de atac prevăzută
de dreptul intern.”
De asemenea, şi Curtea Constituţională a respins solicitarea pentru pronunţarea unei decizii
preliminare.
49
Tribunalul Bucureşti, încheierea din 13 octombrie 2014, nepublicată.
50
A se vedea, pentru tipologii ale respingerii trimiterilor preliminare: Mihai Şandru, Dragoş-Alin Călin, Mihai
Banu, Tipologii privind respingerea de către instanţele judecătoreşti din România a cererilor de efectuare a unei
trimiteri preliminare în vol. Refuzul instanţelor naţionale de a trimite întrebări preliminare, Ed. C. H. Beck, 2013,
p. XVII – LXXII.
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
75
„56. În ceea ce priveşte intervenţia Comisiei Europene, Curtea observă că, în temeiul
art. 23a alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de
stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, aceasta a depus, în calitate
de amicus curiae, observaţii scrise cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată, prin
care, în esenţă, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate şi, în
subsidiar, în măsura în care există îndoieli cu privire la orice aspecte ale interpretării dreptului
Uniunii Europene în domeniul ajutoarelor de stat, invită Curtea să suspende judecarea cauzei şi
să adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene întrebările preliminare pe care le consideră
necesare soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul art. 267 din Tratatul pentru
funcţionarea Uniunii Europene, şi nu formulează o cerere expresă de a interveni în calitate de
parte în litigiu.
57. Curtea reţine că procedeul intervenţiei în calitate de amicus curiae în procedura din faţa
Curţii Constituţionale nu reprezintă o extindere a cadrului procesual existent, întrucât părţile din
litigiul constituţional sunt cele care au această calitate în procedura a quo. Depunerea de note
scrise, în aceste condiţii, nu echivalează cu atribuirea vreunei calităţi procesuale Comisiei
Europene în sensul Codului de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ci are semnificaţia exprimării unei opinii/poziţii
a unei terţe persoane faţă de litigiul constituţional asupra problemei deduse instanţei a quo, cu
scopul de a sprijini instanţa de contencios constituţional în soluţionarea cauzei”.
7. Posibila formulare a unei cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare în
vederea interpretării sau a aprecierii validităţii deciziei Comisiei
În context trebuie arătat că atât instanţa constituţională, cât şi instanţele judecătoreşti ar fi
putut formula o trimitere preliminară privind interpretarea sau validitatea deciziei Comisiei în
temeiul art. 267 TFUE care se referă lavaliditatea şi interpretarea actelor adoptate de
instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii”.
51
Eventuala trimitere preliminară ar putea fi
echivalentă acţiunii în anulare a deciziei care face obiectul acţiunii înregistrate la Tribunalul
Uniunii Europene (T-704/15, Micula şi alţii/ Comisia). Acesta ar constitui un avantaj în
soluţionarea cu celeritate a cauzei, desigur în funcţie de tipul hotărârii preliminare
52
(dacă
acestea ar fi fost admisibile – în situaţia celor solicitate de părţi – sau dacă instanţa din oficiu ar
fi formulat trimiterea). Un dezavantaj al acesteia îl constituie inaplicabilitatea în afara Uniunii
Europene, de exemplu, în Statele Unite ale Americii.
Cu privire la formularea unei trimiteri preliminare de către Curtea Constituţională s-ar
putea pune întrebarea dacă aceasta ar fi fost utilă având în vedere că un eventual răspuns ar fi
trebuit să se refere la sau să aibă efect asupra O.G. nr. 77/2014 (în eventualitatea în care aceasta
ar fi fost emisă în temeiul deciziei a cărei validitate ar fi fost supusă controlului Curţii de
Justiţie).
51
Cu privire la procedura trimiterii preliminare, a se vedea: M. Broberg, N. Fenger, Procedura trimiterii
preliminare la Curtea Europeană de Justiţie, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2010, p. 114, care precizează „Aceeaşi
situaţie priveşte decizii individuale care sunt adresate unor persoane fizice sau juridice.”; M. Şandru, M. Banu,
D. Călin, Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român
de drept, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 54 şi urm; cu privire la domeniul concurenţei a se vedea E. Matei,
Jurisprudenţa în materia concurenţei. Obligaţia de a solicita o hotărâre preliminară, Ed. Universitară, 2014.
52
A se vedea, în special, E. Matei, Rolul complementar al unei trimiteri preliminare privind validitatea unei
decizii a Comisiei in materie de ajutoare de stat, juridice.ro, 8 ianuarie 2016, disponibil la adresa
http://www.juridice.ro/418685/rolul-complementar-al-unei-trimiteri-preliminare-privind-validitatea-unui-decizii-a-co
misiei-in-materie-de-ajutoare-de-stat.html (precum şi comentariile la acest articol). A se vedea şi Rose M. D’Sa,
European Community Law on State Aid, Sweet & Maxwell, 1997, p. 425.
76
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
Curtea de Justiţie s-a pronunţat cu privire la raportul dintre hotările instanţelor naţionale
şi deciziile Comisiei:
„(...) chiar presupunând că Comisia declară, într-o decizie finală care urmează să fie
adoptată, că garanţia de stat este compatibilă cu piaţa internă, instanţa naţională rămâne obligată
să dispună rambursarea acestui ajutor de stat, în conformitate cu dreptul său naţional. Astfel, cu
riscul de a aduce atingere efectului direct al articolului 108 alineatul (3) ultima teză TFUE şi de
a nu ţine seama de interesele justiţiabililor, care trebuie protejate de instanţele naţionale, decizia
finală a Comisiei nu are drept consecinţă să facă conforme cu legea, a posteriori, actele de
executare care erau nevalide pentru motivul că fuseseră adoptate cu încălcarea interdicţiei
prevăzute la acest articol. Orice altă interpretare ar avea ca efect să favorizeze nerespectarea de
către statul membru respectiv a alineatului (3) ultima teză al articolului menţionat şi ar priva
acest alineat de efectul său util (a se vedea în acest sens Hotărârea Fédération nationale du
commerce extérieur des produits alimentaires şi Syndicat national des négociants et
transformateurs de saumon, C-354/90, EU:C:1991:440, punctul 16, precum şi Hotărârea SFEI
şi alţii C-39/94, EU:C:1996:285, punctele 67-69).”
53
Referitor la temporalitatea aplicării măsurilor cu privire la ajutorul de stat:
„Din articolul 1 litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 659/1999 reiese că constituie un
ajutor existent, fără a aduce atingere anexei IV punctul 3 din Actul de aderare, orice ajutor care
a existat înainte de intrarea în vigoare a Tratatului FUE în aceste state membre, respectiv
schemele de ajutor şi ajutoarele individuale puse în aplicare anterior şi care se aplică şi ulterior
intrării în vigoare a tratatului”
54
.
Într-o altă hotărâre preliminară, Curtea de Justiţie s-a pronunţat cu privire la obligaţia instan-
ţelor statelor membre de a se conforma aprecierii Comisiei privind existenţa unui ajutor de stat:
„Atunci când, în temeiul articolului 108 alineatul (3) TFUE, Comisia Europeană a iniţiat
procedura oficială de investigare prevăzută la alineatul (2) al articolului menţionat cu privire la
o măsură care nu a fost notificată în cursul executării, o instanţă naţională sesizată cu o cerere
având ca obiect încetarea executării acestei măsuri şi recuperarea sumelor deja plătite are
obligaţia să adopte toate măsurile necesare pentru a stabili consecinţele unei eventuale încălcări
a obligaţiei de suspendare a punerii în aplicare a măsurii menţionate.
În acest scop, instanţa naţională poate decide să suspende punerea în aplicare a măsurii în
cauză şi să dispună recuperarea sumelor deja plătite. Aceasta poate de asemenea să decidă
dispunerea unor măsuri provizorii pentru a asigura, pe de o parte, protecţia intereselor părţilor în
cauză şi, pe de altă parte, efectul util al deciziei Comisiei Europene de deschidere a procedurii
oficiale de investigare.
Atunci când instanţa naţională are îndoieli cu privire la problema dacă măsura în cauză
constituie un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE sau la validitatea sau la
interpretarea deciziei de deschidere a procedurii oficiale de investigare, aceasta poate, pe de o
parte, să solicite lămuriri Comisiei Europene şi, pe de altă parte, poate sau trebuie, conform
articolului 267 al doilea şi al treilea paragraf TFUE, să adreseze o întrebare preliminară Curţii
de Justiţie a Uniunii Europene”
55
.
8. Concluzii şi dileme
Dreptul european, prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie se opun acordării de ajutoare de stat
ilegale. Rolul instanţelor naţionale în situaţia ajutoarelor de stat ne-notificate este foarte
important.
56
În acest sens, comunicarea Comisiei subliniază că:
53
CJ, OTP Bank, C-672/13, 19 martie 2015, EU:C:2015:185, pct. 76.
54
Ibidem, pct. 61.
55
CJ, Deutsche Lufthansa, C-284/12, 21 noiembrie 2013, EU:C:2013:755.
56
A se vedea: Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către
instanţele naţionale, 2009/C 85/01, JOUE, C 85/1 din 9.04.2008.
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
77
„Rolul esenţial jucat de instanţele naţionale în acest context rezultă, de asemenea, din
faptul că propriile competenţe ale Comisiei în ceea ce priveşte protecţia concurenţilor şi a altor
terţi împotriva ajutoarelor ilegale sunt limitate. În special, după cum a precizat CJUE în
hotărârile „Boussac”
57
şi „Tubemeuse”
58
, Comisia nu poate adopta o decizie finală prin care
dispune recuperarea numai ca urmare a faptului că ajutorul nu a fost notificat în conformitate cu
articolul [108 alineatul (3) TFUE]. Prin urmare, Comisia trebuie să realizeze o evaluare
completă a compatibilităţii, indiferent dacă obligaţia de a nu pune în aplicare măsurile
preconizate a fost respectată sau nu
59
. Această evaluare poate fi îndelungată, iar competenţele
Comisiei de a emite ordine de recuperare preliminare sunt supuse unor cerinţe legale foarte
stricte
60
.”
Jurisprudenţa Asteris
61
este citată de Comisie în Decizia din 30 martie 2015 şi se referă la
diferenţa de natură juridică între ajutoare de stat şi despăgubiri, dar va fi interesant modul de
interpretare al instanţelor europene. Tot din jurisprudenţa Curţii de Justiţie vor trebui avute în
vedere:
Comisia/Austria, C-205/06, hotărârea din 3 martie 2009, ECR 2009 p. I-1301,
EU:C:2009:118
„Nu îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 307 al doilea paragraf CE
un stat membru care nu recurge la mijloacele corespunzătoare pentru a elimina incompati-
bilităţile care privesc dispoziţiile în materie de transfer de capitaluri cuprinse întrun acord
privind investiţiile încheiat de acesta cu un stat terţ.
Dispoziţiile articolului 57 alineatul (2), ale articolului 59 CE şi ale articolului 60 alineatul
(1) CE conferă Consiliului competenţa de a restrânge, în anumite ipoteze precise, circulaţia
capitalurilor şi plăţile între statele membre şi statele terţe. Pentru a asigura efectul util al
dispoziţiilor menţionate, este necesar ca măsurile care restrâng libera circulaţie a capitalurilor să
poată fi aplicate imediat, în cazul în care ar fi adoptate de Consiliu, în privinţa statelor vizate şi
care pot fi chiar state terţe care au încheiat un acord privind investiţiile. Prin urmare, aceste
competenţe ale Consiliului, care constau în adoptarea unilaterală de măsuri restrictive în raport
cu statele terţe întrun domeniu identic sau conex cu cel reglementat de un acord anterior
încheiat între un stat membru şi un stat terţ, pun în evidenţă o incompatibilitate cu acordul
menţionat atunci când, pe de o parte, acesta nu prevede nicio dispoziţie care să permită statului
membru respectiv să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile în calitate de
membru al Comunităţii şi atunci când, pe de altă parte, nu există niciun mecanism de drept
internaţional care să permită acest lucru.
Durata inerentă oricărei negocieri internaţionale care ar fi necesară pentru rediscutarea
acordului în cauză este prin natura sa incompatibilă cu efectul util al acestor măsuri. Posibi-
litatea de a recurge la alte mijloace oferite de dreptul internaţional, precum suspendarea
57
Cauza C-301/87, Franţa/Comisia, („Boussac”), Rec. 1990, p. I-307.
58
Cauza C-142/87, Belgia/Comisia, („Tubemeuse”), Rec. 1990, p. I-959.
59
Cauza C-301/87, Franţa/Comisia, („Boussac”), citată supra, punctele 17-23; cauza C-142/87, Belgia/
Comisia, („Tubemeuse”), citată supra, punctele 15-19; cauza C-354/90, Fédération Nationale du Commerce
Extérieur des Produits Alimentaires şi alţii/Franţa, citată supra, punctul 14 şi cauza C-199/06, CELF şi ministre de la
Culture et de la Communication, hotărârea din 12 februarie 2008, ECR 2008 p. I-469, EU:C:2008:79, pct. 38.
60
A se vedea articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de procedură, care prevede că nu trebuie să existe
îndoieli cu privire la caracterul de ajutor al măsurii în cauză, că intervenţia trebuie să fie urgentă şi că trebuie să existe
un risc serios de prejudiciere semnificativă şi ireparabilă a unui concurent.
61
Cauzele conexate 106 - 120/87, Asteris şi alţii / Grecia şi CEE, hotărârea din 27 septembrie 1988, ECR 1988
p. 5515.
78
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
acordului ori chiar denunţarea acordului în cauză sau a unora dintre clauzele acestuia, este prea
nesigură din punctul de vedere al efectelor pentru a garanta că măsurile adoptate de Consiliu ar
putea fi aplicate în mod util.”
62
Cauza Comisia/Slovacia, C-264/09, hotărârea din 15 septembrie 2011, ECR 2011
p. I-8065, EU:C:2011:580
„Pe de altă parte, deşi, în contextul articolului 307 CE, statele membre au libertatea de a
alege măsurile pe care trebuie să le adopte pentru a elimina incompatibilităţile existente între o
convenţie precomunitară şi Tratatul CE, în cazul în care un stat membru întâmpină dificultăţi
care fac imposibilă modificarea unui acord, nu poate fi exclusă obligaţia acestuia de a denunţa
acest acord. Nu aceasta este situaţia totuşi atunci când contractul nu conţine nicio clauză cu
privire la posibilitatea de denunţare, iar rezilierea acestuia ar avea drept consecinţă privarea
societăţii de remuneraţia prevăzută în contractul respectiv drept contrapartidă pentru contribuţia
sa financiară la linia de transport, ar aduce atingere drepturilor societăţii respective şi ar avea,
prin urmare, acelaşi efect ca o expropriere prohibită prin Acordul privind promovarea şi
protecţia reciprocă a investiţiilor. În aceste condiţii, presupunând chiar că accesul preferenţial
acordat societăţii nu ar fi conform cu Directiva 2003/54, acest acces preferenţial este protejat
prin articolul 307 primul paragraf CE.”
Cauza Residex Capital IV, C-275/10, hotărârea din 8 decembrie 2011, ECR 2011 p.
I-13043, ECLI:EU:C:2011:814.
“25. punerea în aplicare a sistemului de control al ajutoarelor de stat, astfel cum rezultă din
articolul 88 CE şi din jurisprudenţa aferentă a Curţii, revine, pe de o parte, Comisiei şi, pe de
altă parte, instanţelor naţionale (Hotărârea din 5 octombrie 2006, Transalpine Ölleitung in
Österreich şi alţii, C-368/04, Rec., p. I-9957, punctul 36).
26 În această privinţă, instanţele naţionale şi Comisia joacă roluri distincte, însă
complementare (a se vedea Hotărârea din 11 iulie 1996, SFEI şi alţii, C-39/94, Rec., p. I-3547,
punctul 41, Hotărârea din 21 octombrie 2003, van Calster şi alţii, C-261/01 şi C-262/01, Rec.,
p. I-12249, punctul 74, precum şi Hotărârea Transalpine Ölleitung in Österreich şi alţii, citată
anterior, punctul 37).
27 Astfel, în timp ce aprecierea compatibilităţii unor măsuri de ajutor cu piaţa comună este
de competenţa exclusivă a Comisiei, care acţionează sub controlul instanţelor Uniunii,
instanţele naţionale asigură protecţia drepturilor justiţiabililor în cazul încălcării obligaţiei de
notificare prealabilă la Comisie a ajutoarelor de stat prevăzute la articolul 88 alineatul (3) CE
(Hotărârile citate anterior van Calster şi alţii, punctul 75, precum şi Transalpine Ölleitung in
Österreich şi alţii, punctul 38).
28 În acest context, trebuie amintit că o măsură de ajutor pusă în executare cu încălcarea
obligaţiilor rezultate din articolul 88 alineatul (3) CE este ilegală (a se vedea Hotărârea din 21
noiembrie 1991, Fédération nationale du commerce extérieur des produits alimentaires şi
Syndicat national des négociants et transformateurs de saumon, C-354/90, Rec., p. I-5505,
punctul 17, precum şi Hotărârea din 27 octombrie 2005, Distribution Casino France şi alţii,
C-266/04-C-270/04, C-276/04 şi C-321/04-C-325/04, Rec., p. I-9481, punctul 30). O astfel de
interpretare este de altfel confirmată de articolul 1 litera (f) din Regulamentul nr. 659/1999.
62
Aceeaşi a fost soluţia în cauza Comisia / Suedia, C-249/06, hotărârea din 3 martie 2009, ECR 2009 p. I-1335,
EU:C:2009:119.
Daniel-Mihail Şandru, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu
79
29 În această privinţă, Curtea a statuat în mod repetat că instanţelor naţionale le revine
obligaţia de a avea în vedere toate consecinţele rezultate din încălcarea articolului 88 alineatul
(3) CE, în conformitate cu dreptul lor naţional, atât în ceea ce priveşte validitatea actelor de
punere în aplicare a măsurilor de ajutor, cât şi recuperarea asistenţei financiare acordate cu
încălcarea acestei dispoziţii (Hotărârea van Calster şi alţii, citată anterior, punctul 64, Hotărea
din 21 iulie 2005, Xunta de Galicia, C-71/04, Rec., p. I-7419, punctul 49, precum şi Hotărârea
CELF şi ministre de la Culture et de la Communication, citată anterior, punctul 41).
De altfel, şi Curtea Constituţională, în decizia citată a reamintit rolul instanţelor şi al
legiferării în domeniu:
„(...) indiferent de comportamentul legislativ sau administrativ al statului membru,
instanţele judecătoreşti au competenţa ca ele însele în domeniul ajutorului de stat să dispună
măsuri ad interim care să dea prevalenţă obligaţiilor rezultate din aplicarea Tratatului privind
funcţionarea Uniunii Europene. Dacă însă comportamentul legislativ al statului membru vine în
preîntâmpinarea implementării corespunzătoare a actelor Uniunii Europene, înseamnă că statul
membru îşi creează un cadru legislativ apt să răspundă obligaţiilor asumate. În conceperea
măsurilor ad interim care pot fi dispuse la nivel administrativ, statul are o largă marjă de
apreciere, singura sa condiţionare fiind aceea de a nu distorsiona mediul concurenţial existent.
Cum se va aplica această hotăre, şi mai ales cum va pus în acord dreptul internaţional cu
dreptul european,
63
în cauzele pendinte
64
T-624/15,
65
T-694/15,
66
T-704/15
67
rămâne de văzut.
Cauzele actualei situaţii
68
ne pun în faţa unei dileme referitoare la compatibilitatea/
63
Pentru o analiză a modificărilor prin Tratatul de la Lisabona, a se vedea, Paul Craig, The Lisbon Treaty. Law,
politics, and Treaty Reform, Oxford University Press, 2010, p. 397 şi urm.
64
T-646/14, cauza a fost radiată de pe rolul Tribunalului Uniunii Europene în 29 februarie 2016, reclamanţii
renunţând la acţiune.
65
În această acţiune (T-624/15, European Food şi alţii / Comisia) se solicită „anularea Deciziei (UE) 2015/1470
a Comisiei din 30 martie 2015 privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN) pus în aplicare de
România - Hotărârea arbitrală în cauza Micula/România din 11 decembrie 2013 [(notificată cu numărul
C(2015) 2112] (JO 2015L 232, p. 43); cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate în măsura în care aceasta: (a)
priveşte pe fiecare dintre reclamante, (b) împiedică România să se conformeze hotărârii arbitrale, (c) dispune ca
România să recupereze orice ajutor incompatibil, (d) dispune ca reclamantele să fie răspunzătoare în solidar pentru
rambursarea ajutorului primit de fiecare dintre entităţile identificate la articolul 2 alineatul (2) din decizia atacată”.
66
În această acţiune (T-694/15, Micula / Comisia) se solicită „anularea Deciziei (UE) 2015/1470 a Comisiei din
30 martie 2015 privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN) pus în aplicare de România — Hotărârea
arbitrală în cauza Micula/România din 11 decembrie 2013 [notificată cu numărul C(2015) 2112] (JO 2015 L 232,
p. 43); cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate în măsura în care (a) îl priveşte pe reclamant, (b) împiedică
România să se conformeze hotărârii, (c) obligă România să recupereze orice ajutor incompatibil, (d) obligă
reclamantul să răspundă în solidar pentru rambursarea ajutorului acordat entităţilor identificate la articolul 2 alineatul
(2) din decizie”.
67
În această acţiune (T-704/15, Micula şi alţii / Comisia) se solicită „anularea Deciziei (UE) 2015/1470 a
Comisiei din 30 martie 2015 privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN) pus în aplicare de România —
Hotărârea arbitrală în cauza Micula/România din 11 decembrie 2013 [notificată cu numărul C(2015) 2112] (JO L
232, p. 43); cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate, în măsura în care: îl identifică pe Viorel Micula drept o
„întreprindere” şi, prin urmare, parte a unei singure entităţi economice care este beneficiara ajutorului; identifică
beneficiarul ajutorului de stat ca unică entitate economică ce include Viorel Micula, Ioan Micula, S.C. European Food
SA, S.C. Starmill S.R.L., S.C. Multipack, European Drinks SA, Rieni Drinks SA, Scandic Distilleries SA,
Transilvania General Import-Export SRL, şi obligă, la articolul 2 alineatul (2), pe Viorel Micula, Ioan Micula, S.C.
European Food SA, S.C. Starmill S.R.L., S.C. Multipack, European Drinks SA, Rieni Drinks SA, Scandic Distilleries
SA, Transilvania General Import-Export SRL, şi West Leasing SRL la rambursarea în solidar a ajutorului de stat
primit de oricare dintre aceştia.”
68
A se vedea şi multe erori de abordare din anii 2000 inventariate de Emanuela Matei, Limitele impuse de
dreptul concurenţei în materie de scutiri fiscale adoptate în scopul promovării investiţiilor, Curierul fiscal, nr.
4/2015, p. 145-146. De asemenea autoarea a subliniat şi raţionamentul ICSID precum şi situaţia paradoxală a
80
PROCESUL CIVIL ŞI EXECUTAREA SILITĂ. TEORIE ŞI PRACTICĂ
coexistenţa ajutoarelor de stat şi a regulilor referitoare la investiţii străine
69
, dar şi a raportului
dintre dreptul Uniunii Europene şi soluţionarea litigiilor referitoare la concurenţă prin arbitraj.
70
Interesant este că nu suntem în faţa unui conflict între dreptul privat şi dreptul public, ci ne
situăm în exclusivitate pe tărâmul dreptului public
71
. Cadrul general mondial este fragmentat şi
fiecare organizaţie are pretenţie de supremaţie şi/sau autonomie deplină
72
. Acesta presupune
responsabilităţi pentru entităţile publice – instituţii, state, Uniunea Europeană – întrucât efectele
se repercutează asupra întreprinderilor şi pot avea consecinţe economice şi sociale de
anvergură.
României: „Decizia Comisiei din data de 30 martie 2015 nu se pronunţă sub nicio formă asupra validităţii deciziei
arbitrale. Cele două teste al tratamentului just şi echitabil şi cel al existenţei şi compatibilităţii unui ajutor de stat nu au
nimic în comun. Logica dreptului investitorului străin se bazează pe principiul reciprocităţii, în timp ce logica
dreptului ajutoarelor de stat este întemeiată pe principiul menţinerii concurenţei piaţa internă, iar libertatea de
circulaţie a capitalurilor pe principiul non-discriminării pe criterii legate de naţionalitate”.
69
A se vedea, pe larg: Kai Struckmann, Genevra Forwood, Aqeel Kadri, Investor-State Arbitrations and EU
State Aid Rules: Conflict or Co-existence?, EStAL 2/2016, p. 258 şi urm.
70
Anamaria Toma-Bianov, Arbitrabilitatea” acţiunilor în despăgubire de tip follow-on. Un comentariu al
hotărârii pronunţate de Curtea de Justiţie în cauza CDC Hydrogen Peroxide, Revista Arbitrajul comercial în
România, nr. 3, 2016, disponibil la adresa web http://www.romanianarbitration.ro/?p=1268. Anamaria
Toma-Bianov, Incidenţa regulamentului Bruxelles I asupra unei proceduri de exequatur a unei injocţiuni arbitrale.
Un comentariu al hotărârii pronunţate de Curtea de Justiţie în cauza Gazprom, Revista Arbitrajul comercial în
România, nr. 3, 2016, disponibil la adresa web http://www.romanianarbitration.ro/?p=1273
71
A se vedea şi: Norbert Reich, Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene, Ed. Universitară,
2014, p. 183 şi urm.; Anamaria Toma Bianov, Aplicarea privată a regulilor concurenţei în Uniunea Europeană.
Acţiunile promovate în faţa instanţelor naţionale şi tribunalelor arbitrale, Ed. Universitară, 2016, p. 173 şi urm.
72
Pentru un tablou general al organizaţiilor internaţionale şi entităţilor cu rol de soluţionare a litigiilor:
Magdalena-Denisa Lungu, Rolul organizaţiilor internaţionale în soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale,
Ed. UJ, 2010, p. 461 şi urm. Pe de altă parte, în privinţa arbitrajului ad-hoc UNCITRAL a se vedea: A.M.
Cobuz-Băgnaru, Arbitrajul ad-hoc conform regulilor Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Interna-
ţional, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 378.
ResearchGate has not been able to resolve any citations for this publication.
Article
This article deals with the problem of international arbitration awards whose reasoning is unduly summary. The author, marking the distinction between investor-state and commercial arbitration, discusses the reasons for reasons in international arbitration. The annulment system of the ICSID Convention is briefly addressed, through the instance of the Lucchetti case, with particular focus on the extent of reasoning to be provided when declining or affirming jurisdiction— stressing the inacceptable character of arbitrators merely assuming jurisdiction in the absence of consent by one party. Finally, the author addresses the question whether a decision by an annulment committee on a failure to state reasons should be considered a review of form or of substance .</it
Article
The legitimacy of the World Bank's dispute resolution body - The International Centre for the Settlement of Investment Disputes (ICSID) - is a matter of heated debate. Some states have alleged that ICSID is biased, withdrawn from the ICSID Convention, and advocated creating alternative arbitration systems. Using pre-2007 archival data of the population of then- known arbitration awards, this Article quantitatively assesses whether ICSID arbitration awards were substantially different from arbitration awards rendered in other forums. The Article examines variation in the amounts claimed and outcomes reached to evaluate indicators of bias. The results indicated that there was no reliable statistical relationship between ICSID arbitrations and either amounts claimed or ultimate outcomes. The results generally did not show a statistical difference when controlling for (1) the presence of an Energy dispute, (2) the presence of a Latin American respondent, or (3) the respondent's Development Status. Nevertheless, although outcomes were not statistically different for Latin American and non-Latin American respondents, amounts claimed against Latin American states were higher - but only for non-ICSID arbitration. While the arguably higher initial arbitration risk may contribute to concerns related to perception of bias, the results provide initial evidence that those criticisms may have been misattributed to ICSID. Results suggested, on the whole, that ICSID arbitration awards were not statistically different from other arbitral processes, which is preliminary evidence that ICSID arbitration was not necessarily biased or that investment arbitration operated in reasonably equivalent ways across forums. Caution about this finding is appropriate given the size of the pre-2007 population and as one analysis suggested that for the subset comprised only of ICSID Convention awards as compared to all other awards (including ICSID Additional Facility awards), awards against Low Income respondents were statistically higher than awards against High Income respondents. Qualitative commonalities in that small subset of awards revealed the presence of certain types of law firms (or the lack thereof) or recent civil war in African states. In light of the initial quantitative findings for a pre-2007 population of arbitration awards, but recognizing the need for replication and methods to facilitate qualitative and normative assessments of ICSID, this Article concludes by suggesting that there may be value in implementing tailored reforms and structural safeguards to address arguable concerns of bias, improve the management of international economic conflict, and minimize a potential backlash to the international investment system.
  • S R L Starmill
  • S C Multipack
Starmill S.R.L. and S.C. Multipack S.R.L. v. Romania, The Journal of World Investment & Trade, 15 (2014) 1042-1052. 28 J.O.U.E., L 232, p. 43 din 4.09.2015.
http://www.mediafax.ro/economic/poprire-pe-85-milioane-euro-din-fondurile-romatsa-intr-un-litigiu-al-fratilor-micula-c u-statul-roman-14723572. 47 A se vedea: intervenţia amicus curiae în cauza din SUA
  • Romatsa Milioane Euro Din Fondurile
milioane euro din fondurile ROMATSA, într-un litigiu al fraţilor Micula cu statul român, 18.09.2015, http://www.mediafax.ro/economic/poprire-pe-85-milioane-euro-din-fondurile-romatsa-intr-un-litigiu-al-fratilor-micula-c u-statul-roman-14723572. 47 A se vedea: intervenţia amicus curiae în cauza din SUA: http://www.italaw.com/sites/default/files/case- documents/italaw7096.pdf 48 Tribunalul Bucureşti, încheierea din 13 octombrie 2014, nepublicată.
173 şi urm. 72 Pentru un tablou general al organizaţiilor internaţionale şi entităţilor cu rol de soluţionare a litigiilor: Magdalena-Denisa Lungu, Rolul organizaţiilor internaţionale în soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale
Acţiunile promovate în faţa instanţelor naţionale şi tribunalelor arbitrale, Ed. Universitară, 2016, p. 173 şi urm. 72 Pentru un tablou general al organizaţiilor internaţionale şi entităţilor cu rol de soluţionare a litigiilor: Magdalena-Denisa Lungu, Rolul organizaţiilor internaţionale în soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale, Ed. UJ, 2010, p. 461 şi urm. Pe de altă parte, în privinţa arbitrajului ad-hoc UNCITRAL a se vedea: A.M. Cobuz-Băgnaru, Arbitrajul ad-hoc conform regulilor Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 378.
A se vedea: ROMATSA a câştigat procesul cu fraţii Micula, DIGI, 16.01.2016 disponibil la adresa http://www.digi24.ro/Stiri
  • Romatsa Dintre Acestea Menţionăm Deschiderea Unei Proceduri De Executare Pendinte În Belgia Împotriva
Dintre acestea menţionăm deschiderea unei proceduri de executare pendinte în Belgia împotriva ROMATSA. A se vedea: ROMATSA a câştigat procesul cu fraţii Micula, DIGI, 16.01.2016 disponibil la adresa http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/ROMATSA+a+castigat+procesul+cu+fratii+Micula; AGERPRES, 18.09.2015, ROMATSA nu are nicio calitate în litigiul dintre Micula şi statul român, disponibil la http://www.agerpres.ro/economie/2015/09/18/romatsa-nu-are-nicio-calitate-in-litigiul-dintre-micula-si-statul-roman-18-3
ROMATSA, în pericol să piardă toţi banii din conturi, ECONOMICA.net, 15 ian 2016, disponibil la http://www.economica.net/statul-se-faulteaza-singur-in-procesul- cu-fratii-micula-romatsa-in-pericol-sa-piarda-banii-din-conturi_113089.html
  • M Nicuţ
M. Nicuţ, Statul se faultează singur în procesul cu fraţii Micula. ROMATSA, în pericol să piardă toţi banii din conturi, ECONOMICA.net, 15 ian 2016, disponibil la http://www.economica.net/statul-se-faulteaza-singur-in-procesul- cu-fratii-micula-romatsa-in-pericol-sa-piarda-banii-din-conturi_113089.html; Alina Oprea, Mediafax, Poprire pe 85
Arbitrajul ad-hoc conform regulilor Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional
  • Cobuz-Băgnaru
Cobuz-Băgnaru, Arbitrajul ad-hoc conform regulilor Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 378.
Dar doctrina a observat, imediat după decizia din 2008, posibila confruntare între dreptul Uniunii Europene şi dreptul internaţional: Christina Knahr, ICSID Case No. ARB/05/20, Decision on Jurisdiction and Admissibility
  • Ioan Micula
  • S C Micula
  • S A European Food
  • S C Starmill
  • S C Multipack
  • S R L V Romania
  • Case
Ioan Micula, Viorel Micula, S.C. European Food S.A., S.C. Starmill S.R.L., S.C. Multipack S.R.L. v. Romania, ICSID Case No. ARB/05/20. Dar doctrina a observat, imediat după decizia din 2008, posibila confruntare între dreptul Uniunii Europene şi dreptul internaţional: Christina Knahr, ICSID Case No. ARB/05/20, Decision on Jurisdiction and Admissibility.48 ILM 51 (2009). Arbitral Tribunal, September 24, 2008, The American Journal of International Law, Vol. 104, No. 1, 2010, p. 84-86. În această sentinţă arbitrală nu a fost luată în considerare aplicarea dreptului UE. Cu privire la constituirea unui astfel de tribunal arbitral, a se vedea: Cristina Florescu, Aspecte privind investirea instanţei arbitrale în arbitrajul privind investiţiile străine, RRDA nr. 9/2011, p. 13-44.
  • S R L Starmill
  • S C Multipack
  • S R L V Romania
Starmill S.R.L. and S.C. Multipack S.R.L. v. Romania, The Journal of World Investment & Trade, 15 (2014) 1042-1052.