Content uploaded by Camelia Margea
Author content
All content in this area was uploaded by Camelia Margea on Mar 09, 2016
Content may be subject to copyright.
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
2014
Word 2007
pentru studenții anului 1 MG
Autori: Ioan BANDU & Camelia MARGEA [2012]
Review: Doina Danaiaţă [2014]
2
CUPRINS
Cap. 1 Selecţia textului, zone clipboard ............................................................................ 4
1.1 Posibilităţi de selecţie a textului ................................................................................................... 4
1.2 Introducerea şi ştergerea textului ................................................................................................ 5
1.3 Modul de lucru INSERT şi OVERTYPE ............................................................................................ 6
1.4 Mutarea şi copierea drag and drop .............................................................................................. 6
1.5 Comenzi rapide ............................................................................................................................. 7
1.6 Mutarea/copierea textului folosind clipboard-ul ......................................................................... 8
1.7 Captarea imaginii ecranului. Lucrul cu imagini inserate ............................................................... 9
Cap. 2 Comenzi ale butonului Office ............................................................................... 12
2.1 Salvarea şi recuperarea fişierelor ............................................................................................... 12
2.2 Previzualizarea fişierelor ............................................................................................................ 14
2.3 Tipărirea ...................................................................................................................................... 15
2.4 Stabilirea unităţii măsură ........................................................................................................... 16
2.5 Vizualizarea/ascunderea barelor de derulare ............................................................................ 16
Cap. 3 Fila Home ............................................................................................................ 17
3.1 Căutarea şi înlocuirea unui text .................................................................................................. 17
3.2 Butonul Show/Hide .................................................................................................................... 19
3.3 Formatarea caracterelor............................................................................................................. 20
3.3.1 Folosirea fonturilor. Stiluri de fonturi .................................................................................. 20
3.3.2 Scrierea cu indici superiori şi inferiori .................................................................................. 21
3.3.3 Transformarea literelor mari în mici sau invers ................................................................... 21
3.3.4 Evidenţierea unui text cu marker-ul .................................................................................... 22
3.3.5 Schimbarea culorii fonturilor ............................................................................................... 23
3.3.6 Folosirea chenarelor ............................................................................................................ 23
3.4 Formatarea paragrafelor ............................................................................................................ 24
3.4.1 Indentarea şi spaţierea rândurilor unui paragaf ................................................................. 25
3.4.2 Alinierea textului pe orizontală ........................................................................................... 27
3.4.3 Numerotarea sau marcarea paragrafelor ........................................................................... 28
3.5 Sortarea paragrafelor ................................................................................................................. 29
3.6 Copierea şi ştergerea formatării ................................................................................................. 30
Cap. 4 Tab-uri ................................................................................................................ 31
4.1 Aliniatorii impliciţi ....................................................................................................................... 31
4.2 Alţi aliniatori ............................................................................................................................... 32
Cap. 5 Fila Insert ............................................................................................................ 33
5.1 Anteturi şi subsoluri .................................................................................................................... 33
5.2 Forţarea sfârşitului de pagină ..................................................................................................... 34
5.3 Numerotarea paginilor ............................................................................................................... 34
5.4 Inserarea unor fişiere în documentele create cu Word ............................................................. 35
5.6 Tabele ......................................................................................................................................... 35
5.6.1 Crearea. Introducerea datelor ............................................................................................. 36
5.6.2 Chenare şi umbre. Formatarea automată ........................................................................... 37
3
5.6.3 Înlăturarea şi adăugarea de elemente unui tabel ............................................................... 38
5.6.4 Transformarea unui text în tabel şi invers ........................................................................... 40
5.6.5 Unirea celulelor. Divizarea unei celule ................................................................................. 41
5.6.6 Redimensionarea ................................................................................................................. 41
5.6.7 Sortarea ............................................................................................................................... 43
5.6.8 Modificarea orientării textului şi alinierea textului în celule ............................................... 45
5.6.9 Aranjarea unui tabel în pagină ............................................................................................ 45
5.6.10 Secţionarea tabelelor. Repetarea capului de tabel ........................................................... 46
Cap. 6 Fila References .................................................................................................... 47
6.1 Note de subsol şi note de final ................................................................................................... 47
6.2 Lucrul cu legende ........................................................................................................................ 48
6.3 Referinţe încrucişate................................................................................................................... 50
6.4 Generarea automată a unui cuprins ........................................................................................... 51
6.4.1 Crearea cuprinsului folosind stilurile de tip Heading ................................................................. 51
6.4.2 Actualizarea cuprinsului ...................................................................................................... 53
6.4.3 Blocarea cuprinsului ............................................................................................................ 54
Cap. 7 Fila Page Layout................................................................................................... 55
7.1 Scrierea pe coloane (stil ziar) ...................................................................................................... 55
7.2 Fixarea marginilor ....................................................................................................................... 56
7.3 Alinierea pe verticală a textului în pagină .................................................................................. 58
Cap. 9 Fila Review .......................................................................................................... 60
9.1 Verificarea ortografiei ................................................................................................................ 60
9.2 Numărarea cuvintelor ................................................................................................................ 60
4
CAP. 1 SELECŢIA TEXTULUI, ZONE CLIPBOARD
1.1 Posibilităţi de selecţie a textului
Cele mai multe operaţii de făcut în aplicaţia Word necesită în prealabil selectarea de text, apoi
specificarea de comenzi ce vor afecta textul selectat.
O selectare eficientă a textului, duce la economisirea de timp, deoarece astfel se va putea edita
sau formata dintr-o dată tot textul selectat, şi nu doar câte o literă sau câte un cuvânt. De aceea, vom
prezenta în continuare mai multe modalităţi de selecţie a textului.
Se mută indicatorul (cursul de mouse) pe cuvântul dorit şi se execută dublu-clic pe el. Cuvântul
va fi evidenţiat, pentru a indica faptul că este selectat.
Se plasează indicatorul la stânga cuvântului dorit şi se execută clic cu butonul stâng al mouse-
ului pentru a poziţiona punctul de inserare la începutul cuvântului. Se apasă apoi tasta Shift, şi
cu ea rămânând apăsată se plasează indicatorul la dreapta cuvântului ultim de selectat şi se
execută din nou un clic. Cuvintele dintre poziţiile în care s-a executat clic vor fi evidenţiate.
Se ţine apăsată tasta Shift, se apasă tasta săgeată-jos şi apoi tasta săgeată-dreapta până când
este selectat blocul dorit, apoi se eliberează tasta săgeată şi tasta Shift.
Pentru selecţia documentului ţineţi apăsată tasta Ctrl şi apăsaţi tasta A.
Cea mai folosită metodă de selectare a textului este cea folosind mouse-ul, mai exact prin
plasarea cursorului la capătul blocului de selectat, apoi plimbându-l pe deasupra textului de
selectat, menţinându-i apăsat butonul stâng în acest timp, apoi eliberându-l când s-a ajuns la
celălalt capăt al blocului de text.
Pentru a selecta o coloană se ţine apăsată tasta Alt şi menţinând apăsat butonul stâng se
plimbă pe deasupra textului de selectat.
Pentru a selecta zone de text necontinue se poate folosi tasta Ctrl, în timp ce se trece la
selectarea următoarelor zone de text (Figura 1. 1).
Figura 1. 1
În mod implicit, Word selectează cuvinte întregi. De exemplu, dacă se începe selecţia la
jumătatea unui cuvânt şi se deplasează indicatorul dincolo de ultimul său caracter, Word selectează
întregul cuvânt. Se poate indica Word-ului să selecteze doar caracterele peste care s-a deplasat
indicatorul, astfel:
Office Button → Word Options → Advanced → se dezactivează opţiunea When selecting,
automatically select entire word (Figura 1. 2).
5
Figura 1. 2
O selecţie rapidă se poate face cu bara de selecţie – zona din marginea stângă a paginii ferestrei
de document (când indicatorul se află în această zonă, el se transformă într-o săgeată cu vârful spre
dreapta-sus , ca în Figura 1. 3).
Pentru selectarea unui rând de text, se poziţionează indicatorul în bara de selecţie, în dreptul
rândului dorit şi se execută clic cu butonul stâng al mouse-ului.
Pentru selectarea unui paragraf, se execută dublu-clic în bara de selecţie, în dreptul
paragrafului respectiv.
Pentru selectarea mai multor rânduri sau paragrafe de text, trageţi de indicatorul mouse-ului
de-a lungul barei de selecţie.
Pentru selectarea întregului document, executaţi triplu-clic în bara de selecţie.
Figura 1. 3
Deselectarea textului se face dând clic oriunde în document.
1.2 Introducerea şi ştergerea textului
Locul unde va apare pe ecran următorul caracter ce urmează a fi tastat este indicat de un
indicator de inserare (de forma |), care clipeşte.
La introducerea unui text în Word sau în PowerPoint, când rândul de text ajunge la marginea din
dreapta a ecranului, următorul cuvânt care este tastat trece automat pe un rând nou. Această
caracteristică se numeşte aranjarea automată a cuvintelor (word wrapping).
Câteva reguli de lucru
Încheierea unui paragraf (şi trecerea la un nou aliniat) se face cu tasta Enter.
Cu Shift+Enter are loc trecerea la un alt rând, în cadrul aceluiaşi paragraf.
Cu tasta Delete se şterge caracterul situat la dreapta indicatorului de inserare
Cu tasta Backspace se şterge caracterul situat la stânga indicatorului de inserare.
6
Cu Delete sau Backspace se şterge zona selectată anterior.
Dacă observăm că una sau mai multe comenzi executate conduc la rezultate nedorite, se poate
folosi butonul Undo , sau opţiunile din lista butonului Undo, pentru a anula ultimele operaţii,
documentul revenind succesiv la stările precedente.
Dacă ne răzgândim din nou, se execută clic pe butonul Redo (Reluarea comenzii anulate) ,
pentru a reface comenzile anterior anulate.
1.3 Modul de lucru INSERT şi OVERTYPE
Pentru a introduce un text într-un document trebuie amplasat cursorul de inserţie (bara
verticală care pâlpâie) în locul dorit, după care urmează introducerea efectivă a textului. Word oferă două
moduri de editare: Insert şi Overtype.
Implicit, Word-ul se află în modul Insert (inserare). În acest caz, când începem să scriem,
caracterele sunt adăugate la stânga punctului de inserare, împingând spre dreapta textul existent.
În modul Overtype (Suprascriere), fiecare caracter pe care-l introducem înlocuieşte un caracter
existent.
Pentru trecerea dintr-un mod în altul, se procedează astfel:
Office Button → Word Options → Advanced → se selectează casetele Use the Insert key to
control overtype mode, Use overtype mode (Figura 1. 4).
Figura 1. 4
1.4 Mutarea şi copierea drag and drop
În general, mutarea şi copierea textului bazată pe mouse (tehnica drag and drop — tragere şi
plasare) se foloseşte pe distanţe mici. Aceasta înseamnă că atât sursa, cât şi locul de destinaţie sunt
7
vizibile simultan. Această variantă de copiere/mutare poate fi realizată numai dacă este activată opţiunea
Allow text to be dragged and dropped din Figura 1. 5.
Figura 1. 5
Pentru mutarea unui text selectat:
se trage de selecţie cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, în locul unde se doreşte
mutarea;
se eliberează butonul mouse-ului când cursorul de inserţie (apare punctat) s-a fixat în locul
unde se doreşte fixarea textului.
Pentru copierea unui text selectat:
se ţine apăsată tasta Ctrl şi cu butonul stâng al mouse-ului apăsat, se trage de selecţie;
când punctul de inserare s-a poziţionat în locul unde se doreşte copierea, se eliberează
butonul mouse-ului, apoi tasta Ctrl.
1.5 Comenzi rapide
Dacă suntem obişnuiţi cu tastatura, comenzile rapide pot fi mai eficiente.
Exemple de comenzi rapide
Ctrl+Home , deplasează cursorul de inserare la începutul documentului;
Ctrl+B, pentru a îngroşa textul;
Ctrl+U, pentru a sublinia textul;
Ctrl+I, pentru a înclina textul;
Ctrl+L, pentru a alinia un paragraf la stânga;
Ctrl+R, pentru a alinia un paragraf la dreapta;
Ctrl+E, pentru a centra un paragraf;
Ctrl+End , deplasează cursorul de inserare la sfârşitul documentului;
Home, pentru deplasarea punctului de inserare la începutul rândului;
End, pentru deplasarea punctului de inserare la sfârşitul rândului;
Page Down, pentru deplasarea punctului de inserare cu o pagină în jos;
8
Page Up, pentru deplasarea punctului de inserare cu o pagină în sus.
1.6 Mutarea/copierea textului folosind clipboard-ul
Este posibilă mutarea sau copierea unui text, în cadrul aceluiaşi fişier sau într-un alt fişier,
folosind clipboard-ul.
Operaţiile de mutare pot fi efectuate în toate aplicaţiile din Microsoft Office folosind butoanele
Cut (Decupare) şi Paste (Lipire) din fila Home, grupul Clipboard, sau opţiunile Cut şi Paste
din meniul contextual, astfel:
se selectează textul;
se execută clic pe Cut, iar aplicaţia mută textul într-o zonă de memorie temporară, numită
Clipboard;
se plasează apoi punctul de inserare în locul unde se doreşte a fi copiat textul din Clipboard;
se execută clic pe Paste.
Operaţiile de copiere se efectuează cu ajutorul butoanelor Copy (Copiază) şi Paste ,
sau folosind opţiunile Copy şi Paste din meniul contextual, astfel:
se selectează textul;
clic pe Copy – aplicaţia va memora textul în Clipboard;
se plasează cursorul de inserare în locul unde se doreşte a fi copiat textul din Clipboard;
se execută clic pe Paste – astfel aplicaţia va aduce şi va „lipi” textul memorat anterior în
Clipboard.
Se poate lucra cu un Clipboard extins. Pentru aceasta se dă clic pe săgeata ce urmează după
grupul Clipboard.
Particularitatea acestui nou tip de clipboard este structurarea lui în 24 de zone de memorie,
astfel putându-se realiza mai multe copieri succesive (24 de copieri diferite), fără a se şterge cea
precedentă. Înainte de a da comanda Paste se poate alege oricare dintre cele 24 de memorări făcute
anterior pentru a insera în document conţinutul zonei clipboard alese. Implicit, dacă nu se face nici o
altă alegere, se inserează conţinutul ultimei zone memorate.
9
Când se dă clic pe butonul Paste All din fereastra clipboard se copiază în document conţinutul
tuturor zonelor clipboard.
Pentru copierea textului din clipboard, fără formatări:
copiaţi textul în clipboard;
fila Home → grupul Clipboard → butonul (cu săgeată) Paste → Paste Special;
din fereastra Paste Special (Figura 1. 6) selectaţi Unformatted Text.
Figura 1. 6
1.7 Captarea imaginii ecranului. Lucrul cu imagini inserate
Captarea imaginii ecranului reprezintă de fapt o operaţie de copiere folosind memoria
clipboard. Astfel, pentru a memora în clipboard:
toată imaginea de pe ecran, se apasă tasta Prt Scr.
doar fereastra activă, se apasă tastele Alt+Prt Scr.
De multe ori, după copierea unei imagini într-un document se impune decuparea,
redimensionarea şi alegerea modului de aranjare a textului în jurul ei.
Decuparea unei imagini se poate face asupra unei imagini selectate (clic pe imagine pentru a se
afişa chenarul şi cele opt puncte de control), alegând din meniul contextual comanda Size. În fereastra
Size (Figura 1. 7), se modifică valorile din casetele Left, Right, Top, Bottom, din grupul Crop from, cu cele
corespunzătoare mărimii ce trebuie decupate din fiecare latură.
10
Figura 1. 7
O altă variantă (mai directă) pentru decuparea unei imagini este folosirea butonului Crop, ce se
găseşte în fila Format, grupul Size.
Butonul determină modificarea formei cursorului (când acesta se poziţionează pe unul
dintre punctele de control). Se ţine apăsat butonul stâng al mouse-ului şi se procedează ca la
redimensionare.
Redimensionarea unei imagini pentru care se cunosc anterior dimensiunile la care trebuie
adusă, se poate face utilizând fereastra de dialog Size, din Figura 1. 7. În fereastra Size, se modifică
valorile din zonele Size and rotate sau procentele de scalare – în casetele Width (Lăţime) şi Height
(Înălţime) din grupul Scale.
Opţiuni pentru rotire se găsesc şi în meniul Format, grupul Arrange.
Pentru a reveni la imaginea iniţială folosiţi butonul Reset.
O altă variantă pentru redimensionarea imaginii este cea folosind punctele de control. După ce s-a
selectat imaginea pentru a se afişa chenarul şi punctele de control, se poate trage de unul dintre punctele din
colţuri – pentru a redimensiona imaginea proporţional, sau de unul dintre punctele de pe laturi – pentru a
modifica numai o dimensiune (lăţimea sau înălţimea).
Pentru aranjarea textului în jurul imaginii folosiţi butonul Text Wrapping din grupul Arrange, fila
Format (Figura 1. 8) sau comanda Text Wrapping din meniul contextual.
11
Figura 1. 8
Pentru compresia imaginii, după selectarea ei, din fila Format, grupul Adjust, se alege comanda
Compress Pictures. Se poate comprima imaginea selectată sau toate imaginile din document.
12
CAP. 2 COMENZI ALE BUTONULUI OFFICE
2.1 Salvarea şi recuperarea fişierelor
Documentul (fişierul) creat există doar în memoria calculatorului şi dispare în cazul în care
calculatorul este oprit cu sau fără intenţie. De aceea, este necesară salvarea documentului, adică
scrierea pe un suport de stocare mai îndelungată a datelor.
Operaţia de salvare este foarte importantă, neefectuarea ei sau efectuarea ei într-un mod
incorect duce la irosirea muncii depuse pentru crearea/modificarea fişierului respectiv. Datorită
importanţei salvării, majoritatea aplicaţiilor prevăd implicit un mod de avertizare a utilizatorului. Astfel,
chiar dacă s-a uitat efectuarea comenzii de salvare, înainte de închiderea programului respectiv apare o
fereastră de atenţionare (Figura 2. 1), în care apare mesajul Do you want to save the changes to …
(„Doriţi salvarea modificărilor în … ?”).
Figura 2. 1
Nu este însă indicat a recurge la această variantă, drept care se recomandă salvarea explicită, alegând din
meniul butonului Office Button o comandă de salvare.
Prin comanda Save are loc prin scrierea noii versiuni peste cea veche. Dacă fişierul este salvat pentru prima
oară, se deschide fereastra de dialog Save As... (Figura 2. 2).
Prin comanda Save As…, după alegerea tipului de fişier ce se va crea, se deschide fereastra de dialog Save
As... ( ) în care se poate preciza fiecare element privind salvarea modificărilor efectuate: Save in (loc), File name
(numele fişierului), Save as type (tipul fişierului).
Figura 2. 2
Din lista Save as type se pot selecta următoarele tipuri de fişiere: Word Document, Word Macro-
Enabled Document, Word 97-2003 Document, Word Template, Word Macro-Enabled Template, Word
Fereastra de atenţionare
privind salvarea unui fişier
Numele (nou)
pe care îl va
avea fişierul
Tipul sub care poate
fi salvat
(diferă în funcţie de
aplicaţie)
Locaţia în care va fi
salvat fişierul
13
97-2003 Template, PDF, XPS Document, Single File Web Page, Web Page, Web Page Filtered, Rich Text
Format, Plain Text, Word XML Document, Word 2003 XML Document, OpenDocument Text, Works 6.0-
9.0, Works 7.0.
Când s-a creat un fişier şi se doreşte păstrarea originalului, se va salva fişierul (modificat) sub alt
nume (sau în altă locaţie).
Dacă s-a selectat tipul Web Page, fişierul e salvat ca pagină Web. Tipul fişierului este htm. Este
posibilă publicarea paginii pe World Wide Web sau în intranet-ul unei firme. Se poate preciza titlul paginii
(clic pe butonul Change Title) – acesta va apare în bara de titlu a browser-ului Web.
Un dublu-clic pe o pagină Web va determina afişarea ei într-un browser, şi nu deschiderea
aplicaţiei ce a generat-o.
Aplicaţiile Microsoft Office pot fi „programate” ca la un anumit interval de timp să salveze
informaţii în vederea unei eventuale recuperări.
Acest mod de recuperare automată nu înlocuieşte operaţia de salvare, ci constituie doar o
protejare suplimentară faţă de varianta salvării „clasice”. Activarea opţiunii de recuperare automată şi
fixarea intervalului între două asemenea salvări succesive se face astfel:
Office Button → Word Options → Save → se selectează caseta Save AutoRecover information
every (Salvează informaţii pentru recuperare la fiecare) şi în caseta minutes (minute), se introduce
intervalul de timp la care se doreşte salvarea automată.
Figura 2. 3
Recuperarea documentelor este foarte eficace. Dacă a survenit o întrerupere neaşteptată a
aplicaţiei, aplicaţia va încerca să recupereze documentul pe baza informaţiilor salvate până atunci. La
repornirea aplicaţiei, în stânga ferestei va apare afişat un Task Pane numit Document Recovery (Fig. 6.
1, în partea stângă a ferestrei)., conţinând atât versiunile originale a fişierelor care erau deschise când a
survenit blocajul (au în titlu specificaţia [Original]), cât şi fişierele care au putut fi recuperate (au în titlu
specificaţia [Recovered]). Se pot deschide fiecare dintre fişiere, iar după examinarea lor se poate salva
fişierul care corespunde ultimelor modificări, respectiv se închid celelalte. După finalizarea recuperării se
închide Task Pane-ul Document Recovery şi se poate continua lucrul în mod normal.
14
Fig. 6. 1
2.2 Previzualizarea fişierelor
Înainte de listare, este bine să fie analizat aspectul documentului şi a efectua eventual anumite
„retuşuri”. Pentru vedea cum va arăta textul în pagină, se dă clic pe butonul Print Preview de pe
bara cu acces rapid sau se selectează opţiunea cu acelaşi nume din meniul butonului Office Button. Va
apare fila Print Preview (Figura 2. 4), ce conţine mai multe grupuri şi butoane.
Figura 2. 4
În modul de vizualizare Print Preview se poate analiza mai atent textul „apropiind” pagina
astfel: se deplasează indicatorul mouse-ului peste text, iar când acesta se transformă într-o lupă, se
execută clic cu butonul stâng al mouse-ului. La un nou clic, se revine la mărimea afişată anterior. Utilizarea
butoanelor:
» Butonul Print (Tipărire) – pentru tipărirea rapidă a întregului document
15
» Butonul Magnifier (Mărire) – se foloseşte dacă lupa nu este vizibilă când cursorul mouse-
ului este deasupra unei pagini.
» Butonul One Page (O pagină) – umple fereastra cu pagina la care eraţi în momentul respectiv;
pentru a vedea celelalte pagini, acţionaţi tastele Page Up , Page Down .
» Butonul Multiple Pages – afişarea mai multor pagini, una lângă cealaltă, pentru a avea o
imagine de ansamblu asupra documentului.1
» Caseta Zoom – apropierea sau îndepărtarea paginii, lucru care se mai poate realiza alegând
sau introducând un procent în caseta Zoom .
» Butonul View Ruler – ascunde/vizualizează riglei.
» Butonul Full Screen (Ecran plin) – maximizează fereastra de vizualizare a documentului (nu
mai sunt vizibile meniul sau/şi alte aplicaţii deschise). Pentru revenire, se apasă din nou, sau
acţionaţi tasta Esc .
Apăsând pe butonul Close din bara cu instrumente Print Preview, sau pe tasta Esc, se revine în
modul de lucru anterior.
2.3 Tipărirea
Tipărirea poate fi făcută atât din modul de previzualizare (vezi paragraful anterior) sau se
selectează opţiunea Print din meniul butonului Office Button.
Se pot stabili opţiuni de tipărire (Figura 2. 5):
în secţiunea Printer a ferestrei de dialog Print, se poate selecta imprimanta care să listeze (una
din imprimantele instalate) – din lista Name;
paginile de listat – în secţiunea Page range (de exemplu, cu opţiunea Pages, iar în caseta de
text dacă introducem 1-13, 20, 30-, se vor tipări paginile de la 1 la 13, pagina 20 şi paginile de
la 30 până la sfârşitul documentului);
numărul de exemplare –în secţiunea Copies; secţiune în care se poate preciza prin Collate,
gruparea copiilor, astfel:
dacă se validează, sunt listate paginile din primul exemplar, apoi cele din următorul ş.a.m.d.;
dacă nu se validează, se listează numărul de copii specificat din prima pagină, apoi toate exemplarele
din următoarea ş.a.m.d.
1 Numărul de pagini afişate depinde, mai ales, de monitor şi de placa grafică.
16
Figura 2. 5
2.4 Stabilirea unităţii măsură
Unitatea de măsură afişată pe riglă poate fi stabilită astfel:
Office Button → Word Options → Advanced → se selectează o unitate de măsură din caseta Show
measurements in units of:(Figura 2. 6)
Figura 2. 6
2.5 Vizualizarea/ascunderea barelor de derulare
Pentru vizualizarea/ascunderea barei de derulare orizontală/verticală, se selectează/deselectează
casetele de validare corespunzătoare din Figura 2. 6.
17
CAP. 3 FILA HOME
3.1 Căutarea şi înlocuirea unui text
Pentru a căuta un fragment de text se apasă Ctrl+Home pentru a muta punctul de inserare la
începutul documentului şi se alege opţiunea Find din grupul Editing.
În caseta Find What (De căutat) din Figura 3. 1 se scrie şirul de căutat şi se execută clic pe
Find Next (Găseşte următoarea apariţie). Word caută în document până când localizează prima
apariţie a şirului.
Figura 3. 1
Procedura de căutare poate fi perfecţionată executând clic pe butonul More (mai multe detalii).
În acest caz, fereastra de dialog afişează opţiuni suplimentare (Figura 3. 2). Executând clic pe butonul
Less (mai mică) se revine la dimensiunea precedentă a ferestrei.
Figura 3. 2
18
Pentru a căuta un text căruia i s-a atribuit un anumit format:
clic pe butonul Format;
clic pe elementele de formatare dorite (de exemplu, pe Font..., pentru formate de caracter, pe
Paragraph..., pentru formate de paragraf, pe Style... pentru stiluri etc.) şi se aleg opţiunile de
formatare ale textului căutat.
Semnificaţia opţiunilor de căutare afişate cu More:
Match case – ţine cont de literele mari şi cele mici;
Find whole words only – caută doar cuvinte întregi;
Use wildcards – foloseşte caractere de înlocuire;
Find all word forms – găseşte toate formele unui cuvânt;
Sounds Like – caută şirul de caractere care se pronunţă la fel, dar se ortografiază diferit (în
engleză) faţă de textul din caseta Find What.
În caseta Search se precizează porţiunea de căutare: în tot documentul (All), de la punctul de
inserţie în jos (Down), în sus (Up).
Există posibilitatea căutării unor caractere speciale, ca de exemplu tabulatoare, marcaje de
paragraf. Pentru aceasta se dă clic pe butonul Special şi se aleg caracterele dorite (ele apar cu numele
lor, nu cu semn grafic).
Se poate folosi pagina Go To (Figura 3. 3) pentru a face căutarea de la o anumită pagină, linie etc.
Figura 3. 3
Dacă trebuie făcută (şi) înlocuirea unui text găsit, se poate trece pe pagina Replace a ferestrei,
sau apela din grupul Editing comanda Replace. În caseta de editare Replace With (Înlocuieşte cu), se
scrie textul cu care se doreşte înlocuirea (Figura 3. 4).
Când trebuie efectuată aceeaşi înlocuire de mai multe ori, folosirea comenzii Replace All
automatizează procesul.
19
Figura 3. 4
Butonul Find Next porneşte căutarea. Odată găsit un text identic cu cel precizat, se poate opta
pentru:
înlocuirea apariţiei – cu clic pe Replace (înlocuieşte);
înlocuirea tuturor apariţiilor din document, fără a mai vedea fiecare apariţie – cu clic pe Replace
All (înlocuieşte peste tot);
omiterea apariţiei marcate şi trecerea la evidenţierea următoarei – cu clic pe butonul Find Next;
închiderea ferestrei Find and Replace – cu clic pe butonul Cancel.
Dacă s-a greşit operaţia de înlocuire, putem reveni la forma iniţială a textului folosind comanda
Undo Replace din meniul Edit. Opusa comenzii Undo Replace este Redo Replace (reia acţiunea la care
s-a renunţat înainte).
3.2 Butonul Show/Hide
Butonul Show/Hide¶ ( ) din grupul Paragraph determină afişarea caracterelor netipăribile,
cum ar fi semnul de sfârşit de paragraf ( )– generat de o apăsare a tastei Enter, spaţiul ( ) – generat de
o apăsare a tastei Space (Spaţiu), tabulatorul ( ) – generat de o apăsare a tastei Tab sau inserat
automat după marcator, la listele marcate automat etc.
În Figura 3. 5 poate fi observat cum apare, comparativ, un document cu activarea afişării caracterelor
netipăribile, iar apoi fără afişarea acestora (aşa cum este afişat implicit de Word).
Figura 3. 5
20
Revenirea la modul normal de vizualizare se face acţionând din nou butonul Show/Hide¶.
3.3 Formatarea caracterelor
Formatarea constă în modificarea aspectului documentului, ca: schimbarea marginilor, spaţierea
dintre rânduri, indentarea etc. Ea se poate face: pe un text existent sau anterior introducerii textului.
Pentru formatarea unui text existent, se selectează textul şi se aplică comenzile de formatare.
Efectul este vizibil imediat.
În cazul formatării anterioare introducerii textului, efectul va fi vizibil după introducerea textului. În
acest caz se plasează cursorul de inserţie în locul unde dorim să apară textul cu noul aspect, se activează
comanda/comenzile de formatare şi se tastează textul.
În general, comenzile de formatare (a caracterelor, paragrafelor, obiectelor grafice etc.) sunt
grupate în fila Home, în grupurile Clipboard, Font, Paragraph şi Styles (Figura 3. 6).
Figura 3. 6
Comenzi de formatare se găsesc şi în meniul contextual (Figura 3. 7).
Figura 3. 7
Formatarea caracterelor se referă la operaţiile legate de caracteristicile care influenţează
aspectul caracterelor dintr-un document.
3.3.1 Folosirea fonturilor. Stiluri de fonturi
Aspectul unui document este foarte mult influenţat de fontul folosit. Fontul reprezintă anumite
caracteristici comune caracterelor.
Elementele ce definesc un font sunt:
dimensiunea — mărimea de afişare sau de tipărire a caracterelor; ea este în general indicată
prin puncte (1 punct = 1/72 inch);
stilul — normal, bold (îngroşat), italic (înclinat) sau bold italic (îngroşat şi înclinat);
21
efectul — culori, efecte speciale gen Underline (subliniat), alte efecte de umplere;
serifele — proiecţii (serife) care le extind în partea superioară şi inferioară, peste marginile
obişnuite (exemplu: fontul Courier sau Times New Roman); fonturile fără serife (sans-serif) nu
au asemenea proiecţii (exemplu: fontul Arial);
spaţierea — spaţiile dintre caractere, afişate pe ecran sau pe pagina tipărită; există fonturi cu
spaţiere fixă, cum este Courier, care au aceleaşi spaţii între caractere şi fonturi cu spaţiere
proporţională, gen Arial, care ajustează spaţiul dintre caractere pe baza formei caracterelor
respective;
lăţimea — lăţimea fiecărui caracter individual poate fi: fixă, normală, condensată sau
expandată.
În Figura 3. 6 s-a selectat tipul de font Verdana (Body), dimensiunea este 11.
» SCHIMBAREA TIPULUI DE FONT ŞI/SAU MĂRIMII CARACTERELOR
Pentru un text existent:
se selectează textul;
se selectează din listă un alt font (pentru schimbarea tipului), respectiv o altă valoare (pentru
schimbarea mărimii) se scrie sau se alege din lista derulantă Font Size dimensiunea dorită.
Pentru un text nou:
se fixează cursorul de inserţie în locul unde se doreşte introducerea textului;
se schimbă numele fontului şi mărimea, ca mai sus;
se introduce noul text.
» Aplicarea STILURILOR DE FONT se realizează asemănător, folosind butoanele din grupul Font:
bold (îngroşat), italic (înclinat), ...
Fontul, stilul de font şi mărimea fontului se pot modifica şi în fereastra de dialog Font ( Figura 3.
8), ce poate fi afişată cu comanda Font , din meniul contextual.
3.3.2 Scrierea cu indici superiori şi inferiori
Pentru scrierea cu indici superiori şi inferiori se apasă butoanele Superscript (indice superior)
sau Subscript (indice inferior), din grupul Font.
3.3.3 Transformarea literelor mari în mici sau invers
Textul scris cu litere mici poate fi transformat uşor în text scris cu litere mari sau invers folosind
butonul Change Case , din grupul Font. După un clic pe buton, apare o listă din care se poate opta
pentru una dintre următoarele cinci opţiuni:
22
Sentence case.
lowercase
UPPERCASE
Capitalize Each Word
tOGGLE cASE
Prima literă din propoziţie mare (restul mici)
numai litere mici
NUMAI MAJUSCULE
Prima Literă Mare Din Fiecare Cuvânt
Schimbă literele din mari în mici sau invers
O altă modalitate de a scrie cu majuscule este folosirea ferestrei Font (Figura 3. 8), validând
caseta All Caps, sau Small Caps – se face diferenţă între literele mici şi cele mari (literele mari sunt scrise
obişnuit, iar cele mici cu majuscule mai mici ca şi înălţime, de exemplu: Litera).
Figura 3. 8
3.3.4 Evidenţierea unui text cu marker-ul
Punerea în evidenţă a unui text se poate face şi asemenea utilizării unui marker de culoare, astfel:
clic pe ▼ din dreapta butonului Text Highlight Color , din grupul Font şi se alege o
culoare din lista afişată;
cu butonul stâng apăsat, se trage cursorul mouse-ului, având forma unui creion de marcare,
peste textul care trebuie marcat.
Pentru demarcare, se trage din nou creionul de marcare peste textul marcat, alegând No Color.
Pentru a dispare cursorul de marcare, se apasă tasta Esc .
23
3.3.5 Schimbarea culorii fonturilor
Pentru schimbarea culorii fonturilor, se poate utiliza butonul Font color din grupul Font ,
sau opţiunea omonimă din fila Font a fereastrei de dialog Font (Figura 3. 8) .
3.3.6 Folosirea chenarelor
Pentru a da un aspect deosebit unor porţiuni din cadrul documentului există posibilitatea
încadrării acestora cu linii sau borduri şi de colorare sau umplere a interiorului lor cu anumite culori sau
modele. Se poate formata atât un text deja introdus (se selectează în prealabil, apoi se dă comanda), cât
şi un text care urmează a fi tastat (se aleg comenzile de formatare, apoi se introduce textul).
Comenzile pot fi date folosind unul din cele două butoane Borders and Shading din Figura 3. 9.
a) b)
Figura 3. 9
Când se apasă butonul al doilea (Figura 3. 9 b), apare un meniu ca în Figura 3. 10, din care se
selectează un anumit tip de bordură sau Borders and Shading.
Figura 3. 10
24
În Figura 3. 11 se prezintă fereastra Borders and Shading.
Figura 3. 11
În cazul ferestrei din Figura 3. 11, pentru încadrarea textului se foloseşte pagina Borders, iar
pentru fond, pagina Shading. Se poate stabili distanţa de la bordură la text (selectând butonul Options),
culoarea liniei (Color), chenarul dorit (Setting), tipul liniilor (Style), lăţimea liniilor (Width) ş.a.
Din lista Apply to se alege cui trebuie aplicat chenarul.
Din pagina Shading se poate selecta: procentul de umbrire sau modelul de haşură (Style),
culoarea umbrei (Color).
3.4 Formatarea paragrafelor
Paragraful sau aliniatul în Word, este orice cantitate de text sau alte obiecte urmată de un
marcaj de sfârşit de paragraf.
Un marcaj de sfârşit de paragraf se inserează la apăsarea tastei Enter şi poate fi vizualizat în
modul de afişare a caracterelor neimprimabile.
Principalele operaţii ce pot fi efectuate asupra paragrafelor privesc:
alinierea pe orizontală (meniul contextual, comanda Paragraph..., sau butoanele
din grupul Paragraph);
indentarea — distanţa faţă marginile delimitând zona normală de text a unei pagini (meniul
contextual, comanda Paragraph... , sau butoanele din grupul Paragraph);
25
spaţierea dintre rânduri (meniul contextual, comanda Paragraph..., sau butonul Line spacing
din grupul Paragraph);
marcarea cu litere sau cifre (meniul contextual, comenzile Bullets şi Numbering, sau butoanele
din grupul Paragraph).
În Figura 3. 12 se pot observa diferite setări grupate în fereastra de dialog Paragraph, care au
fost aplicate unor diferite paragrafe.
Figura 3. 12
3.4.1 Indentarea şi spaţierea rândurilor unui paragaf
Indentarea este operaţiunea de schimbare a distanţei textului ce formează un paragraf, faţă de
margini (marginile la care se opreşte textul introdus).
Indentarea funcţionează pentru o porţiune de text. Ea se poate realiza direct pe riglă, sau cu
ajutorul ferestrei de dialog.
Pentru schimbarea poziţiei indenturilor cu ajutorul riglei se trage simbolul corespunzător la
poziţia dorită. În timpul tragerii apare o linie verticală pe document pentru a marca noua poziţie.
Noile indentări se aplică doar paragrafelor selectate. Dacă nu există paragraf selectat, se aplică
paragrafului în care este cursorul.
Tipuri de indentări:
26
în marginea stângă (Left Indent);
în marginea dreaptă (Right Indent);
se poate opta suplimentar şi pentru:
indentarea în stânga numai a primei linii (First Line Indent);
indentare „atârnată” – liniile care urmează primei linii încep mai spre interior faţă de
aceasta (Hanging Indent).
Pentru a creşte sau descreşte rapid indentarea din partea stângă a paragrafului curent sau a
celor selectate în prealabil, se pot folosi butoanele Increase Indent (creşterea indentării), respectiv
Decrease Indent (micşorarea indentării) din grupul Paragraph.
Pentru indentarea cu ajutorul ferestrei de dialog, se procedează în felul următor:
se deschide fereastra Paragraph (Figura 3. 13) folosind butonul cu săgeată din Figura 3. 6, ce
apare după numele grupului Paragraph, sau se selectează comanda Paragraph din meniul
contextual;
Figura 3. 13
se selectează, dacă este cazul, pagina cu opţiuni Indents and Spacing;
schimbăm valorile spaţiului din stânga şi din dreapta folosind butoanele de
incrementare/decrementare din zona Indentation;
pentru indentarea primei linii se foloseşte caseta Special şi se selectează din aceasta First line;
27
pentru indentarea liniilor care urmează primei se selectează din caseta Special opţiunea
Hanging;
se selectează distanţa, din caseta By.
Efectul setărilor curente se pot vizualiza în zona Preview.
Schimbarea alinierii se poate realiza:
folosind butoanele de aliniere din grupul Paragraph;
folosind fereastra de dialog Paragraph , lista Alignment de pe pagina Indents and Spacing
(Figura 3. 13).
Schimbarea spaţiului dintre liniile unui paragraf se poate realiza folosind butonul Line Spacing
din grupul Paragraph, sau lista Line Spacing din fereastra Paragraph (Figura 3. 14).
Figura 3. 14
Posibilităţile sunt: la un rând (Single), la un rând şi jumătate (1,5 lines), la 2 rânduri (Double),
cel puţin (At Least) la valoarea precizată în caseta At, sau exact (Exactly) la o valoare precizată în caseta
At. Multiple creşte spaţierea de un număr de ori precizat în caseta At.
Spaţiul dintre paragrafe (înainte sau după paragraful/paragrafele selectate) se poate preciza în
aceeaşi fereastră, în lista Before (spaţiul dinainte) sau After (spaţiul de după).
3.4.2 Alinierea textului pe orizontală
Word oferă patru variante de aliniere a textului raportat la marginile verticale paginii: alinierea
la stânga (Left); alinierea la dreapta (Right); alinierea la centru (Center); alinierea la stânga şi la dreapta
(Justify).
Pentru schimbarea modului de aliniere, mai întâi se selectează textul. Dacă nu s-a selectat nimic,
alinierea se aplică paragrafului curent.
EXEMPLU
În continuare este exemplificată succesiunea paşilor de parcurs în vederea realizării unei formatări, cu
următoarele cerinţe:
a) Introduceţi următorul text :
„Aplicaţia Word poate opera şi în modul Overtype (Suprascriere), ceea ce înseamnă că fiecare nou
caracter pe care-l tastăm înlocuieşte un caracter existent.”
b) Formataţi-l după cum urmează:
I. indentarea paragrafului: 2 cm în stânga, 1 cm în dreapta
28
II. toate rândurile paragrafului cu excepţia primului rând să înceapă cu 1cm mai spre dreapta
faţă de primul
III. spaţierea dintre rânduri: la 1 rând şi jumătate
IV. alinierea: la ambele margini
V. caracterele: font Arial, de 10 pt
VI. setări de pagină: format A5 (14,8/21cm), marginea stângă şi dreaptă de 0,6 cm.
REZOLVARE
a) Se introduce textul cu setările implicite ale Word-ului. Ulterior e bine să verificaţi caracterele
neimprimabile introduse (nu introduceţi spaţii sau Tab înaintea rândului, între cuvinte tastaţi un singur
spaţiu, Enter numai la sfârşitul paragrafului – după punct)!
b) Se selectează textul introdus, apoi:
Pentru punctul:
Se alege:
I.
Meniul Format, comanda Paragraph:
Left: 2 cm, Right: 1 cm
II.
Special: Hanging 1cm
III.
Line spacing: 1,5 lines
IV.
Alignment: Justified
V.
Meniul Format, comanda Font:, Arial, Size: 10
VI.
Meniul File, comanda Page Setup,
Pe pagina Margins – Left: 0.6 cm, Right: 0.6 cm
Pe pagina Paper Size:
Paper Size–A5 sau Width–14,8 cm, Height–21cm.
Textul ar trebui să arate astfel (chenarul reprezintă marginile de foaie):
3.4.3 Numerotarea sau marcarea paragrafelor
Putem face ca fiecare paragraf să primească un număr sau un caracter special la începutul său.
După cum am mai arătat, un paragraf se încheie prin apăsarea tastei Enter .
Numerotarea sau marcarea se poate realiza pe un text existent sau pe un text ce va fi introdus.
În cazul realizării numerotării sau marcării pe un text existent, se vor selecta în prealabil
paragrafele. Din grupul Paragraph sau din meniul contextual se selectează comanda Bullets (pentru
marcarea cu caractere special) sau Numbering (pentru marcarea cu numere sau litere.
În cazul realizării pe un text care va fi introdus, se mută cursorul în locul de unde va începe
aplicarea marcajelor. Alegerea opţiunilor de marcare se face ca în cazul anterior, astfel că după
introducerea conţinutului paragrafului se apasă Enter. Paragraful va fi marcat automat cu semnul ales.
29
Anularea numerotării sau marcării paragrafelor, se poate realiza selectând paragrafele
respective, apoi butonul Bullets (sau Numbering, în funcţie de marcarea care trebuie anulată), apoi
None.
Printre paragrafele numerotate/marcate pot fi adăugate altele, Word-ul inserând automat caracterul
respectiv sau renumerotează paragrafele ce urmează.
Numerotarea paragrafelor poate începe de la o anumită valoare, astfel:
se selectează paragrafele numerotate;
se selectează Set Numbering Value… din Figura 3. 15 şi va apare fereastra Set Numbering
Value din Figura 3. 16
Figura 3. 15
Figura 3. 16
3.5 Sortarea paragrafelor
În mod foarte asemănător sortării efectuate asupra tabelelor, prezentată la paragraful 5.6.7, pot
fi sortate şi paragrafe, caz în care se procedează astfel:
se selectează paragrafele de sortat;
din fila Home, grupul Paragraph, se alege comanda Sort ;
în fereastra de dialog Sort Text (Figura 3. 17) se alege criteriul după care se doreşte sortarea
(câmp sau paragraf), tipul datelor conţinute (text, numere sau date calendaristice) şi sensul
sortării (crescător sau descrescător);
asemănător tabelelor, se poate preciza un paragraf drept antet şi opţiuni suplimentare de
sortare.
30
Figura 3. 17
După sortarea unei liste numerotate, aceasta îşi reface automat numerotarea.
Lista de sortat Lista sortată
3.6 Copierea şi ştergerea formatării
Este posibilă copierea formatării dintr-un loc şi aplicarea ei în alt loc, astfel:
se selectează textul;
din fila Home, grupul Clipboard, se alege Format Painter;
se selectează textul pentru care se aplică formatarea.
Pentru ştergerea formatării, se foloseşte butonul Clear Formatting, din grupul Font (Figura 3. 18).
Figura 3. 18
31
CAP. 4 TAB-URI
Aliniatorii (Tabs, în engleză) permit controlarea indentării şi alinierii pe verticală a textului în
document. La apăsarea tastei Tab , cursorul avansează spre dreapta până la următorul aliniator.
Există mai multe tipuri de aliniatori:
Left Tab
Right Tab
Center Tab
Decimal Tab
Bar Tab
pentru aliniere
la stânga
pentru aliniere
la dreapta
pentru centrare
pentru aliniere la
marca zecimală
inserează o linie
verticală
Stopul de tip Bar nu aliniază textul, ci doar pune o linie verticală acolo unde este stabilit, fiind
util în combinaţii cu alte tipuri de stopuri de tabulare.
4.1 Aliniatorii impliciţi
În mod implicit, Word-ul fixează automat aliniatorii la intervale de 0,5 inch (1,27 cm), pe toată
lăţimea paginii. Aliniatorii impliciţi sunt de tipul „aliniere la stânga”, fără caractere coordonatoare.
Pentru modificarea poziţiei lor, în fereastra de dialog Paragraph (Figura 3. 13) se apasă butonul Tabs… şi
va apare fereastra Tabs din Figura 4. 1. În zona Default tab stops, se măreşte/ micşorează distanţa dintre
aliniatorii impliciţi.
Figura 4. 1
Spaţierea aliniatorilor impliciţi se aplică întregului document. Ei nu pot fi şterşi, dar pot fi setaţi
pe o distanţă mai mare decât lăţimea paginii, şi astfel să nu mai influenţeze textul.
32
4.2 Alţi aliniatori
Dacă aliniatorii impliciţi nu sunt adecvaţi, utilizatorul poate adăuga alţii. Aliniatorii adăugaţi de
utilizator sunt prioritari, cei impliciţi fiind ignoraţi dacă există unul definit de utilizator.
Exemplu
Mai jos este exemplificat modul de acţiune al aliniatorilor. Între elementele fiecărui rând s-a
tastat Tab, pentru trecerea de la unul la celălalt (Cod Tab Denumire Tab Greutate pachet Tab Preţ Tab
Observaţii). Bara verticală dintre coloana cu preţuri şi cea cu observaţii, este pusă automat, după
declararea aliniatorului.
Pentru definirea aliniatorilor direct pe riglă:
se selectează, dacă este cazul, paragrafele care necesită aliniatori speciali;
se face clic pe butonul cu simbolurile aliniatorilor, aflat la stânga riglei, până când apare
simbolul corespunzător tipului de aliniator dorit;
se face clic cu butonul stâng în locurile de pe riglă unde dorim fixarea stopului respectiv.
Se poate folosi fereastra Tabs (Figura 4. 1), în care se precizează, distanţa (faţă de marginea
stângă), tipul de aliniere şi caracterele de ghidaj (care să preceadă aliniatorul – dacă e cazul). Spaţiul din
stânga textului care a fost poziţionat de un anumit aliniator, poate fi lăsat gol sau umplut cu anumite
caractere de ghidaj (puncte, linii), care se pot preciza în fereastra de dialog Tabs, în zona Leader. Pentru
a afişa fereastra Tabs se indică printr-un dublu clic simbolul aliniatorului de pe riglă căruia trebuie să i se
aplice această modificare.
Mutarea aliniatorilor se poate face şi direct pe riglă, astfel:
se indică pe riglă aliniatorul care trebuie mutat;
se ţine apăsat butonul stâng al mouse-ului şi se trage aliniatorul la noua poziţie şi se eliberează
butonul mouse-ului.
Ştergerea aliniatorilor, direct de pe riglă, se face astfel:
se indică cu cursorul, pe riglă, aliniatorul ce trebuie şters;
se apasă butonul stâng al mouse-ului şi cu el menţinut apăsat se trage cursorul în afara riglei
(de exemplu, în jos);
se eliberează butonul mouse-ului.
În fereastra de dialog Tabs, se foloseşte butonul Clear – pentru ştergerea unui aliniator,
respectiv butonul Clear All – pentru ştergerea tuturor aliniatorilor.
33
CAP. 5 FILA INSERT
5.1 Anteturi şi subsoluri
Pentru documentele ce conţin mai multe pagini, se pot repeta anumite informaţii în partea de sus
sau de jos a foilor, lucrând cu anteturi, respectiv subsoluri.
În Word există mai multe opţiuni pentru a crea anteturi şi subsoluri:
anteturi şi subsoluri identice pe toate paginile;
un antet şi un subsol concepute doar pentru prima pagină şi alt antet/subsol pentru restul
paginilor;
anteturi şi subsoluri diferite pentru paginile pare şi impare.
Adăugarea unui antet/subsol la un document se poate face selectând Header sau Footer din
grupul Header and Footer (Antet şi subsol). Word va delimita spaţiul în care va apărea antetul printr-un
contur [Type text] şi afişează fila cu instrumente Header and Footer Tools (Figura 5. 1).
Figura 5. 1
Dacă este necesar, se execută clic pe eticheta Layout pentru a-i afişa opţiunile.
se selectează opţiunea Different first page (prima pagină diferită).
se introduce antetul şi subsolul pentru prima pagină şi antetul şi subsolul pentru celelalte
pagini;
În zona de antet şi subsol, se mai poate introduce: numărul de pagină, data, ora şi numărul de
pagini din document, folosind butoanele corespunzătoare din Figura 5. 1: Page Number, Date & Time.
Tot în fereastra din Figura 5. 1, se poate preciza:
34
distanţa de la marginea de sus a hârtiei, la marginea superioară a antetului (în caseta Header
from Top);
distanţa de la marginea de jos a subsolului, la marginea inferioară a hârtiei (în caseta Footer
from Bottom).
5.2 Forţarea sfârşitului de pagină
Pentru ca textul începând cu un anumit rând să apară pe altă pagină (indiferent de conţinutul paginii
precedente), nu este indicat să se tasteze paragrafe goale (prins apăsări repetate a tastei Enter), ci să se
realizeze o trecere directă, astfel:
se plasează cursorul înaintea rândului respectiv;
se apasă butonul Page break din grupul Pages.
În locul acestei comenzi, se pot folosi tastele Ctrl+ Enter.
5.3 Numerotarea paginilor
Mai ales atunci când se lucrează cu documente lungi, care ulterior vor trebui tipărite este utilă
numerotarea paginilor pentru a nu „încurca” succesiunea lor. Numărul primei pagini poate fi 1 sau orice
alt număr, urmând ca celelalte pagini să se numeroteze în continuare.
Pentru numerotarea paginilor, se selectează comanda Page Number din grupul Header &
Footer. Din lista afişată în Figura 5. 2 se poate alege opţiunea dorită.
Figura 5. 2
Prin clic pe Format Page Numbers… se afişează fereastra Page Number Format din Figura 5. 3.
Din caseta Number format se selectează una din schemele de numerotare:
cu numere arabe (1,2,3,...);
cu litere mici (a,b,c,...);
cu litere mari (A,B,C,...);
cu cifre romane mici (i,ii,iii,...);
cu cifre romane mari (I,II,III,...) etc.
Schimbarea numărului de pornire al primei pagini se face în caseta Start at (Începe cu).
35
Figura 5. 3
5.4 Inserarea unor fişiere în documentele create cu Word
Pentru a insera într-un document conţinutul unui alt fişier (de tip doc, txt, xls etc.) se procedează
astfel:
se plasează cursorul în poziţia începând de unde se doreşte inserarea;
se selectează din fila Insert, grupul Text, opţiunea Object/
Text from File…, ce determină afişarea casetei de dialog Insert File;
se selectează fişierul de inserat, apoi butonul Insert.
Figura 5. 4
Dacă se doreşte inserarea doar a unei părţi dintr-un document (un anumit bloc de text sau o anumită
zonă de celule), se foloseşte butonul Range. La un document-sursă, trebuie să fi fost în prealabil definită
zona de inserat ca un marcaj.
5.6 Tabele
Word oferă posibilitatea dispunerii textului pe linii şi coloane, cu ajutorul tabelelor. Un tabel este
format din linii şi coloane, intersecţia dintre acestea formează o celulă. În plus, oferă şi posibilităţi de
calcul a unor formule simple (sumă, produs, minim ş.a.).
36
5.6.1 Crearea. Introducerea datelor
Pentru crearea tabelului, se poziţionează mută cursorul în locul unde se doreşte afişarea
tabelului, apoi se execută clic pe butonul Table din grupul Tables (Tabele). Va apare ce se vede în Figura
5. 5.
Figura 5. 5
Varianta 1
Se plasează mouse-ul pe prima celulă şi se trage indicatorul, de exemplu peste 3 coloane şi 2
linii, ca în Figura 5. 6. La eliberarea mouse-ului se va insera structura de tabel.
Figura 5. 6
Varianta 2
Se selectează comanda Insert Table, din Figura 5. 5. Apare caseta de dialog din Figura 5. 7, unde
se poate preciza:
numărul de coloane (Number of columns);
numărul de linii (Number of rows);
lăţimea unei coloane (Fixed column width);
Implicit, coloanele sunt de dimensiune egală (Auto), tabelul întinzându-se pe toată lăţimea paginii.
37
Figura 5. 7
Deplasarea de la o celulă la alta în cadrul unui tabel se poate face folosind tasta Tab (pentru a
muta punctul de inserare în celula din dreapta), sau folosind tastele direcţionale şi mouse-ul. Apăsarea
tastei Enter determină trecerea cursorului pe rândul următor în cadrul aceleiaşi celule.
Se pot efectua foarte multe operaţii specifice tabelelor, utilizând fila Design (Figura 5. 8) şi fila
Layout (Figura 5. 9).
Figura 5. 8
Figura 5. 9
În continuare vom descrie unele dintre aceste operaţii.
5.6.2 Chenare şi umbre. Formatarea automată
Pot fi adăugate chenare şi umbre celulelor selectate, în interiorul celulelor sau întregului tabel.
Adăugarea chenarelor şi umbrelor la o selecţie (paragraf, celulă, celule sau întregului tabel)
poate face utilizând butoanele Shading şi Borders din fila Design (Figura 5. 8).
Pentru a trasa chenare şi umbre întregului tabel se poate alege o variantă mai simplă, aceea a
formatelor automate. Pentru acesta:
se plasează cursorul în interiorul tabelului de formatat;
din fila Design, grupul Table Styles, se alege stilul dorit.
Prin clic pe butonul More (Figura 5. 10) se poate modifica sau crea un nou stil.
38
Figura 5. 10
5.6.3 Înlăturarea şi adăugarea de elemente unui tabel
Pentru ŞTERGEREA UNOR CELULE dintr-un tabel se procedează astfel:
se selectează celulele;
în fila Layout, se apasă butonul Delete din grupul Rows & Columns;
se selectează Delete Cells…, din lista ce apare (Figura 5. 11) sau se dă clic cu butonul din
dreapta în zona selectată şi se selectează Delete Cells…;
Figura 5. 11
în fereastra de dialog Delete Cells, se poate alege între:
deplasarea celulelor rămase spre stânga (Shift Cells Left);
deplasarea celulelor rămase în sus (Shift Cells Up);
ştergerea întregii linii (Delete entire row);
ştergerea întregii coloane (Delete entire column).
Pentru INSERAREA UNOR CELULE, se dă clic cu butonul din dreapta în zona selectată şi se selectează
Insert, apoi Insert Cells… sau se poate folosi butonul cu săgeată ce se găseşte în dreapta numelui
grupului (Figura 5. 12).
Figura 5. 12
În cazul folosirii butonului indicat în Figura 5. 12, în fereastra de dialog Insert Cells, afişată, se
poate alege între:
deplasarea celorlalte celule spre dreapta (Shift Cells Right);
deplasarea celorlalte celule rămase în jos (Shift cells down);
39
inserarea unei linii (Insert entire row);
inserarea unei coloane (Insert entire column).
Pentru a ŞTERGE UNA SAU MAI MULTE LINII, se procedează astfel:
se selectează liniile de şters;
se selectează Delete Rows…, din lista ce apare (Figura 5. 11) sau se dă clic cu butonul din
dreapta în zona selectată şi se selectează Delete Rows.
Pentru ŞTERGEREA UNOR COLOANE:
se selectează coloanele de şters;
se selectează Delete Columns, din lista ce apare (Figura 5. 11) sau se dă clic cu butonul din
dreapta în zona selectată şi se selectează Delete Columns.
Pentru a şterge ÎNTREGUL TABEL, se poziţionează cursorul oriunde în interiorul tabelului şi se
selectează Delete Table din lista ce apare (Figura 5. 11).
Pentru INSERAREA UNEI COLOANE într-un tabel:
se poziţionează punctul de inserare într-o coloană;
se dă clic cu butonul din dreapta în zona selectată şi se selectează Insert, apoi se alege locul
inserării coloanei, aşa cum rezultă din Figura 5. 13:
Insert Columns to the Left, pentru a insera o coloană la stânga coloanei ce
conţine punctul de inserare;
Insert Columns to the Right, pentru a insera o coloană la dreapta coloanei ce
conţine punctul de inserare.
Figura 5. 13
Inserarea unei coloane se poate face mai direct folosind butoanele Insert Left şi Insert Right, din
fila Layout, grupul Rows & Columns.
Pentru INSERARE A UNEI LINII într-un tabel se poate proceda astfel:
se poziţionează punctul de inserare într-o linie;
40
se dă clic cu butonul din dreapta în zona selectată şi se selectează Insert, apoi se alege locul
inserării coloanei, aşa cum rezultă din Figura 5. 13:
Insert Rows Above, pentru a insera o linie înaintea liniei ce conţine punctul de
inserare;
Insert Rows Below, pentru a insera linia după linia ce conţine punctul de inserare.
Inserarea unei linii se poate face mai direct folosind butoanele Insert Above şi Insert Below, din
fila Layout, grupul Rows & Columns.
5.6.4 Transformarea unui text în tabel sau invers
Dacă există un text introdus, separat prin caractere Tab, semn de sfârşit de paragraf, virgule etc.,
acesta se poate TRANSFORMA ÎNTR-UN TABEL, astfel:
se selectează textul;
din fila Insert, grupul Tables, se alege comanda Convert Text To Table;
în fereastra Convert Text to Table (Figura 5. 14), Word va pune într-o celulă textul delimitat de
semnul de sfârşit de paragraf, de caractere Tab, virgule, liniuţa de despărţire etc., în funcţie de
cum pare a fi structurat textul selectat; dacă e cazul, se schimbă semnul de separare – zona
Separate text at.
Se poate ajusta numărul de coloane şi de linii din care va fi format tabelul; poate fi schimbată şi
lăţimea coloanei, în rubrica Fixed column width.
Figura 5. 14
Pentru a TRANSFORMA UN TABEL ÎN TEXT:
se selectează tabelul;
din fila Layout, grupul Data, Table se alege Convert to Text (Figura 5. 9);
în fereastra de dialog Convert Table To Text (Figura 5. 15), se alege modul în care să fie separat
conţinutul celulelor în urma transformării tabelului în text (semn de sfârşit de paragraf,
caractere Tab, virgulă sau alt caracter stabilit în caseta Other).
41
Figura 5. 15
5.6.5 Unirea celulelor. Divizarea unei celule
Pentru UNIREA a două sau mai multor celule într-una singură:
se selectează celulele care vor fi unite;
se alege comanda din meniul contextual al selecţiei, sau din fila Layout, grupul
Merge (Figura 5. 9).
Asemănător, pentru DIVIZAREA unei celule în mai multe celule se foloseşte comanda
din meniul contextual al celulei ce se doreşte a fi divizată, sau din fila Layout, grupul Merge (Figura 5. 9).
5.6.6 Redimensionarea
Modificarea LĂŢIM II COLOANELOR se poate face astfel:
prin deplasarea marcajelor de pe rigla de ghidare;
prin tragerea marginilor coloanei cu indicatorul mouse-ului;
prin folosirea comenzii Properties, din fila Layout, grupul Table;
prin folosirea comenzilor din fila Layout, grupul Cell Size;
folosirea butonului din partea dreaptă a grupului Cell Size.
Pentru a folosi rigla de ghidare, se execută clic în cadrul tabelului şi se plasează indicatorul pe
marcajul de pe riglă corespunzător marginii din stânga a coloanei pe care dorim s-o ajustăm. Când indicatorul se
transformă într-o săgeată cu două capete, se trage spre dreapta sau spre stânga, până când coloana ajunge la
lăţimea dorită.
Pentru a muta marginea unei coloane, se indică latura verticală a coloanei respective, apoi se trage
de săgeata cu două capete, în sensul dorit.
În cazul celei de-a treia metode, procedăm astfel:
se mută punctul de inserare în coloana a cărei lăţime se doreşte a fi modificată;
în fila Layout, grupul Table, se selectează comanda Properties;
42
în fereastra de dialog care apare (Figura 5. 16) se dă un clic pe eticheta Column (dacă nu este
vizibilă), şi se fixează lăţimea coloanei în rubrica Preferred Width.
Figura 5. 16
MODIFICAREA ÎNĂLŢIMII RÂNDURILOR se face automat, atunci când se adaugă sau se şterge conţinutul
din celulă sau când se modifică mărimea textului din celulă.
Se poate stabili şi manual înălţimea rândurilor, astfel:
se mută punctul de inserare în rândul a cărui înălţime se doreşte a fi modificată;
în fila Layout, grupul Table, se selectează comanda Properties;
în fereastra de dialog care apare (Figura 5. 17) se dă un clic pe eticheta Row (dacă nu este
vizibilă), şi se poate stabili înălţimea, astfel:
o înălţime minimă, dacă se alege At Least;
înălţimea exactă, dacă se alege Exactly.
43
Figura 5. 17
Egalarea lăţimii coloanelor se poate face selectând acele coloane şi apoi alegând din fila Layout,
grupul Cell Size, comanda Distribute Columns.
Dacă tabelul conţine linii având înălţimi diferite, acestea pot fi făcute egale asemănător, dar se
alege la final comanda Distribute Rows.
5.6.7 Sortarea
Word tratează fiecare rând din tabel ca o singură unitate de sortare, exceptând cazul când îi
precizăm în mod explicit altceva. De exemplu, dacă selectăm numai celulele din primele două coloane
ale unui tabel cu patru coloane şi executăm o operaţie de sortare, Word va reaşeza şi celelalte două
coloane în funcţie de criteriile de sortare alese pentru primele două coloane.
Pentru o sortare alfabetică, după prima coloană:
se selectează prima coloană, până la linia dorită;
se selectează din fila Layout, grupul Data, comanda Sort;
în fereastra Sort (Figura 5. 18) se alege butonul Ascending.
Pentru a sorta tot tabelul se execută un clic în interiorul acestuia.
În partea de jos a ferestrei Sort apare caseta My list has (Lista are). Aici se poate vedea dacă
Word a sesizat existenţa unui rând de titlu (rândul ce conţine titlurile fiecărei coloane) în partea de sus a
tabelului pe care vrem să-l sortăm. Rândul de titlu este ignorat de Word în timpul operaţiei de sortare.
Dacă tabelul are un rând de titlu, trebuie să ne asigurăm că este validată opţiunea Header row, altfel
Word va trata acest rând ca un rând ce trebuie sortat.
44
Figura 5. 18
Pentru STABILIREA UNUI RÂND DE TITLU:
se poziţionează cursorul de inserţie pe linia respectivă
se selectează comanda Repeat Header Rows din grupul Data.
În acest caz nu ne mai interesează caseta My list has, întrucât Word ştie că tabelul are un rând de titlu.
Din lista derulantă Sort by (sortează după) se selectează câmpul (coloana) după care dorim, în
primul rând, efectuarea sortării.
Ne asigurăm dacă Word a identificat corect tipul informaţiilor din câmpul respectiv citind
opţiunea din caseta Type: Text, Number sau Date.
Se selectează ordinea în care se doreşte efectuarea sortării: Ascending (crescătoare) sau
Descending (descrescătoare).
Dacă dorim, putem specifica a doua şi a treia cale de sortare, din prima casetă Then by (apoi
după), apoi a doua casetă Then by.
Mai pot fi specificate alte opţiuni de sortare dând clic pe butonul Options, al casetei de dialog
Sort. În fereastra de dialog Sort Options care apare (Figura 5. 19) se poate alege:
Separate fields at (separă câmpurile la) se poate stabili ce caracter separă câmpurile atunci
când se sortează paragrafe de text (caractere tab – Tabs, virgule – Commas sau alte caractere –
Other);
Sort column only (sortează numai coloanele), pentru a realiza sortarea numai a coloanelor
selectate dintr-un tabel sau coloanele selectate dintr-un text obişnuit; această opţiune nu este
disponibilă dacă au fost selectate toate coloanele sau tot paragraful;
Case sensitive (diferenţiază literele mari), va determina sortarea: literele mari înaintea literelor
mici, iar cuvintele scrise numai cu litere mari înaintea celor scrise cu iniţială majusculă;
Sorting language, pentru a stabili limba în care se face sortarea.
45
Figura 5. 19
După selectarea opţiunilor de sortare în fereastra de dialog Sort Options, se execută clic pe
butonul OK şi astfel se revine la fereastra de dialog Sort sau Sort Text (când se sortează un text, nu
coloane din tabel).
5.6.8 Modificarea orientării textului şi alinierea textului în celule
Pentru modificarea orientării textului în anumite celule, se poate alege din meniul contextual al
celulelor, sau din fila Layout, grupul Alignment, comanda Text Direction.
Fixarea modului de aliniere a textului în celule se poate face rapid din meniul contextual al
celulelor, cu comanda Cell Alignment, sau folosind butoanele din fila Layout, grupul Alignment. Când
cursorul de mouse este pe buton, acesta afişează sugestiv modul în care va fi aliniat conţinutul celulelor
selectate (Figura 5. 20).
Figura 5. 20
5.6.9 Aranjarea unui tabel în pagină
Pentru aranjarea unui tabel în pagină:
se selectează tabelul;
din fila Layout, grupul Table, se alege comanda Properties şi va apare fereastra din Figura 5.
21;
dacă e cazul, se selectează pagina Table;
46
în zona Alignment se alege modul de aliniere pe orizontală în pagină dorit: Left, Center sau
Right;
în zona Text wrapping, se precizează modul în care să se aranjeze restul textului din pagină,
faţă de tabel: None (să nu apară text în stânga sau dreapta tabelului), Around (textul în jurul
tabelului).
Figura 5. 21
5.6.10 Secţionarea tabelelor. Repetarea capului de tabel
Pentru a continua un tabel pe alte pagini, acesta poate fi secţionat, astfel:
se mută cursorul în rândul ce va trece în celălalt tabel;
se selectează comanda Split Table din fila Layout, grupul Merge, sau Ctrl+Enter.
Dacă tabelul este prea lung şi nu încape pe o singură pagină, se pot stabili rânduri de titlu care
să se repete pe fiecare pagină, astfel:
se selectează liniile de titlu;
se selectează comanda Repeat Header Rows, din fila Layout, grupul Data.
Liniile de titlu vor fi repetate dacă tabelul este întrerupt automat, nu şi dacă se introduce o
întrerupere forţată, cu Ctrl +Enter.
47
CAP. 6 FILA REFERENCES
6.1 Note de subsol şi note de final
Notele de subsol şi notele de final se folosesc pentru a explica sau a face referinţe (bibliografice,
de exemplu) la textul existent în document.
La sfârşitul textului la care se referă nota explicativă se plasează o marcă. Aceeaşi marcă se foloseşte la
începutul notei de subsol sau de final corespunzătoare.
Nota de subsol este plasată la sfârşitul paginii în care apare marca ei de referinţă. Notele de final
apar toate la sfârşitul documentului sau la sfârşitul unei secţiuni din document.
Notele de subsol/de final pot fi:
numerotate automat, cu litere sau cifre (1,2,3,... sau I,II,III sau a,b,c etc.);
marcate cu diferite semne (*, , # etc.).
Pentru a insera note de subsol şi note de final se poate folosi butonul cu săgeată ce urmează
după grupul Footnotes (Figura 6. 1) sau butoanele Insert Footnote şi Insert Endnote din acelaşi grup.
Figura 6. 1
Prin clic pe butonul cu săgeată, apare fereastra Footnote and Endnote din Figura 6. 2. În acest
caz se procedează astfel:
se plasează cursorul de inserţie în locul unde se doreşte inserarea unei note;
se selectează tipul de notă ce se doreşte a fi inserat: Footnotes (de subsol) sau Endnotes (de
final);
se selectează forma care se doreşte pentru marcă:
format numeric (Number format), pentru care se poate alege:
varianta de contorizare – în lista Numbering (pe fiecare pagină – Restart each
page, pe fiecare secţiune – Restart each section sau continuă în tot documentul –
Continuous);
numărul de la care să înceapă numerotarea notelor (Start at);
semn (Custom mark) – se tastează caracterul dorit sau se alege butonul Symbol;
se apasă butonul Insert.
48
Figura 6. 2
Word trimite cursorul de inserţie automat la sfârşitul paginii/secţiunii/ documentului, în funcţie de
tipul de notă ales. Acolo se va tasta conţinutul notei.
Revenirea rapidă în document, se face cu dublu clic pe indicatorul de la începutul notei (sfârşitul
paginii/secţiunii/documentului).
Mutarea mărcii de referinţă a unei note se poate face mutând marca (comenzile specifice
mutării).
Pentru ştergerea unei mărci de referinţă, se selectează marca din document şi se apasă tasta
Delete. Renumerotare notelor rămase va fi realizată automat.
6.2 Lucrul cu legende
Utilizând această opţiune ne asigurăm că figurile, tabelele, ecuaţiile etc. dintr-un document lung
sunt numerotate uniform şi secvenţial, asemenea explicaţiilor din legenda hărţilor.
Când o figură este ştearsă sau se adaugă una nouă nu mai este necesar să renumerotăm manual
restul figurilor.
Pentru INSERAREA unei legende într-un paragraf se poate proceda astfel:
se deplasează punctul de inserare în cadrul paragrafului;
din fila References, grupul Captions, se selectează comanda Insert Caption…, după care se va
afişa fereastra de dialog Caption (Figura 6. 3);
din lista derulantă Label se alege eticheta dorită. Word va afişa apoi în zona Caption eticheta
urmată de numărul ei;
din lista derulantă Position, a casetei de dialog Caption, se alege poziţia legendei:
49
Below selected item (sub elementul selectat);
Above selected item (deasupra elementului selectat);
clic pe butonul OK pentru a aplica opţiunea de numerotare.
Figura 6. 3
MODIFICAREA STILULUI DE NUMEROTARE a legendelor poate fi făcut astfel:
clic pe butonul Numbering, rezultând fereastra de dialog Caption Numbering din Figura 6. 4;
din lista derulantă Format se selectează stilul de numerotare (cifre romane, arabe, litere etc.);
dacă se doreşte ca în numerotare să fie inclus şi numărul capitolului, se validează caseta Include
chapter number, apoi stilul cu care începe fiecare capitol, din lista Chapter Starts with style, şi
un caracter de separare din lista derulantă Use Separator;
clic pe butonul OK pentru revenirea în fereastra Caption;
clic pe butonul OK pentru crearea unei legende cu setările făcute.
Figura 6. 4
ADĂUGAREA unei noi etichete se face folosind butonul New Label. Va apare fereastra de dialog
New Label (Figura 6. 5) în care se introduce textul noii etichete, apoi clic pe butonul OK. Word va insera
noua etichetă în lista Label şi în zona Caption, cu numerotarea obişnuită.
50
Figura 6. 5
Se pot ŞTERGE legendele create selectând legenda din lista derulantă Label şi executând clic pe
butonul Delete Label. Word nu permite ştergerea legendelor originale (butonul Delete Label va fi
inactiv).
Când se şterg, se inserează sau se mută legendele printre altele, Word poate face renumerotarea
automat dacă se dă comanda de ACTUALIZARE A LEGENDELOR. Pentru aceasta se selectează tot documentul
(sau legenda care trebuie actualizată) şi apoi comanda , sau se apasă tasta F9 .
6.3 Referinţe încrucişate
Adeseori, în special atunci când lucrăm cu tabele, formule sau figuri, dorim ca în text să facem
referiri la acele obiecte, capitole ş.a. Dacă după finalizarea textului se mai inserează în document obiecte
sau se şterg unele la care s-a făcut referinţă, se impune ulterior actualizarea numerotării acelor obiecte
şi actualizarea referirilor făcute în document. Automatizarea acestui proces se poate face folosind
facilitatea Cross-reference....
Realizarea unei referinţe:
se plasează cursorul în locul unde dorim să apară referinţa (de exemplu, după un text „vezi” să
urmeze textul „Figura 6.nr”, inserat cu Insert Caption);
din fila References, se alege grupul Captions, apoi comanda Cross-reference;
în caseta Reference type (Figura 6. 6) se alege elementul la care se doreşte referirea (în
exemplul ales – eticheta Figura 6.);
din lista casetei Insert reference to se alege informaţia care doriţi să o introduceţi în document
ca referinţă (în exemplu, este vorba de Figura 6. şi numărul de ordine ataşat tabelului cu
comanda Insert Caption, adică Entire caption – întreaga legendă);
din lista For which caption se alege elementul concret la care trebuie făcută referirea (în Figura
6. 6 este selectată legenda ”Figura 6.1”, deci la ea se doreşte a fi făcută o referire în
document);
clic pe Insert pentru a introduce referinţa în document.
51
Figura 6. 6
6.4 Generarea automată a unui cuprins
Pentru a crea un cuprins automat trebuie aplicate stiluri paragrafelor. În mod normal, se
folosesc stilurile titlu Heading 1 - Heading 9, dar pot fi folosite şi alte stiluri. Cuprinsul creat poate fi folosit
pentru a naviga rapid prin document: un clic pe unul din elementele cuprinse determină „saltul” la locul unde se
află în document.
Pentru a aplica un stil unui paragraf se poate proceda astfel:
se selectează paragraful;
se aplică stilul.
După cum am mai văzut, stilurile se găsesc în fila Home, grupul Styles.
Dacă nici unul din stilurile din listă nu este bun, se poate opta pentru:
a modifica unul din stilurile existente;
a crea un nou stil, care să apară apoi în listă.
6.4.1 Crearea cuprinsului folosind stilurile de tip Heading
Crearea cuprinsului folosind stilurile de tip Heading se poate realiza astfel:
se poziţionează punctul de inserare acolo unde se doreşte să apară cuprinsul;
din fila References, grupul Table of Contents, se selectează butonul Table of Contents şi apare
meniul din Figura 6. 7.
52
Figura 6. 7
Dacă s-a selectat opţiunea Insert Table of Contents…, apare fereastra din Figura 6. 8.
Figura 6. 8
În fila Table of Contents, din cadrul ferestrei Table of Contents:
se alege un model de cuprins – din lista Formats, aspectul lui putându-se vedea în caseta de
previzualizare Web Preview;
53
în caseta Show levels (afişează nivelurile) se precizează numărul de niveluri de titluri care vor fi
incluse în cuprins;
se validează opţiunea Show page numbers, dacă se doreşte ca numerele de pagină să fie
incluse în cuprins;
se validează opţiunea Right align page numbers, pentru ca numerele de pagină să fie aliniate la
dreapta paginii;
în cazul alinierii la dreapta a numerelor de pagină, se selectează din caseta Tab leader
caracterul care se doreşte să unească titlul de numărul de pagină (puncte, liniuţe de despărţire,
…).
6.4.2 Actualizarea cuprinsului
Pentru actualizarea cuprinsului, daţi clic în tabelul ce conţine cuprinsul. Din meniul contextual al cuprinsului
(Figura 6. 9) se selectează comanda , sau se apasă tasta F9, sau din fila References, grupul Table of
Contents, apăsaţi butonul Update Table.
Figura 6. 9
Din fereastra de dialog Update Table of Contents, din Figura 6. 10, se selectează opţiunea Update page
numbers only (actualizează numai numerele de pagini), sau se selectează opţiunea Update entire table
(actualizează întregul tabel).
Figura 6. 10
54
6.4.3 Blocarea cuprinsului
Pentru a împiedica modificarea datelor afişate de cuprins se poate opta pentru două variante: blocarea
temporară a câmpurilor din cuprins sau blocarea definitivă.
Blocarea temporară permite faţă de cealaltă variantă, reactualizarea cuprinsului după o
deblocare prealabilă.
Pentru blocarea temporară a cuprinsului:
se selectează tabela de cuprins (clic pe semnul de paragraf de dinaintea primei linii de cuprins
selectează automat toată tabela de cuprins ce urmează);
se apasă combinaţia de taste CTRL+F11.
Pentru deblocarea cuprinsului:
se selectează tabela de cuprins;
se apasă combinaţia de taste Ctrl+Shift+F11.
Pentru blocarea definitivă a cuprinsului:
se selectează tabela de cuprins;
se apasă combinaţia de taste Ctrl+Shift+F9.
În urma acţiunii de blocare definitivă nu se mai poate reveni la actualizarea datelor din cuprins
(trebuie creată din nou tabela de cuprins), el devenind un text obişnuit. Avantajul este că poate fi mutat în
alt fişier, fără să apară mesajele de eroare legate de găsirea referinţelor.
55
CAP. 7 FILA PAGE LAYOUT
7.1 Scrierea pe coloane (stil ziar)
Pentru aranjarea unui text în coloane, se selectează textul sau se fixează cursorul în locul de
unde va începe scrierea pe coloane. Prin clic pe butonul Columns (Coloane) din grupul Page Setup apare
lista din Figura 7. 1.
Figura 7. 1
În Figura 7. 1, se poate selecta numărul de coloane sau opţiunea More Columns… şi va apare
fereastra Columns din Figura 7. 2.
În fereastra Columns, se alege formatul de coloane din zona Presets sau se precizează în
caseta Number of columns numărul de coloane în care se doreşte împărţirea textului.
Pentru fiecare coloană se poate preciza lăţimea ei şi spaţiul care să o despartă de următoarea
– casetele Width, respectiv Spacing din dreptul fiecărui număr de coloană (caseta Col #) – sau pot fi
realizate coloane egale, validând caseta Equal column width.
Pentru a specifica porţiunea pe care se aplică împărţirea în coloane, se derulează lista Apply To.
56
Figura 7. 2
Când opţiunea Line Between este activată, coloanele de pe pagină sunt delimitate printr-o
linie verticală (asemenea textului de la începutul acestui paragraf).
7.2 Fixarea marginilor
Textul ce se introduce se încadrează în nişte margini implicite: Dimensiunile acestor margini pot
fi modificate folosind butoanele Margins şi Size din grupul Page Setup, sau fereastra de dialog Page
Setup sau, mai direct, folosind rigla.
Dacă cele două rigle nu sunt afişate, verificaţi să fie activată comanda Ruler din fila View.
Chiar dacă rigla este dezactivată, ea poate fi afişată temporar, plasând indicatorul mouse-ului pe
marginea gri din interiorul ferestrei (unde apar riglele atunci când este activată opţiunea Ruler). Rigla
apare pe ecran şi rămâne vizibilă cât timp indicatorul se află deasupra ei. Când se îndepărtează indicatorul,
ea dispare.
Simbolurile marginilor stânga/dreapta există pe rigla orizontală, fiind chiar capetele barei albe.
Simbolurile marginilor sus/jos se află pe rigla verticală.
Modificarea marginilor stânga/dreapta şi sus/jos cu rigla se face trăgând de simbolurile acestor margini
de pe rigle. Se poate observa (Figura 7. 3) cum se va modifica marginea, urmărind linia punctată care se
deplasează prin tragere.
Figura 7. 3
57
Fixarea marginilor cu rigla afectează întregul document.
Pentru a face ca modificarea marginilor să afecteze numai o anumită parte a documentului, se
va selecta opţiunea Page Setup din meniul File.
Pe pagina Margins, în zona Preview (Figura 7. 4), se poate alege din lista derulantă Apply to,
porţiunea pe care să se aplice specificările făcute, şi anume:
în tot documentul (Whole document);
din punctul curent în continuare (This point forward) sau
doar pentru paginile ce conţin textul selectat (Selected text).
Figura 7. 4
Modificările făcute pot fi văzute pe o pagină–model.
În fereastra Page Setup se poate configura – printre alte opţiuni, care diferă în funcţie de
specificul aplicaţiei – următoarele:
distanţa de la text la marginile paginii (în pagina Margins):
Top – pentru marginea de sus;
Bottom– pentru marginea de jos;
Left – pentru marginea din stânga;
58
Right – pentru marginea din dreapta;
Gutter– pentru introducerea unui spaţiu suplimentar destinat îndosarierii.
dimensiunea (mărimea) paginii (în pagina Paper), alegând din lista Paper size formatul standard
dorit, sau specificând explicit lăţimea (Width), respectiv înălţimea (Height);
orientarea textului în pagină (în pagina Margins): pe verticală (opţiunea Portrait – portret) sau
pe orizontală (opţiunea Landscape –peisaj).
7.3 Alinierea pe verticală a textului în pagină
În general aşezarea textului în pagina unui document este făcută în partea de sus a paginii (Top),
iar în funcţie mărimea sa se poate extinde în partea inferioară a foii. Adesea însă este nevoie ca pe o
foaie să se scrie doar câteva rânduri de text şi care să fie amplasate în centrul foii (o pagină de copertă,
care conţine doar un titlu) sau în altă zonă decât partea superioară a foii.
Rezolvarea imediată a acestei probleme este făcută tastând linii goale până la distanţa unde
trebuie aliniat textul, dar o rezolvare mai „elegantă” este folosirea opţiunilor de aliniere pe verticală a
textului, disponibile în fereastra Page Setup, fila Layout (Figura 7. 5).
Figura 7. 5
59
Fie textul unui titlu care trebuie centrat într-o foaie, ca în Figura 7. 6 c). Paşii de parcurs ar fi:
se introduce textul titlului (în exemplul dat: LUCRARE DE LICENŢĂ), care apare implicit ca în
Figura 7. 6 a) (adică în colţul stânga-sus al foii);
se aliniază pe orizontală (folosind butonul de centrare a paragrafelor – ), rezultând
aranjarea textului ca în Figura 7. 6 b);
din lista Vertical alignment (Figura 7. 5) se alege Center;
OK sau Enter, după care textul se va alinia ca în Figura 7. 6 c).
Figura 7. 6
60
CAP. 9 FILA REVIEW
9.1 Verificarea ortografiei
Este posibilă verificarea ortografiei pentru un text introdus, sau pe măsură ce se introduce
textul.
Pentru verificarea unui text introdus, se selectează textul dorit şi se activează comanda Spelling
& Grammar din fila Proofing.
Dacă un cuvânt nu se află în dicţionar el va fi marcat în text şi apare fereastra de dialog Spelling
and Grammar (Figura 9. 1).
Figura 9. 1
În această fereastră de dialog se poate opta pentru:
corectarea cuvântului din locul marcat/toate apariţiile lui în document cu una din sugestiile
date în fereastra de dialog, sau altfel, executând clic pe butonul Change/Change All;
introducerea cuvântului în dicţionar, dând clic pe butonul Add to Dictionary;
ignorarea greşelii în locul semnalat/în tot documentul, executând clic pe butonul Ignore
Once/Ignore All.
Cuvintele greşite şi subliniate cu roşu pot fi corectate făcând un clic dreapta pe ele şi selectând
din meniul cu sugestii varianta dorită.
9.2 Numărarea cuvintelor
Cu ajutorul opţiunii Word Count din grupul Proofing se pot număra rapid paginile, cuvintele,
caracterele, paragrafele şi liniile dintr-un document. Rezultatul numărării va apare în fereastra de dialog Word
Count (Figura 9. 2).
61
Figura 9. 2
Dacă se doreşte să fie numărate şi notele de subsol şi de final, se validează caseta Include textboxes,
footnotes and endnotes.
Pentru a număra cuvintele numai dintr-o anumită porţiune a documentului, se selectează acea
porţiune apoi se alege comanda Word Count.