ArticlePDF Available

Abstract

This paper presents a synthesis of the Archaeodrom Project in the context of Romanian contemporary experimental archaeology. This project represents an original interdisciplinary approach applied to one of the key periods of Romanian prehistory – the Eneolithic (ca. 5000-3700 B.C.). Due especially to the lack of complementary sources of information (written sources, oral information, direct observations), research into all material and spiritual aspects of Neolithic life presents a greater challenge compared with other historical times (e.g. the Greek-Roman epoch, the Byzantine period, the middle-age). Only data obtained through archaeological excavations can help, in a limited way, understanding these prehistoric communities and their material creations. For that reason the project proposes an interdisciplinary approach to the Romanian Neolithic that integrates knowledge gained from contemporary archaeological discoveries with experimental archaeology studies and will allow a scientific validation of the existing theories and concepts.
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN
SERIA ARHEOLOGIE
7 - 2015
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 6
COLEGIUL DE REDACŢIE
Dr. Pavel Mirea,
Muzeul Judeţean Teleorman
- Redactor şef
Dr. Ecaterina Ţânţăreanu,
Muzeul Judeţean Teleorman
- Secretar de redacţie
Dr. Radian R. Andreescu,
Muzeul Naţional de Istorie a României
Dr. Douglass W. Bailey,
San Francisco State University
Dr. Amy Bogaard,
Oxford University
Dr. Adina Boroneanţ,
Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti
Dr. Sabin Adrian Luca,
Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal
Dr. Steve Mills,
Cardiff University
Dr. Cristian Schuster,
Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti
Dr. Laurens Thissen,
Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam
Tehnoredactare:
Pavel Mirea, Pompilia Zaharia
Corectura:
Mădălina Dumitru
Consultanţi:
Steve Mills (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză)
Coperta:
vas elenistic –
kantharos
– descoperit la Zimnicea ‘Cetate’, sec. III î.Hr., colecţia
Muzeului Judeţean Teleorman, desen Cătălina Dănilă, machetare Pompilia Zaharia
Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori.
Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe
următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA,
jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email: redactie_BMJT@yahoo.com; pavelcmirea@yahoo.com.
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman
Toate drepturile asupra acestui număr sunt rezervate Muzeului Judeţean Teleorman
ISSN 2065 – 5290
SUMAR
CONTENTS
STUDII ŞI ARTICOLE
STUDIES AND ARTICLES
.......................................................................................................
5
Laurens THISSEN
Ceramics from an Early Neolithic (Criş I) site in S Romania: ‘Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș
Ceramica dintr-un sit neolitic timpuriu (Criş I) din sudul României: ‘Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș
.........
5
Pavel MIREA
Between Everyday and Ritual Use – ‘Small Altars’ or ‘Cult Tables’ from ‘Măgura Buduiasca’,
Teleorman County (II): the Developed Neolithic Finds
Între folosinţa cotidiană şi rituală – ‘altăraşe’ sau ‘măsuţe de cult’ de la ‘Măgura Buduiasca’, judeţul
Teleorman (II): descoperirile din neoliticul dezvoltat
......................................................................
45
Camelia - Mirela VINTILĂ
Bordeie Bolintineanu descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’
Bolintineanu pit-huts discovered at Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ settlement
.....................................
59
Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
Suporturile paralelipipedice din eneoliticul timpuriu de la Dunărea de Jos
Early Eneolithic parallel-piped stands in the Lower Danube region
..................................................
67
Adelina DARIE
Consideraţii generale privind podoabele de metal din perioada neo-eneolitică din spaţiul de sud-est
al României: piesele de cupru
General considerations on the Neo-Eneolithic metal adornments in southeast Romania: the copper
objects
.......................................................................................................................................
85
Loredana NIȚĂ, Cristian Eduard ȘTEFAN, Mădălina DIMACHE, Tudor HILĂ, Radu PETCU
Consideraţii privind industria litică de la Șoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ , jud. Hunedoara
Considerations on the lithic industry from Şoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’, Hunedoara county
...............
97
Roxana MUNTEANU, Daniel GARVĂN
Câteva date despre o structură neincendiată Cucuteni A-B descoperită la Bodeştii de Jos ‘Cetăţuia
Frumuşica’
Data about a Cucuteni A-B unburned structure discovered at Bodeştii de Jos ‘Cetăţuia Frumuşica’
.......
117
Alin FRÎNCULEASA, Andrei SOFICARU, Andrei MĂGUREANU, Bianca PREDA, Bogdan CIUPERCĂ,
Daniel GARVĂN, Alin ANTON, Cătălin CONSTANTIN
Un complex funerar preistoric descoperit la Târgşoru Vechi (jud. Prahova)
A prehistoric burial from Târgşoru Vechi (Prahova County)
.............................................................
133
Ion PĂTRAŞCU
Ceramica elenistică din aşezarea getică de la Zimnicea
The Hellenistic pottery from Zimnicea Getic settlement
..................................................................
157
Bogdan CIUPERCĂ, Pavel MIREA
Topoare de luptă din a doua jumătate a mileniului I din colecţiile Muzeului Judeţean Teleorman
Battle axes dated to the second half of I millennium from the Teleorman County Museum collection
........
167
‘ARHEOLOGIA EXPERIMENTALĂ – METODĂ DE GENERARE ŞI TESTARE A
IPOTEZELOR ARHEOLOGICE’, lucrările colocviului desfăşurat la Muzeul Judeţean
Teleorman, Alexandria, 17 octombrie 2014
EXPERIMENTAL ARCHAEOLOGY – METHODS FOR GENERATING AND TESTING
ARCHAEOLOGICAL HYPOTHESES’, Proceedings of the Colloquium held at Teleorman
County Museum, Alexandria, 17
th
of October 2014
.........................................................
179
Pavel MIREA
Arheologie experimentală la Muzeul Judeţean Teleorman – o evaluare
Experimental Archaeology at Teleorman County Museum – an assessment
.....................................
179
Cătălin LAZĂR
Proiectul Arhaeodrom în contextul arheologiei experimentale din România
Arhaeodrom Project in the context of experimental archaeology in Romania
....................................
193
Diana-Măriuca VORNICU
Arheologia experimentală ca bază a metodei traseologice. Studiu de caz: utilizarea străpungătoarelor
în preistorie
Experimental archaeology as the basis of the method of use trace studies. A case study: the use of
borers in prehistory
.....................................................................................................................
201
Ion TORCICĂ
Prelucrarea fibrelor vegetale în cadrul reconstituirilor arheologice
Vegetable fibre processing in archaeological reconstructions
..........................................................
219
Ana ILIE, Monica MĂRGĂRIT
Valorificarea experimentului ştiinţific din punct de vedere muzeologic. Studiu de caz: atelierul
educaţional ‘Podoabele preistorice în lumea modernă
La valorisation de l’expérimentation scientifique en muséologie. Etude de cas: l’atelier éducatif ‘Les
parures préhistoriques dans le monde moderne’
............................................................................
231
PREZENTARE DE CARTE
BOOK REWIEWS
.....................................................................................................................
241
Adrian BĂLĂŞESCU
Arheozoologia neo-eneoliticului de pe Valea Teleormanului
, Muzeul Naţional de Istorie a României,
Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare XIV, Editura Mega, Cluj – Napoca,
2014, 214 pagini, 111 figuri, anexă foto (49 fotografii), prefaţă de Dragomir Nicolae POPOVICI,
rezumat în limba engleză (Francisc BAJA), ISBN 978-606-543-505-6
(Pavel MIREA) ............................................................................................................................
241
Daniel SPÂNU
Contribuţii arheologice şi iconografice la cercetarea sitului „Cetate” de la Zimnicea
, Editura Ordessos,
Piteşti, 2014, 157 pagini, 28 planşe, anexe, prefaţă de Dragoş MĂNDESCU, rezumat în limba engleză
(Ioana ZIRRA), ISBN 978-606-8604-04-6
(Vlad V. ZIRRA) ..........................................................................................................................
243
Eugen S. TEODOR
Uriaşul invizibil: Limes Transalutanus. O reevaluare la sud de râul Argeş
, Editura Cetatea de Scaun,
Târgovişte, 2013, 263 pagini, 69 figuri, 7 tabele, anexe, ISBN 978-606-537-181-1
(Andrei MĂGUREANU) .................................................................................................................
245
_____________
* Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, sect. 3, 030026, Bucureşti, România;
lazarc@arheologie.ro
Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 7, 2015: 193-199
PROIECTUL ARCHAEODROM
ÎN CONTEXTUL ARHEOLOGIEI EXPERIMENTALE DIN ROMÂNIA
Cătălin LAZĂR
*
Abstract: This paper presents a synthesis of the Archaeodrom Project in the context of
Romanian contemporary experimental archaeology. This project represents an original interdisciplinary
approach applied to one of the key periods of Romanian prehistory – the Eneolithic (ca. 5000-3700 B.C.).
Due especially to the lack of complementary sources of information (written sources, oral information,
direct observations), research into all material and spiritual aspects of Neolithic life presents a greater
challenge compared with other historical times (e.g. the Greek-Roman epoch, the Byzantine period,
the middle-age). Only data obtained through archaeological excavations can help, in a limited way,
understanding these prehistoric communities and their material creations. For that reason the project
proposes an interdisciplinary approach to the Romanian Neolithic that integrates knowledge gained
from contemporary archaeological discoveries with experimental archaeology studies and will allow a
scientific validation of the existing theories and concepts.
Rezumat: Articolul de faţă își propune să prezinte importanța proiectului Archaeodrom în
contextul actual al arheologiei experimentale din România. Proiectul respectiv reprezintă o abordare
originală, din perspectivă interdisciplinară, a uneia dintre perioadele cheie ale istoriei României –
eneoliticul (cca. 5000-3700 BC). Studierea societăţii eneolitice, cu toate aspectele sale materiale şi
spirituale, reprezintă o provocare mai mare, comparativ cu alte perioade cronologice (de exemplu
epoca greco-romană, perioada bizantină, evul mediu etc.) sau cazuri etnografice, mai ales datorită
lipsei surselor complementare de informaţie (izvoare scrise, informaţii orale, observaţii directe). În
aceste condiţii, datele oferite de săpătura arheologică rămân singurele ce ne pot ajuta în înţelegerea
acestor comunităţi preistorice şi a creaţiilor lor materiale. Însă şi ele sunt limitative. Tocmai de aceea
proiectul respectiv propune o abordare interdisciplinară a perioadei eneolitice din România, care să ne
ofere background-ul informaţional referitor la descoperirile arheologice concrete, dublate de studiile de
arheologie experimentală, iar ele să ne permită
testarea diferitelor ipoteze legate de acestea.
Keywords: Eneolithic; Romania; Experimental Archaeology.
Cuvinte cheie: Eneolitic; România; Arheologie Experimentală.
Introducere
Reconstituirea trecutului a exercitat întotdeauna o atracţie specială pentru arheologi şi nu
numai. Din această perspectivă, descoperirile arheologice preistorice reprezintă o provocare majoră
comparativ cu alte perioade cronologice (antichitate, ev mediu etc.), mai ales datorită lipsei surselor
complementare de informaţie (izvoare scrise, informaţii orale, inscripţii etc.). În aceste condiţii, datele
oferite de săpătura arheologică (stratigrafie, complexe, structuri, artefacte, ecofacte etc.) rămân
singurele ce ne pot ajuta în înţelegerea acestor comunităţi preistorice şi a creaţiilor lor materiale. Însă,
din păcate, inclusiv acestea sunt limitative, fiind departe de a cuprinde toate informaţiile necesare
înţelegerii complete a populaţiilor respective. Pe de altă parte, procesul de cercetare arheologică este
unul extrem de complex, dar, în acelaşi timp are un caracter ireversibil. Tocmai de aceea, respectivul
demers implică o săpătură (cercetare) bazată pe o metodologie de lucru adecvată şi o acurateţe
maximă de înregistrare a datelor din teren, dublate de un set de analize interdisciplinare multiple, care
să completeze spectrul informaţional al respectivei cercetări. De asemenea, cercetarea arheologică pe
mai multe paliere de analiză, în func
ţie de problematicile abordate (structuri şi complexe arheologice,
date stratigrafice şi topografice, artefacte, ecofacte etc.). Dacă pentru acestea, unele metode, precum
studiile tipologico-tehnologice (mai ales în cazul artefactelor) rezolvă anumite probleme şi răspund la
anumite întrebări generate de procesul de cercetare, în schimb din perspectivă interpretativă lucrurile
sunt mai complicate. Astfel, cel puţin pentru preistorie arheologul are o libertate destul de mare de
teoretizare şi interpretare, care, nu de puţine ori, poate conduce la exagerări şi speculaţii nerealiste,
Cătălin LAZĂR
194
care, inerent, conduc la deformarea realităţilor din trecut.
Pe fondul acestor aspecte, dar şi a celor menţionate anterior (absenţa pentru preistorie a
surselor de informaţii complementare), se poate face apel la arheologia experimentală, cel puţin pentru
elucidarea unora dintre aspectele ‘invizibile’ din cadrul cercetărilor arheologice, pe care nici săpătura de
bună calitate, nici analizele interdisciplinare multiple nu le pot releva (de exemplu procesul de
construcţie a unei case sau lanţul tehnologic de realizare a anumitor categorii de artefacte etc.).
Arheologia experimentală, în ciuda naturii sale aparent ‘imitative’, are ca scop principal verificarea
tehnicilor, procedurilor şi proceselor ce stau la obţinerea anumitor obiecte sau structuri construite, iar
ulterior să evalueze teoriile şi ipotezele bazate pe datele arheologice (Asher 1961; Reynolds 1999; Mathieu
2002; Cavulli şi Gheorghiu 2008), ceea ce îi conferă posibilitatea de contribuţii la cunoaşterea şi înţelegerea
trecutului (Lazăr
et al.
2012). Astfel, pe lângă numeroasele date de natură tehnică ce completează
informaţiile arheologice, arheologia experimentală implică şi ‘învăţarea prin practică’ (Shea
et al.
2002: 60),
ceea ce ajută la procesul de interpretare al situaţiilor şi artefactelor arheologice, dar, în acelaşi timp,
conduce la o serie de experienţe personale (de natură senzorială şi emoţională), ceea ce îl aduce pe
arheolog mai aproape de subiectul studiat (Gheorghiu 2008b: 168, 174-5).
În aceste circumstanţe arheologia experimentală devine un instrument de cercetare
important şi indispensabil pentru studiul arheologic contemporan, mai ales în cazul comunităţilor
preistorice, ce are potenţialul de a completa diverse elemente lipsă din marele ‘puzzle’ ce îl reprezintă
trecutul îndepărtat.
Arheologia experimentală în România
Din nefericire, dezvoltarea acestei direcţii de cercetare în cadrul comunităţii arheologice din
ţara noastră nu are o istorie prea îndelungată, o anumită coerenţă în evoluţia sa fiind înregistrată
începând cu ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
Această situaţie se datorează în principal modului în care s-a născut şi dezvoltat şcoala
arheologică din România. Aceasta a apărut ca o prelungire organică a istoriei, în demersul de
legitimare a statului naţional şi de căutare a originilor poporului român, cadrul optim pentru
implementarea principiilor de studiu ale şcolii cultural-istorice (Popovici 2000; Anghelinu 2003; 2006;
Dragoman ş
i Oanţă-Marghitu 2006). Abordarea tradiţională, cultural-istorică, bazată pe o filozofie de
cercetare pozitivistă şi empiristă, ale cărei concepte şi demersuri interpretative sunt preluate din
câmpul istoriei (Anghelinu 2006: 17-18), va transforma arheologia în perioada comunistă într-un fel de
ştiinţă auxiliarăa istoriei, ea devenind un instrument de propagandă a discursului naţional şi
contribuie, în spiritul ideologiei trasate/ impuse de către Partidul Comunist Român, la edificarea
societăţii socialiste din România (Dragoman şi Oanţă-Marghitu 2006: 64-5).
Acest cadru contextual, circumstanţial şi cauzal deosebit de complex, dar mai ales lipsa
totală de apropierea faţă de disciplinele antropologice
1
, au influenţat în mod negativ dezvoltarea şi
evoluţia arheologiei româneşti. De aici rezultă absenţa aproape totală în cadrul arheologiei din
România a unor direcţii de cercetare sistematice şi coerente, a unei viziuni globale privind obiectivele,
evoluţia şi priorităţile disciplinei sau a unor specializări concrete pe anumite subiecte (de exemplu
arheologia funerară, geoarheologie, bioarheologie etc.), arheologul fiind un ‘specialist’ atotcunoscător
şi omnipotent (un fel de ‘enciclopedist’), ce se pricepea la toate şi rezolvă totul de unul singur
2
.
Pe acest fond nefavorabil, există un exemplu timid de aplicare a arheologiei experimentale
3
, în
anul 1985, în situl de la Poduri. Proiectul respectiv, iniţiat de către Dan Monah, cu sprijinul autorităţilor
locale şi a altor specialişti (Alexandra Bolomey, Adrian Muraru şi Alexe Bujor), a vizat reconstituirea unei
locuinţe cucuteniene (‘Casa Piticilor’), dar, tangenţial, au fost atinse şi alte aspecte experimentale (de
exemplu realizarea unui topor similar celor cucuteniene, confecţionat dintr-o rocă locală) (Monah
et al.
2003: 65-7; 2004: 48-52). Din păcate, impactul respectivului experiment în rândul
colegilor de breaslă
a
fost minim, acesta fiind publicat la aproape 20 de ani după desfăşurarea sa.
După 1990 se observă o deschidere a arheologiei din România către alte direcţii de cercetare
din cadrul disciplinei, pe fondul deschiderii graniţelor şi a contactului dintre specialiştii din România cu
cei din Europa Occidentală şi Statele Unite ale Americii, dar şi a demarării unor proiecte internaţionale
de cercetare pe teritoriul ţării noastre. Printre acestea îşi găseşte locul şi arheologia experimentală,
fără însă a se bucura de o popularitate prea mare (cel puţin în ultimul deceniu al secolului al XX-lea),
cu toate că utilizarea metodelor sale sunt absolut indispensabile cercetării anumitor problematici
legate de preistorie.
În schimb, după anul 2000, pe fondul afirmării unor noi generaţii în cadrul disciplinei
arheologice din România, demersurile experimentale încep să fie din ce în ce mai numeroase. Astfel,
cele mai multe dintre experimentele arheologice sunt dedicate arhitecturii neo-eneolitice. Majoritatea
Proiectul Arhaeodrom în contextul arheologiei experimentale din România
195
acestor proiecte au fost realizate pentru studierea construcțiilor atribuite culturilor Vădastra,
Precucuteni, Boian, Gumelniţa şi Cucuteni, vizându-se reconstituirea tehnicilor de construcție, modul de
realizare, materialele utilizate și cantităţile folosite sau modul de incendiere (Gheorghiu 2003; 2005a;
2008a; 2009; Cotiugă şi Cotoi 2004; Monah
et al.
2003; 2004; László şi Cotiugă 2008; Cotiugă 2009;
Dumitrescu 2011; Lazăr
et al.
2012). A doua direcţie de cercetare experimentală ce s-a bucurat de o
atenţie sporită din partea arheologilor o constituie domeniul ceramicii. Aceste experimente sunt axate
cu precădere pe studiul ceramicii neo-eneolitice şi pe reproducerea tehnicilor de manufacturare,
modelare şi decorare a vaselor sau a modului de ardere a acestora (Anghel 1999; Gheorghiu 2002;
2003; 2005a; Tencariu 2004; 2006; 2011; 2012; Tencariu şi Robu 2004; Buzea şi Briewig 2010; Cotoi
2012; Dănilă 2014). Pe lângă aceste două componente majore ale arheologiei experimentale din
România, mai amintim preocupările legate de reproducerea aspectelor tehnologico-funcţionale privind
materialele litice (Cotoi şi Grasu 2000; Cotiugă şi Cotoi 2004; Barbu 2008; Barbu şi Barbu 2014),
figurinele antropomorfe (Gheorghiu 2005b; 2010), industria materiilor dure animale (Barbu 2012;
Mărgărit
et al.
2014; Mihai şi Provenzano 2014), pintandere (Gheorghiu şi Skeates 2008), fibre vegetale
(Mazăre
et al.
2012), structuri de combustie (Tencariu 2004; Buzea
et al.
2008; Buzea şi Briewig 2010),
metalurgia fierului (Sima 2013) sau exploatarea sării (Buzea 2012; Tencariu
et al.
2015).
Majoritatea acestor experimente au reprezentat abordări dedicate exclusiv unor problematici
particulare (fie diverse categorii de artefacte, fie anumite structuri construite), toate reprezentând
demersuri oarecum izolate în peisajul arheologic din România. La acestea se adaugă lipsa unei
organizări, coordonări, finanţări sau viziuni adecvate (eventual la nivel naţional) a arheologiei
experimentale, care, pe de-o parte, să permită structurarea unor obiective şi priorităţi, iar pe de altă
parte, să realizeze cuantificarea rezultatelor obţinute în diversele proiecte individuale, în aşa fel încât
acestea să fie accesibile tuturor specialiştilor ce abordează o anumită problematică testată deja
experimental
4
. De aici rezultă şi caracterul limitativ al acestor experimente
5
, ceea ce nu poate să ofere
o imagine de ansamblu asupra unei anumite comunităţi, perioade sau culturi din România, sub toate
aspectele pe care le poate oferii această direcţie de cercetare.
Proiectul Archaeodrom
Pe fondul situaţiei arheologie experimentale din România, descrise anterior, în anul 2013 am
decis depunerea unui proiect la competiţia Parteneriate (PCCA-2013), Proiecte Colaborative de
Cercetare Aplicativă, intitulat ‘Ecouri ale trecutului reflectate în prezent... O încercare de reconstituire
a societăţii neolitice prin intermediul arheologiei experimentale’ (Archaeodrom). Proiectul este
coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Facultatea de Geologie şi
Geofizică din Bucureşti, precum şi cu două firme de arhitectură, în conformitate cu cerinţele pachetului
de informaţii al competiţiei, care stipula explicit obligativitatea existenţei unui partener economic în
consorţiul viitorului proiect.
Scopul principal al proiectului îl reprezintă aplicarea sistematică a arheologiei experimentale
pentru comunităţile eneolitice din mileniul al V-lea î.Hr. (culturile Boian şi Gumelniţa), pe baza datelor
arheologice disponibile şi a altor studii interdisciplinare complementare.
Motivaţia principală a acestui demers l-a constituit numeroasele probleme nerezolvate legate
de aceste civilizaţii preistorice, atât la nivelul cercetării arheologice interdisciplinare, dar şi din
perspectivă experimentală. De asemenea, se adaugă şi necesitatea unei abordări integrate a
arheologiei experimentale în România, care să conducă
la un contact diferit cu realităţile din trecut,
dar şi la o viziune alternativă şi mai bine documentată asupra acestuia.
Avantajul principal al acestui proiect îl constituie experienţa anterioară în alte experimente
arheologice a membrilor echipei de implementare
6
, dar şi faptul că au lucrat ca o echipă, în intervalul
2010-2013, în cadrul proiectului ‘Arhitectură şi arheologie experimentală
7
. Al doilea avantaj îl
constituie specializările pluridisciplinare ale specialiştilor implicaţi în proiect (arheologie, geologie,
petrografie, mineralogie, arheoihtiologie, malacologie, arheozoologie, carpologie, ceramologie,
industria materiilor dure animale, arhitectură, urbanism, etnologie, antropologie), precum şi accesul la
diverse analize complexe. De asemenea, structura consorţiului are un caracter complementar,
vizându-se segmente de studiu, de cercetare sau experimentare diferenţiate, privind însă aceiaşi
problematică, astfel încât în final se obţine un efect de sinergie. Nu în ultimul rând finanţarea
asigurată acestui proiect de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) constituie o altă oportunitate
8
.
Direcţiile de cercetare experimentală vizate de proiectul Archaeodrom cuprind construcţiile şi
amenajările interioare sau exterioare asociate acestora, majoritatea categoriilor de obiecte utilizate
(unelte, arme, podoabe, plastică, ceramică, obiecte de lut, accesorii vestimentare) pe toate categoriile
Cătălin LAZĂR
196
de materii prime (silex, roci, materii dure animale, lut, materii vegetale), precum şi o serie de activităţi
sau practici ce implicau utilizarea respectivelor obiecte (recoltarea şi prelucrarea lutului, lemnului sau a
plantelor, extrasul fibrelor vegetale, culesul de moluşte, pescuitul, vânătoarea, agricultura, arderile etc.).
Totodată, proiectul în discuţie propune şi realizarea unui parc ştiinţific experimental (de tip
archaeodrom), în localitatea Sultana, jud. Călăraşi, care va urmări reconstituirea unei aşezări eneolitice
(scara 1:1)
9
. Construcţiile şi structurile ce vor fi realizate în cadrul acestui parc, pe baza datelor
furnizate de cercetarea arheologică şi analizele interdisciplinare, vor permite experimentarea şi testarea
modului de comportare a tuturor clădirilor şi amenajărilor, precum şi obţinerea de informaţii
suplimentare despre arhitectura preistorică şi soluţiile tehnico-constructive adoptate de către
comunităţile din trecut. De asemenea, după finalizarea construcţiilor, acestea vor fi testate din
perspectiva funcţională, iar mai apoi se va înregistra modul în care ele se degradează, în raport cu
factorii naturali şi antropici. Nu în ultimul rând, aşezarea preistorică experimentală ce va rezulta, va
servi drept cadru pentru desfăşurarea experimentelor legate de modul de subzistenţă din perioada
eneolitică, dar şi ca spaţiu pentru diverse activităţi, producerea şi testarea obiectelor experimentale etc.
În final, mai menţionăm că acest parc experimental este proiectat pentru a servi drept bază
pentru desfăşurarea unor experimente arheologice pe termen lung, care să permită aceea abordare
sistematică, organizată şi integrată a arheologiei experimentale în România, cu implicarea a cât mai
multor specialiş
ti din ţară sau străinătate.
În loc de concluzii
În aceste circumstanţe, având în vedere cele prezentate anterior, proiectul Archaeodrom are
potenţialul de a fi pasul necesar spre o nouă etapă de dezvoltare a arheologiei experimentale din ţara
noastră, care să ofere aceea viziune adecvată pentru sistematizarea şi structurarea acestei direcţii de
cercetare, pe obiective, necesităţi şi priorităţi clare. Din nefericire, realizarea proiectului Archaeodrom
este afectată de către politica de finanţare a proiectelor de cercetare din România, caracterizată, cel
puţin din anul 2013, prin diminuarea constantă a bugetelor prognozate anual de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. În condiţiile în care cel puţin în ultimii doi ani, Guvernul României
afirmă că la nivel naţional avem de-a face cu un proces de creştere economică accelerată, în paralel
cu toate măsurile publice, binecunoscute din massmedia, ce reflectă acest fenomen (reducerea CAS-
ului, a TVA-ului la anumite produse etc.), nu ne putem explica situaţia de faţă. Dacă avem în vedere
că la nivel european, domeniul cercetare, dezvoltare şi inovare constituie o prioritate absolut
ă, fapt ce
se manifestă prin creşterea fondurilor destinate acestui domeniu, situaţia din România nu îşi poate
găsi o explicaţie logică sau acceptabilă.
Mulţumiri
Acest articol a fost realizata prin programul Parteneriate in domenii prioritare — PN II,
derulat cu sprijinul MEN – UEFISCDI, proiect nr. 338/2014.
Note
1
Apropierea arheologiei din România de istorie, o situează pe o poziţie diferită faţă de şcolile
de arheologie din Europa Occidentală sau Statele Unite ale Americii, unde arheologia reprezintă o
disciplină asociată antropologiei.
2
Din păcate această viziune nu s-a schimbat foarte mult după 1990, în ciuda cadrului
general optim pentru modificarea opticii asupra arheologiei şi a deschiderii graniţelor ţării către
Occident. Modelul de analiză pozitivist şi sistemul cultural-istoric continuă să fie utilizate, iar caracterul
solitar al arheologilor se perpetuează. Astfel, exemplele post-decembriste de existenţă a unor echipe
de cercetare arheologică interdisciplinare sunt foarte puţine, iar iniţierea acestora s-a datorat în
majoritatea cazurilor unor programe de cercetare internaţionale.
3
Trebuie totuşi precizat că nici în cazul altor ţări din zona Balcanică, înainte de prăbuşirea
‘Cortinei de Fier’, utilizarea arheologiei experimentale nu a fost intensă. Astfel, puţinele exemple
existente datorându-se unor specialişti din afara acestui spaţiu (Bankoff şi Winter 1979; 1982).
4
Menţionăm că pe lângă demersurile experimentale citate în text, în România au mai existat şi
alte demersuri de arheologie experimentală, însă nepublicate. În acest sens amintim doar pe cele legate
Proiectul Arhaeodrom în contextul arheologiei experimentale din România
197
de ceramică din cadrul proiectului româno-britanic Southern Romanian Archaeological Project
(coordonate de către o echipă de bine cunoscuţi ceramologi – Laurens Thissen, Abraham van As şi Loe
Jacobs), diversele experimente desfăşurate de către Centrul de Arheologie Experimentală din Târgovişte
sau cele ale Asociaţiei Studenţilor în Arheologie şi Istorie din România (ASAIR) din Bucureşti.
5
Această situaţie este determinată inerent de limitele metodologice ale arheologiei
experimentale, dar şi de alte elemente precum: calitatea şi corectitudinea datelor arheologice ce stau
la baza experimentului, interesul, experienţa şi cunoştinţele (teoretice şi practice) ale celor ce
desfăşoară experimentul, modul de concepere al protocolului de înregistrare a datelor rezultate
(inclusiv problematicile particulare şi generale urmărite de experiment), fondurile disponibile etc.
6
Dintre membrii echipei de proiect cu experienţă în domeniul arheologiei experimentale îi
amintim doar pe Adrian Bălăşescu, Valentin Dumitraşcu, Florin Dumitru, Theodor Ignat, Monica
Mărgărit, Vasile Opriş, Valentin Radu şi Florin Rădulescu.
7
‘Arhitectură şi arheologie experimentală’ (2010-2013) a reprezentat un proiect de arheologie
experimentală, desfăşurat pe situl arheologic de la Sultana - Malu Roşu (jud. Călăraşi), coordonat de
către Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Asociaţia Română de Arheologie, Direcţia
Judeţeană de Cultură şi Patrimoniul Naţional Călăraşi, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Primăria Comunei
Mânăstirea şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’ Bucureşti.
8
Trebuie precizat că suma iniţială propusă pentru finanţare a acestui tip de proiect, în
momentul depunerii propunerii la competiţia Parteneriate (PCCA-2013), Proiecte Colaborative de
Cercetare Aplicativă, a fost diminuată cu 50% în momentul contractării din anul 2014, practică
devenită obişnuinţă sub guvernarea PSD din ultimii ani, aplicată ‘democratic’ pentru majoritatea
proiectelor de cercetare finanţate de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului
Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).
9
Precizăm ca în România mai există încercări de realizare ale unor parcuri experimentale, ce
cuprind reconstituiri de aşezări şi construcţii pre- sau protoistorice. Amintim doar pe cele de la
Cucuteni (Cotiugă şi Cotoi 2004), Drăgăşani-Olt (Vijulie
et al.
2014) sau Bragadiru (realizat de către
Asociaţia Studenţilor în Arheologie şi Istorie din România, nepublicat însă).
Bibliografie
Anghel, D. (1999) ‘Experiment privind realizarea unei arderi reducătoare’,
Buletinul Cercurilor
Ştiinţifice Studenţeşti
5: 167-73.
Anghelinu, M. (2003)
Evoluţia gândirii teoretice în arheologia din România. Concepte şi modele
aplicate în preistorie
, Târgovişte: Ed. Cetatea de Scaun.
––– (2006) ‘Spaţiul teoretic al pluridisciplinarităţii în arheologia preistorică din România’, în Popovici,
D. şi Anghelinu, M. (ed.)
Cercetarea Arheologică Pluridisciplinară în România. Trecut,
Prezent, Perspective
, pp. 16-24, Târgovişte: Ed. Cetatea de Scaun.
Asher, R. (1961) ‘Experimental Archaeology’,
American Anthropologist
63: 793-816.
Bankoff, H. A. şi Winter, F. A. (1979) ‘A house-burning in Serbia’,
Archaeology
32: 8-14.
––– (1982) ‘The Morava Valley Project in Yugoslavia: Preliminary report, 1977–1980’,
Journal of Field
Archaeology
9: 149-65.
Barbu, M.G. (2008) ‘Arheologie experimentală. Confecţionarea uneltelor preistorice din piatră cioplită’,
Sargetia
XXXV (2007-2008): 47-97.
––– (2012) ‘Data regarding the experimental manufacture of Roman objects made of domestic
herbivores horns’,
Annales d’Université Valahia Târgovişte. Section d’Archéologie et
d’Histoire
XIV(1): 105-16.
Barbu, M.G. şi Barbu, M.M. (2014) ‘Arheologie experimentală. Confecţionarea şi utilizarea grattoir-ului
în preistorie’, în Forţiu, C. şi Cîntar, A. (ed.)
ArheoVest II
2
: In Honorem Gheorghe Lazarovici.
Interdisciplinaritate în Arheologie,
pp. 497-511, Szeged: JATEPress Kiadó.
Buzea, D., Cotruţă, M. şi Briewig, B. (2008) ‘Experimental Archaeology. The construction of a fire
installation (hearth) on the model of those discovered at Păuleni Ciuc – Ciomortan ‘Dâmbul
Cetăţii’, Harghita County’,
Acta Terrae Septemcastrensis
VII: 217-32.
Cătălin LAZĂR
198
Buzea, D. şi Briewig, B. (2010) ‘Experimente arheologice realizate la Păuleni Ciuc şi Băile Figa în anii
2007-2009’,
Memoria Antiquitatis
XXV-XXVI (2008-2009): 205-46.
Buzea, D. (2012) ‘The exploitation of rock salt with using wooden ‘troughs’. An archaeological
experiment conducted at Beclean – Băile Figa (Bistriţa-Năsăud County, Romania) in 2010’, în
Cotiugă, V. şi Caliniuc, Ș. (ed.)
Interdisciplinarity Research in Archaeology. Proceedings of
the First Arheoinvest Congress, 10-11 June 2011, Iaşi, Romania
, pp. 139-50, British
Archaeological Reports, International Series, no. 2433, Oxford: Archaeopress.
Cavulli, F. şi Gheorghiu, D. (2008) ‘Looking for A Methodology Burning Wattle and Daub Housing
Structures. A Preliminary Report on An Archaeological Experiment’,
Journal of Experimental
Pyrotechnologies
1: 37-43.
Cotiugă, V. şi Cotoi, O. (2004) ‘Parcul arheologic experimental de la Cucuteni. Perspective în
cunoaşterea realizării uneltelor şl locuinţelor cucuteniene prin arheologie experimentală’, în
Petrescu - Dîmboviţa, M. şi Văleanu, M.C. (ed.)
Cucuteni - Cetăţuie. Monografie arheologică
,
pp.337-51, Piatra Neamţ: Ed. Constantin Matasă.
Cotiugă, V. (2009) ‘Experimental Archaeology: the Burning of the Chalcolithic Dwellings’, în Cotiugă, V.,
Tencariu, F.A. şi Bodi, G. (ed.)
Itenaria in Praehistoria. Studia in Honorem Magistri Nicolae
Ursulescu Quinto et Sexagesimo Anno
, pp. 303-42, Iaşi: Ed. Universităţii ‘Al. I. Cuza’.
Cotoi, O. şi Grasu, C. (2000)
Uneltele din piatră şlefuită din eneoliticul Subcarpaţilor Moldovei
, Iaşi.
Cotoi, O. (2012) ‘The Cucutenian painted pottery. An archaeological experiment at Cucuteni (Iaşi County,
Romania)’, în Cotiugă, V. şi Caliniuc, Ș. (ed.)
Interdisciplinarity Research in Archaeology.
Proceedings of the First Arheoinvest Congress, 10-11 June 2011, Iaşi, Romania
, pp. 151-58,
British Archaeological Reports, International Series, no. 2433, Oxford: Archaeopress.
Dănilă, C. (2014) ‘Pictura cu grafit - o abordare experimentală’,
Buletinul Muzeului Judeţean
Teleorman
6: 151-99.
Dragoman, Al. şi Oanţă-Marghitu, S. (2006) ‘Archaeology in Communism and Post-Communist
Romania’,
Dacia. Revue d'arheologie et d'histoire ancienne, Nouvelle Serie
L: 57-76.
Dumitrescu, R. (2011) ‘Construite pentru a arde/ ‘Build to burn’: ‘note de jurnal’ despre o încercare de
arheologie experimentală’,
Studii de Preistorie
8: 235-50.
Gheorghiu, D. (2002) ‘Fire and air draught: Experimenting the Chalcolithic pyroinstruments’, în
Gheorghiu, D. (ed.)
Fire in archaeology
, pp. 83-95, British Archaeological Reports,
International Series, no. 1089, Oxford: Archaeopress.
––– (2003) ‘Building a ceramic macro-object: The 2003 Vădastra Project experiments’,
Th
e
Old
Potter’s Almanac
11: 1-5.
––– (2005a) ‘A brief description of the Vădastra Project (2000-2002). Prehistoric archaeology and
anthropological theory and education’,
Reports of Prehistoric Research Projects
6-7: 121-23.
––– (2005b) ‘The Controlled fragmentation of anthropomorphic figurines, Cucuteni, Piatra Neamţ’, în:
Gh. Dumitroaia, J. Chapman, O Weller, C. Preoteasa, R. Munteanu, D. Nicola şi D. Monah
(ed.)
Cucuteni. 120 ans de recherches. Le temps du bilan/ 120 Years of Research. Time to
Sum Up
, pp. 137-44, Piatra-Neamţ: Ed. Constantin Matasă.
––– (2008a) ‘The building of a Chalcolithic dwelling for a pyroexperiment’,
Journal of Experimental
Pyrotechnologies
1: 44-6.
––– (2008b) ‘Cultural landscape in the lower Danube area. Experimenting tell settlement’,
Documenta
Praehistorica
XXXV: 167-78.
––– (2009) ‘Built to be burnt: the building and combustion of Chalcolithic dwellings in the lower
Danube and the Eastern Carpathian areas’, în Nikolova, L., Merlini, M. şi Comşa, A. (ed.)
Circumpontica in prehistory: Western Eurasian Studies. In Memory of Eugen Comşa
, pp. 55-
68, British Archaeological Reports, International Series, no.10144, Oxford: Archaeopress.
––– (2010) ‘Ritual Technology: An Experimental Approach to Cucuteni-Tripolye Chalcolithic Figurines’, în
Gheorghiu, D. şi Cyphers, A. (ed.)
Anthropomorphic and Zoomorphic Miniature Figures in
Eurasia, Africa and Meso-America Morphology, materiality, technology, function and context
,
pp. 61-72, British Archaeological Report, International Series, no.2138, Oxford: Archaeopress.
Gheorghiu, D. şi Skeates, R (2008)
Prehistoric stamps: theory and experiments
, Bucureşti:
Ed. Universităţii din Bucureşti.
László, A. şi Cotiugă, V. (2008) ‘On the Chalcolithic House-Building. Archaeological Observations and
Some Experimental Archaeological Data’,
Studia Antiqua et Archaeologica
XXI: 147-70.
Lazăr, C., Ignat, T., Stan, S., Moldoveanu, K. şi Rădulescu, F. (2012) ‘Beyond the archaeological
imagination. Observations about Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI architecture based on a
study of experimental archaeology’,
Mediterranean Archaeology and Archaeometry
12(2): 55-79.
Proiectul Arhaeodrom în contextul arheologiei experimentale din România
199
Mathieu, J.R. (2002) ‘Introduction’, în Mathieu, J.R. (ed.)
Experimental Archaeology. Replicating Past
Objects, Behaviours, and Processes
, pp. 1-11, British Archaeological Reports, International
Series, no. 1035, Oxford: Archaeopress.
Mazăre, P., Lipot, Ș. şi Cădan, A. (2012) ‘
Experimental study on the use of perishable fibre structures
in Neolithic and Eneolithic pottery
’, în Cotiugă, V. şi Caliniuc, Ș. (ed.)
Interdisciplinarity
Research in Archaeology. Proceedings of the First Arheoinvest Congress, 10-11 June 2011,
Iaşi, Romania
, pp. 159-68, British Archaeological Reports, International Series, no. 2433,
Oxford: Archaeopress.
Mărgărit, M., Radu, V şi Popovici, D.N. (2014) ‘From operculum to bead: Production of pearls from
opercular bones of
Cyprinus carpio
in the Romanian Eneolithic’,
Environmental Archaeology
,
Published online, DOI 0.1179/1749631414Y.0000000019, [accesat 19.05.2015].
Mihai, F. şi Provenzano, N. (2014) ‘Experimental processing of the red deer metapodial points/
Confecţionarea experimentală a vârfurilor pe metapod de cerb’, în Mărgărit, M., Le Dosseur,
G. şi Averbouh, A. (ed.)
An overview of the Exploitation of hard animal materials during the
Neolithic and Chalcolithic/ O privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul
Neoliticului şi Calcoliticului
, pp. 201-20, Târgovişte: Ed. Cetatea de Scaun.
Monah, D., Dumitroaia, Gh., Monah, F., Preoteasa, C., Munteanu, R. şi Nicola, D. (2003)
Poduri-Dealul
Ghindaru. O Troie în Subcarpaţii Moldovei
, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis,
XIII, Piatra-
Neamţ: Ed. Constantin Matasă.
Monah, D., Cotiugă, V. şi Cotoi, O, (2004) ‘Construcţii experimentale pentru culturile Precucuteni şi
Cucuteni’,
Arheologia Moldovei
XXVII: 41-60.
Popovici, D. (2000) ‘Note pentru o viitoare şi necesară istoriografie a arheologiei româneşti (I)’,
Buletinul Muzeului ‘Teohari Antonescu’
5-6 (1999-2000): 17-22.
Reynolds, P.J. (1999) ‘The Nature of Experiment in Archaeology’, în Harding, A.F. (ed.)
Experiment
and Design: Archaeological Studies in Honour of John Coles
, pp.156-62, Oxford: Oxbow.
Sima, D.R. (2013) ‘Artefacte dacice în epoca Latène târzie. Arheologie experimentală’, teză de
doctorat, Universitatea Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul de
Arheologie, Cluj-Napoca: mss.
Shea, J.J., Brown, K.S. şi Davis, Z.J. (2002) ‘Controlled Experiments with Middle Paleolithic Spear
Points: Levallois Points’. în Mathieu, J.R. (ed.)
Experimental Archaeology. Replicating Past
Objects, Behaviours, and Processes
, pp. 55-72, British Archaeological Reports, International
Series, no. 1035, Oxford: Archaeopress.
Tencariu, F.A. (2004) ‘Experiments on pottery manufacture’,
EuroREA
1: 85-92.
––– (2006) ‘Consideraţii privind tehnologiile neolitice şi eneolitice de ardere a ceramicii’,
Opţiuni
Istoriografice
VII: 8-25.
––– (2011) ‘Some Thoughts Concerning the Pottery Pyrotechnology in Neolithic and Chalcolithic’, în
Bolohan N., Măţău F. şi Tencariu F.A. (ed.)
Signa Praehistorica. Studia in honorem magistri
Attila László septuagesimo anno
, pp. 119-40, Iaşi: Ed. Universităţii ‘Al. I. Cuza’.
––– (2012) ‘Ceramic ethnoarchaeology: concepts, possibilities, limits’, în Cotiugă, V. şi Caliniuc, Ș. (ed.)
Interdisciplinarity Research in Archaeology. Proceedings of the First Arheoinvest Congress,
10-11 June 2011, Iaşi, Romania
, pp. 133-38, British Archaeological Reports, International
Series, no. 2433, Oxford: Archaeopress.
Tencariu, F.A. şi Robu, I. (2004) ‘Experimente privind ceramica neolitică’,
Carpica
XXXIII: 53- 64.
Tencariu, F.A., Alexianu, M., Cotiugă, V., Vasilache, V. şi Sandu, I. (2015) ‘Briquetage and salt cakes: an
experimental approach of a prehistoric technique’,
Journal of Archaeological Science
59: 118-31.
Vijulie, I., Matei, E., Tîrlă, L., Manea, G. şi Zorzoliu, T. (2014) ‘The Role of Archaeological Landscape
Restoration in Building the Local Tourism Image: the Gumelniţa Archaeo - Park (Drăgăneşti -
Olt, Romania)’,
GeoJournal of Tourism and Geosites
1 (13): 52-65.
... This particular human-shaped vessel is internationally renowned and has been included in numerous catalogues of collections and exhibitions (Marinescu-Bîlcu, Ionescu 1967;Wielen-van Ommeren et al. 2008;Anthony, Chi 2010;Lazar 2015) but also in synthetic works dedicated to Neolithic and Chalco-lithic anthropomorphic representations (Andreescu 2002;Ignat, Opris 2015;Opris et al. 2017). ...
... Unfortunately, these are also limited, far from encompassing all the information needed to fully understand the behaviour of past individuals and their decisionmaking regarding different aspects of daily life (e.g., food procurement, production of material goods, raw material exploitation, basic choices, etc.). Experimental archaeology aims to verify the techniques, procedures, and processes involved in obtaining certain objects or structures and then assess the theories and hypotheses based on archaeological data, thus facilitating the possibility of providing new contributions to knowledge and understanding of the past (Lazar 2015). ...
... For the experimental replication of the anthropomorphic pot from Sultana-Malu Rosu, we applied the methods and protocols developed by our team and previously published (Ignat et al. 2017;. Generally, this kind of approach could offer us essential data about the invisible elements of the past, regarding the technological process (e.g., chaîne opératoire employed in making these prehistoric clay items), which are not identified in the archaeological excavation (Lazar 2015). Therefore, the primary aim was to verify the manufacturing process, with all technological segments (e.g., gathering raw materials, paste preparation, the drying and firing methods) involved. ...
Article
Full-text available
The current paper aims to reveal the potential of combining multiple approaches (techno-functional analysis, experimental archaeology, and X-ray Computed Tomography) when it comes to studying unique earthenware artefacts, such as the prehistoric human-shaped pot discovered within the tell settlement from Sultana-Malu Rosu (Romania), that belongs to the Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI civilization (KGK VI) which thrived during the 5th millennium BC. This human-shaped pot, also known as ‘The Goddess of Sultana’, is an emblematic artefact that fascinates with its shape, gestures, and decoration. It was apparently made from a standard clay paste recipe and using basic forming techniques, with little care for the internal surface. This vessel also has several hidden cracks and some manipulation traces on its backside. In order to explore its relevance, our approach to this particular human-shaped pot included the use of archaeological data in correlation with other techniques in order to decipher the manufacturing process for such vessels, the possible way of using them, but also the meanings that they might have had for past human communities.
... ArcheoSciences, revue d' archéométrie, 43(2), 2019, p. 165-185 used recipes that were similar to the ones that were revealed for the archaeological pots. We also recorded how the pots behave through all stages of manufacture -from modelling to firing (Lazăr, 2015). ...
Article
Local production or import? This question always raises vivid debates among the archaeologists when they analyse pots and ceramic fragments regardless of the studied period. In the case of pottery from the Eneolithic tell settlement of Sultana-Malu Roşu from South-East Romania, we tried to address this issue through a series of physico-chemical investigations. To reach this goal, we analyzed several shards from two dwellings, as well as clay samples collected from some local deposits from nearby the tell settlement. Petrographic analyses on thin sections and X-ray fluorescence coupled with X-ray diffraction analyses were performed to get mineralogical and chemical information about the archaeological ceramic and local clay samples. One of the aims of this investigation was to explore the connection between Sultana-Malu Roşu pottery and the nearby clay sources, but also to check the local origin of the analyzed pottery. The physico-chemical analyses helped us to identify the procedures and recipes employed by the prehistoric potters, and those data were used in our experimental archaeology approaches when we tried to replicate the prehistoric vessels. The investigation of prehistoric vessels was complemented by imaging analyses using radiography and X-ray computed tomography, in a trial of getting a clearer picture of the chaîne opératoire involved in pottery production process. Moreover, creating experimental replicas, we recorded how pots behave at all stages of manufacturing from modelling to firing. Alongside with the development of a reference database for Gumelnița pottery, an important achievement of this research was that we proved that the vessels from Sultana-Malu Roşu site were made using local clays. Production locale ou importation ? Cette question suscite toujours de vifs débats parmi les archéologues. Dans le cas de la poterie provenant du tell énéolithique de Sultana-Malu Roşu situé dans le sud-est de la Roumanie, nous avons essayé d’aborder cette question par une série d’investigations physico-chimiques. Pour atteindre cet objectif, nous avons analysé plusieurs tessons provenant de deux logements, ainsi que des échantillons d’argile à proximité de l’habitat. On a réalisé des analyses pétrographiques sur des lames minces et des analyses de fluorescence des rayons X et de diffraction des rayons X afin d’obtenir des informations minéralogiques et chimiques sur les échantillons de céramique et d’argile. L’un des buts de cette étude a été d’explorer la relation entre la poterie de Sultana-Malu Roşu et les sources d’argile des environs, afin de vérifier l’origine locale de la poterie analysée. Les analyses physico-chimiques nous ont aidés à identifier les procédures et les recettes utilisées par les artisans antiques. Les résultats ont été utilisés dans nos ateliers d’archéologie expérimentale lorsque nous avons essayé de répliquer la vaisselle préhistorique. L’investigation de la vaisselle préhistorique a été complétée par des analyses d’imagerie en utilisant la radiographie et la tomographie aux rayons X par ordinateur, dans un effort de se former une image plus claire sur la chaîne opératoire employée dans la fabrication de la poterie. Par la création des réplicas modernes nous avons enregistré la manière dont la poterie se comporte à travers toutes les étapes de fabrication, à partir du modelage jusqu’à la cuisson. À côté du développement d’une base de données de référence pour la poterie de Gumelnița, une importante réussite de cette recherche a été d’avoir prouvé que la vaisselle de Sultana-Malu Roşu était fabriquée en utilisant les argiles locales.
... Considering that the archaeological record is limited, experimental archaeology can be used for obtaining data to test models, leading to a better understanding of past aspects [18]. Experimental archaeology can be a critical tool to reconstruct the techniques, procedures and processes involved in creating artifacts or structures [19,20]. ...
Article
Full-text available
In this paper we analyzed a batch of 64 clay weights from three archaeological sites located in Romania (Gumelniţa, Măgura-Jilava, and Sultana) that belong to Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI cultural complex (4600-3900 cal. BC). Our approach includes an interdisciplinary investigation based on technological analysis, experimental archaeology , and X-ray CT scans coupled with statistical analysis. This investigation has a high potential to reveal relevant information regarding the technological background (e.g., inclusion, voids, temper, etc.), manufacturing stages (e.g., modeling, shaping, kneading, etc.), or transformation processes (e.g., drying and firing vs. weight and size modification) in order to identify, explain and understand the chaîne operatoire for this type of artefacts. Moreover, correlation of the results with the experimental archaeology could offer an integrative interpretation about the material culture of past humans and its multiple meanings, but also critical information about the multiple dimensions of manufacture for these objects (e.g., time, effort, physical-chemical processes, etc.). The multi-analytical approach proposed here also includes a comparative study of technological aspects of these clay weights across the three archaeological sites investigated, as well as the experimental replicas.
Article
Full-text available
F. Cavulli, D. Gheorghiu, 2008 – Looking for a Methodology Burning Wattle and Daub Housing Structures. A Preliminary Report on an Archaeological Experiment. In: Gheorghiu, D. and Doonan, R. (eds.), Experimental Pyrotechnology Group Occassional Papers, Bucharest, Editura Universitatii Bucuresti. ISSN 1844-2013
Article
Full-text available
The archaeological experiments we conducted consisted in building firing instalments (a hearth on a rock „bed”; an oven-pit; an unicellular oven and a bi-cellular oven) and using them for keeping us warm, for cooking, for firing pottery and other clay objects during the archaeological campaigns.