Organizația internațională Transparency International propune anual un studiu comparativ cu privire la percepția asupra extinderii corupției în țările lumii. Publicat anual începând cu anul 1995, studiul folosește sondaje cu experți și manageri efectuate de 13 organizații internaționale pentru a produce un indice compozit. Acesta a identificat pentru anul 2019, un nivel perceput al corupției în România cu un scor de 44 din maxim 100 (în scădere de la scorul de 47 înregistrat în 2018), maximul reprezentând cea mai scăzută corupție (în Danemarca și Noua Zeelandă, cu un scor de 87), iar minimul reprezentând cea mai ridicată corupție (Somalia, cu un scor de 9) (Transparency International 2019). Media corupției percepute măsurată în țările vest europene și cele membre ale Uniunii Europene a fost de 66 în anul 2019, cele mai corupte țări fiind percepute Ungaria, România și Bulgaria, cu scoruri de 44 respectiv 43. Metodologia de calcul a Indicelui de Percepție a Corupției (CPI al Transparency International) include soliditatea instituțiilor, statul de drept, dezvoltarea economică, acordând o atenție specială corupției din sectorul public prin analiza detaliată a nivelului de extindere a folosirii mitei, deturnarea fondurilor publice, conflictul de interese și nepotismul, folosirea fondurilor publice pentru beneficii personale, capturarea statului de grupuri, și mecanismele implementate pentru prevenirea corupției, cum ar fi de exemplu, dar nu limitat la, protecția avertizorilor de integritate, lupta eficientă anticorupție împotriva persoanelor ce dețin funcții de reprezentare și guvernamentale. Apartenența la Uniunea Europeană pare să fie asociată cu perceperea nivelului corupției. Dacă analizăm țările din Estul Europei care nu sunt membre în Uniunea Europeană, și țările din Asia Centrală putem constata că media scorului de percepție a corupției este de 34, aproape la jumătate din media Uniunii Europene (65 din 100), sau a țărilor membre OECD (68 din 100). Cu toate acestea, democrațiile, cum sunt cele din Uniunea Europeană, nu sunt imune la dezvoltarea corupției. Populismul este o soluție oferită de o parte a elitelor politice pentru rezolvarea corupției și salvarea democrației, deși, argumentează unii autori (Urbinati 2019) este de așteptat ca odată ajunse la putere partidele populiste să crească corupția fiind nevoite să răsplătească așteptări sociale, economice și politice mari din partea susținătorilor, subminând astfel însăși democrația. Populismul este definit fie ca o trăsătură ideologică a competitorilor politici care opun cetățenii elitismului partidelor politice tradiționale și pluralismului grupurilor de interese. Astfel, este subliniată în discursul public opoziția dintre puritatea cetățenilor și corupția elitelor (Golder 2016; Mudde 2007; Mudde și Rovira Kaltwasser 2013). Alegerea unor politicieni populiști în funcții guvernamentale și vulnerabilizarea instituțiilor prin schimbări legislative neagreate de toate forțele politice și care intră în contradicție cu standardele organismelor internaționale, sunt mecanisme prin care democrațiile pot să alunece pe panta corupției și să își slăbească stabilitatea politică, socială și economică (Lessig 2013; Philp și Dávid-Barrett 2015). Opoziția societății civile poate ajuta la oprirea slăbirii democrației, mai ales atunci când prin acțiunile sale determină scăderea sprijinului popular pentru politicienii populiști sau corupți. Protestele societății civile din România, în 2015, 2017, 2018 și 2019, au criticat guvernele pentru acceptarea și promovarea practicilor de corupție la nivel înalt și pentru încercările de a slăbi instituțiile și legislația anticorupție, și au determinat atitudini de reținere, retragerea unor proiecte de legi controversate, sau chiar demisia guvernului. Corupția reprezintă o temă importantă de studiu în științele economice sau științele politice (Heath, Richards, și de Graaf 2016; Olken și Pande 2012; Thompson 2018). Perspectivele sociologice asupra corupției au primit o atenție substanțial mai redusă. În acest capitol voi analiza câteva aspecte ale corupției și voi încerca să explic