Content uploaded by Catalin Lazar
Author content
All content in this area was uploaded by Catalin Lazar on Dec 13, 2013
Content may be subject to copyright.
SERIA ARHEOLOGIE
5-2013
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN
SERIA ARHEOLOGIE
5 - 2013
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 5
COLEGIUL DE REDACŢIE
Dr. Pavel Mirea,
Muzeul Judeţean Teleorman
- Redactor şef
Dr. Ecaterina Ţânţăreanu,
Muzeul Judeţean Teleorman
- Secretar de redacţie
Dr. Radian R. Andreescu,
Muzeul Naţional de Istorie a României
Dr. Amy Bogaard,
Oxford University
Dr. Douglass W. Bailey,
San Francisco State University
Dr. Ioana Bogdan-Cătăniciu,
Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti
Dr. Sabin Adrian Luca,
Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal
Dr. Steve Mills,
Cardiff University
Dr. Cristian Schuster,
Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti
Dr. Laurens Thissen,
Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam
Tehnoredactare:
Pavel Mirea, Pompilia Zaharia
Corectura:
Ecaterina Ţânţăreanu, Mădălina Dumitru
Consultanţi:
Steve Mills (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză)
Coperta:
‘scăunel’ de lut, eneolitic (Gumelniţa), descoperit la Vităneşti, colecţia Muzeului Judeţean Teleorman;
desen Cătălina Dănilă, machetare Pompilia Zaharia
Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori.
Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe
următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA,
jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email: redactie_BMJT@yahoo.com; pavelcmirea@yahoo.com.
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman
Toate drepturile asupra acestui număr sunt rezervate Muzeului Judeţean Teleorman
ISSN 2065 - 5290
SUMAR
CONTENTS
Adina BORONEANŢ
New data on the prehistoric human habitations from Climente I and Climente II Caves in the Iron
Gates of the Danube
Noi date despre locuirile umane din peşterile Climente I şi II de la Porţile de Fier
............................
5
Laurens THISSEN
Middle Neolithic ceramics from TELEOR 003, Southern Romania
Ceramica neoliticului mijlociu din TELEOR 003 (Măgura ‘Buduiasca’, jud. Teleorman), sudul României
......
25
Otis CRANDELL
The Provenance of Neolithic and Chalcolithic Stone Tools from Sites in Teleorman County, Romania
Provenienţa uneltelor de piatră neolitice şi eneolitice descoperite în situri din judeţul Teleorman,
România
....................................................................................................................................
125
Radian ANDREESCU, Katia MOLDOVEANU
Note asupra unui complex descoperit în aşezarea eneolitică de la Vităneşti, jud. Teleorman
Notes on a Complex from the Eneolithic settlement at Vităneşti, Teleorman County
.........................
143
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
Ceramica din locuinţa nr.5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
The Pottery from Dwelling no.5 at Sultana ‘Malu Roşu’. Baseline Analyse (II)
..................................
155
Alin FRÎNCULEASA
Note despre un tip de vas descoperit în aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos (jud. Prahova)
Notes on a Vessel Type from the Eneolithic Settlement at Mălăieştii (Prahova County)
.....................
173
Camelia - Mirela VINTILĂ
Aşezările neo-eneolitice din Câmpia Bucureştiului (cu un repertoriu al descoperirilor)
Neo-Eneolithic settlements in the Bucharest Plain (with a inventory of finds)
...................................
189
Daniel GARVĂN
Date preliminare privind plastica antropomorfă precucuteniană de la Costişa ‘Cetăţuia’ (jud. Neamţ).
Campaniile 1959, 1960, 1962
Preliminary data on the Precucuteni Anthropomorphic Figurines from Costişa ‘Cetăţuia’ (Neamţ County).
The 1959, 1960 and 1962 excavation campaigns
.............................................................................
213
Bogdan CIUPERCĂ
Cercetări arheologice privind secolele VIII-X la Târgşoru Vechi, jud. Prahova
Archaeological Research of the VIII-X Centuries at Târgsoru Vechi, Prahova County
........................
223
Ecaterina ŢÂNŢĂREANU
Câteva observaţii asupra tezaurului medieval de argint de la Mavrodin, judeţul Teleorman
Some Remarks on the Medieval Silver Hoard from Mavrodin, Teleorman County
..............................
257
Monica NICOLAESCU
Arheologia româneasca şi studiile de ‘landscape’. Câteva exemple
Romanian archaeology and ‘landscape’ studies. Some examples
.....................................................
263
_____________
* Muzeul Municipiului Bucureşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 2, sector 3, 030171, Bucureşti, România;
theodor_ignat@yahoo.com
** Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, sect. 3, 030026, Bucureşti, România;
vasilelieopris@yahoo.com; lazarc@arheologie.ro
Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 5, 2013: 155-171
CERAMICA DIN LOCUINŢA NR. 5 DE LA SULTANA ‘MALU ROŞU’.
ANALIZĂ PRIMARĂ (II)
Theodor IGNAT
*
, Vasile OPRIŞ
**
,
Cătălin LAZĂR
**
Abstract: This article provides new data to that already published concerning the
fragmentary ceramic assemblage from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’. This study will focus on
determining pottery functionality based on interpretation of volumetric data, and morphological
(shape) and technological characteristics (surface treatment and paste composition). Macroscopic
features are discussed following detailed petrographic analysis and information from experimental
archeology.
Rezumat: Acest articol completează datele deja publicate despre lotul ceramic fragmentar
din locuinţa nr. 5 de la Sultana - Malu Roşu’. Studiul de faţă va pune accentul pe determinarea
funcţionalităţii vaselor ceramice aşa cum rezultă din interpretarea datelor volumetrice, a
caracteristicilor morfologice legate de formă şi tehnologice legate de tratarea suprafeţelor şi
compoziţia pastei. Elementele observate macroscopic sunt completate de analize petrografice
detaliate, la care se adaugă informaţiile obţinute pe baza arheologiei experimentale.
Keywords: Gumelniţa culture; pottery; volumetry; petrographic analysis; experimental
archaeology.
Cuvinte cheie: cultura Gumelniţa; ceramică; volumetrie; analize petrografice; arheologie
experimentală.
Introducere
În numărul anterior al acestei reviste publicam o primă parte a studiului ceramicii din
locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’, ce a luat în discuţie ceramica fragmentară, dar şi vasele
complete, din perspectiva tipologiei şi morfologiei formelor, categoriilor de pastă, decorului etc. (Ignat
et al.
2012). Datorită unor condiţii obiective, tipurile de analize aplicate asupra lotului în discuţie nu au
cuprins toate metodele aplicabile. Pentru a completa aceste aspecte şi pentru definitivarea studiului, în
cadrul acestui articol vom analiza tehnologia de producţie a recipientelor ceramice din locuinţa nr. 5,
volumetria vaselor, funcţionalitatea acestora, dar şi datele obţinute în urma analizelor cu raze X şi
petrografice. Toate acestea vor oferi o imagine mai amplă asupra lotului ceramic din locuinţa nr. 5.
În ceea ce priveşte contextul descoperirii, amintim că aşezarea de tip
tell
de la Sultana ‘Malu
Roşu’ se află în sud-estul României (Planşa I.1), pe terasa înaltă a lacului Mostiştea (Andreescu şi
Lazăr 2008), iar locuinţa nr. 5 reprezenta o construcţie bi-camerală (Planşa I.2-3), incendiată, atribuită
fazei A2 a culturii Gumelniţa. Restul detaliilor contextuale şi stratigrafice legate de această locuinţă au
fost prezentate în prima parte a acestui studiu (Ignat
et al.
2012).
Aspecte metodologice
Tehnologia de producţie a vaselor ceramice preistorice a suscitat din totdeauna interesul
arheologilor, de-a lungul timpului fiind elaborate diverse studii în această direcţie (Shepard 1965;
Whallon Jr. 1972; Rye 1981; Rice 1987; Arnold 1988; Vitelli 1989; Sinopoli 1991; Orton, Tyres şi Vince
1995; Thissen 2012 etc.). Pe baza acestor direcţii de cercetare, dar şi pe baza studiilor
interdisciplinare realizate pe lotul din locuinţa nr. 5, vom căuta să lămurim anumite aspecte
tehnologice privind modalităţile de realizare a ceramicii.
Buletinele de analiză compoziţională şi structurală ale fragmentelor ceramice au fost realizate
în urma examinării prin procedeele petrografice clasice, trei dintre acestea fiind esenţiale:
1) analiza microscopică a secţiunilor subţiri, cu grosime de 0,02 mm, efectuate perpendicular
pe suprafaţa fragmentelor ceramice (Grimshaw 1971; Rice 1987: 348-50; Gašparič 2004: 207-8);
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
156
2) analiza prin metoda difracţiei RX a pulberii obţinute prin mojararea unei părţi din
fragmentele ceramice (Grimshaw 1971; Klein şi Hurlbut 1993; Spataro 1999; Gašparič 2004: 208;
Bugoi
et al
. 2008:196-8; Frabbri
et al
. 2008);
3) analiza chimică a aceleiaşi pulberi, efectuată la microscopul cu fluorescenţa RX (Gašparič
2004; Varvara
et al.
2008: 11-2).
Cele mai importante informaţii au fost obţinute pe baza analizei microscopice, acestea fiind
utilizate în descrierea componentelor structurale majore ale ceramicii, respectiv
pasta, incluziunile
şi
sistemul de pori
. În plus, la informaţiile obţinute prin cele trei metode, s-au adăugat şi datele rezultate
prin examinarea macroscopică a fragmentelor ceramice.
Probele din locuința nr. 5 analizate din perspectiva acestor criterii au fost în număr de nouă,
acestea fiind selectate pe baza elementelor morfologice, structurale și compoziționale (formă,
tipologie, cromatică, tip de pastă și degresanți observate macroscopic în urma studierii arheologice a
lotului ceramic), în vederea obținerii unui eșantion reprezentativ pentru elementele vizate. Astfel,
datorită acestei reprezentativități, datele obținute pot fi extrapolate asupra întregului lot din locuința
nr. 5, evident avându-se în vedere marja de eroare specifică acestui tip de probabilitate, dar și
principiul incertitudinii (Petrehus și Popescu 2005).
Trebuie subliniat că analizele prin metode interdisciplinare de laborator asupra ceramicii şi a
altor materiale arheologice sunt utilizate la scară largă, existând numeroase studii de referinţă în acest
sens (Shepard 1965; Rice 1985; Spataro 1999; Gašparič 2004). Însă, în România, studiile de acest tip
asupra tehnologiei ceramice sunt puţin numeroase (Constantinescu
et al
. 2005; Bugoi
et al
. 2008;
Varvara
et al.
2008; Fabbri
et al
. 2008).
În privinţa analizelor de volumetrie s-au avut în vedere formele vaselor, modul de tratare al
suprafeţelor interioare, dar şi categoriile de pastă, toate aceste caracteristici fiind în directă legătură
cu funcţionalitatea (Rice 1987: 208). Pentru calcularea volumetriei s-au luat în consideraţie atât vasele
complete sau reîntregibile, precum şi fragmentele care în urma procesului de restaurare au condus la
obţinerea unor profile complete. Modalităţile de estimare volumetrică au fost diferite, în funcţie de
elementele menţionate anterior
1
, marja de eroare apreciată fiind de ±3%.
Referitor la funcţionalitatea ceramicii ne-am raportat la elementele prezentate anterior, la
care s-au adăugat alte studii de specialitate dedicate acestei problematici (Tringham
et al.
1992;
Merkyte 2005; Bodi şi Solcan 2009; 2010; Reingruber 2012 etc.). Suntem conştienţi de faptul că,
pentru definitivarea acestui studiu funcţional, ar fi fost necesare şi efectuarea unor analize a resturilor
organice reziduale (Craig 2002; 2004; Gibson şi Stern 2006 etc.), dar acest lucru nu a fost posibil în
acest stagiu al cercetării, datorită lipsei unei finanţări corespunzătoare.
În final, mai amintim că majoritatea datelor obţinute, precum şi alte ipoteze legate de
ceramica culturii Gumelniţa, au fost verificate şi la nivel experimental, în cadrul etapei a III-a (2012) a
proiectului
Arhitectură & Arheologie Experimentală
2
. Aceste studii experimentale, de manufacturare,
uscare şi ardere, au completat setul de date obţinute din cadrul celorlalte segmente de analiză.
Rezultate şi discuţii
Din perspectivă tehnologică, fragmentele ceramice din locuinţa nr. 5 provin de la vase
lucrate manual. Folosirea colacilor a putut fi observată pe puţine fragmente, în special pe cele
provenite de la vase înalte şi cu pereţi groşi. Totuşi, o plasticitate bună a pastei face ca rupturile să nu
apară întotdeauna în zona de legătură a colacilor (Thissen 2012: 9), un rol important în modul de
crăpare al unui vas avândul şi porii rămaşi în pastă.
Sistemul de pori reprezintă un factor important şi în stabilirea categoriilor de pastă. Astfel,
porozitatea mică (caracterizată prin dimensiuni mici ale porilor şi densitate redusă raportată la
întreaga matrice) este specifică ceramicii din pastă fină, iar porozitatea mare (caracterizată prin
dimensiuni mari ale porilor şi densitate crescută raportată la întreaga matrice) este specifică ceramicii
din pastă grosieră (Planşa II.1).
Din lotul de ceramică
provenit din locuinţa nr. 5, pentru probele analizate microscopic, s-au
înregistrat o serie de informaţii interesante în privinţa sistemului de pori, pentru fiecare categorie de
pastă în parte (Tabel 1).
Astfel, în medie, pentru ceramica fină, sistemul de pori reprezintă circa 10-15% din matrice
(Probele 10 şi 19). La polul opus se află ceramica grosieră, pentru care sistemul de pori ocupă între
20-30% din întreaga matrice (Probele 13, 16A, 26). Modul de organizare şi distribuţie al sistemului de
pori oferă informaţii interesante despre tehnologia de modelare a vaselor. Grosimea mai mare a
pereţilor ceramicii din pastă semifină şi grosieră face ca în miezul fragmentului ceramic să fie prezenţi
pori de dimensiuni mai mari (Probele 23, 13, 16A), iar la suprafaţa lui, acolo unde acţiunea meşterului
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
157
olar este directă, porii să aibă dimensiuni mai mici. Totuşi, trebuie să avem în vedere faptul că modul
de distribuţie al porilor în matricea vaselor nu trebuie absolutizat, deoarece în cadrul fiecărei categorii
de pastă există unele excepţii (de exemplu Proba 17 pentru categoria de pastă fină sau Proba 26
pentru categoria de pastă grosieră - Tabel 1). Însă, dincolo de aceste excepţii care, cel mai probabil,
întăresc regula generală de producţie a vaselor şi reflectă anumite carenţe tehnologice sau de
experienţă, modul de organizare al sistemului de pori se constituie într-un indice important în privinţa
procesului de prelucrare la mână a vaselor. Astfel, alinierea porilor paralel cu suprafaţa vasului,
sugerează folosirea unor dispozitive ce permiteau olarului o rotire lentă a vasului în jurul propriei axe
3
.
Categorii de
pastă
Nr. probă Dimensiunile porilor
(mm)
Sistemul de pori
(suprafaţa ocupată)
10 0,10 – 1,20 10 - 15 %
17 0,10 – 1,20 30 - 35 %
Fină
19 ≤ 0,60 ≈ 15%
5 0,10 – 1,50 15 - 20 %
8 0,05 – 1,20 15 - 20 %
Semifină
23 0,80 – 1,00 15 - 20 %
13 ≤ 1,00 20 - 25 %
16A 0,05 – 0,90 25 - 30 %
Grosieră
26 0,05 – 1,20 15 - 20 %
Tabel 1. Distribuţia procentuală a suprafeţei ocupate de pori în matricea vaselor descoperite în locuinţa nr. 5 de
la Sultana ‘Malu Roşu’ (
n
=9).
Percentage of the surface pores in the matrix of the vessels from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’ (
n
=9).
În urma datelor obţinute din diversele analize realizate, dar şi pe baza celor obţinute din
partea experimentală, putem afirma că din perspectivă tehnologică, vasele mici au fost lucrate dintr-o
singură bucată de lut, iar cele mari, închise, au fost confecţionate din colaci. În ceea ce priveşte vasele
deschise de mari dimensiuni (străchini şi castroane), pentru realizarea acestora a fost folosită fie o
roată lentă (Voinea 2005: 31), fie un tipar
4
(Reingruber 2011: 48).
O altă direcţie a studiului nostru a fost reprezentată de evaluarea tipurilor de degresanţi utilizaţi,
atât din perspectivă compoziţională şi structurală, cât şi cantitativă, în raport cu categoriile de pastă stabilite.
Analizele macroscopice asupra compoziţiei şi calităţii pastei ne arată că degresantul cel mai
frecvent folosit pentru ceramica de la Sultana ‘Malu Roşu’ (în toate loturile ceramice examinate, nu
numai în cazul celui din locuinţa nr. 5) îl constituie cioburile pisate (82% - Planşa II.2). Acestea erau
folosite de obicei singular, dar le găsim şi în combinaţie cu alte materiale precum nisipul sau mica.
Prezenţa în pasta vaselor a unor elemente precum calcarul, poate chiar şi nisipul, nu o considerăm
intenţionată şi în relaţie directă cu degresantul, acestea putând reprezenta componente structurale ale
argilei folosite pentru confecţionarea vaselor (Bouquillon 2007: 30).
Tipurile de degresanţi identificate în lotul ceramic din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu
Roşu’, atât din perspectivă compoziţională, cât şi cantitativă, sunt prezentate în cadrul tabelului 2.
Degresant
Categorii de pastă
Fină Semifină Grosieră
Total
Lipsă degresant 7 5 1 13
Calcar 1 1 - 2
Nisip 12 30 1 43
Cioburi pisate 12 90 30 132
Cioburi pisate + calcar 2 17 1 20
Cioburi pisate + nisip - 66 36 102
Cioburi pisate + mică - 7 1 8
Total 34 216 70 320
Tabel 2. Tipuri de degresant folosite pentru ceramica descoperită în locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’.
Temper types used for the pottery from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’.
Din această succintă trecere în revistă a degresanţilor utilizaţi (Tabel 2), se poate observa o
distribuţie relativ unitară a procentului de cioburi pisate pentru toate cele trei categorii de pastă.
Diferenţa este făcută de dimensiunile acestor incluziuni nonplastice, dar şi de porozitate.
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
158
Date importante privind funcţionalitatea şi eficacitatea acestor tipuri de degresanţi au fost
obţinute în urma experimentării modalităţilor de realizare a ceramicii gumelniţene, în cadrul proiectului
Arhitectură & Arheologie Experimentală
. Astfel, pentru confecţionarea ceramici au fost selectate mai
multe surse de lut din apropierea aşezării de tip
tell
5
, iar pentru manufacturarea vaselor s-au folosit
mai multe tipuri de degresant (conform datelor obţinute în urma analizelor macroscopice şi a celor
microscopice pentru loturile ceramice gumelniţene din aşezarea de la Sultana ‘Malu Roşu’), în vederea
unei înregistrări corecte a modului în care se comportă vasele ceramice în cadrul procesului de
confecţionare, uscare şi ardere. Ca degresant au fost folosite cioburi pisate, pleavă şi resturi vegetale
tocate, nisip şi scoici pisate. Aceste elemente au fost utilizate atât singular, cât şi în combinaţii de câte
două, respectiv trei tipuri de degresanţi, în vederea respectării datelor oferite de ceramica
gumelniţeană din săpătura arheologică. Datele rezultate ne permit să afirmăm că folosirea ca
degresant a cioburilor pisate în pasta vaselor a reprezentat una dintre cele mai eficiente soluţii
tehnologice, cu un comportament bun în toate cele trei etape de lucru. Modelarea s-a făcut cu
lejeritate, iar vasele nu au crăpat în timpul procesului de uscare şi mai ales în cel de ardere.
Fragmentele ceramice pisate au aceleaşi proprietăţi fizico-chimice cu viitoarele vase, şi credem
că folosirea lor ca degresant reducea mult riscul de a avea rebuturi în urma procesului de ardere. De
asemenea, faptul că un procent de 82% din eşantionul ceramic analizat conţinea cioburi pisate
sugerează o producţie locală de ceramică, după cum au sesizat unii autori pentru alte loturi ceramice
(Tringham
et al.
1992: 373). Această alegere tehnologică conferă rezistenţă vaselor de mari dimensiuni,
acestea menţinându-şi forma, în intervalul de uscare, până la momentul arderii (Tringham
et al.
1992:
376). Desigur că nu trebuie excluşi din această ecuaţie factori ce ţin de tradiţie (Merkyte 2005: 85),
resurse naturale disponibile, dar şi efortul de procurare şi preparare al degresantului (Bouquillon 2007:
30). Însă, cel puţin pentru comunităţile gumelniţene de la Sultana ‘Malu Roşu’, considerăm că acestea nu
constituiau impedimente majore. Astfel, alegerea şi preferinţa evidentă faţă de acest tip de degresant,
manifestată de meşterii olari gumelniţeni, reflectă o soluţie relativ simplă, bazată pe resurse accesibile,
ce nu implicau eforturi mari de colectare sau preparare. Totodată, din perspectivă tehnologică, acest tip
de degresant este extrem de eficace în procesul de manufacturare al recipientelor ceramice, ceea ce
conduce sub aspect economic la o producţie mare de vase.
Datele obţinute în urma studiului arheologic macroscopic sunt confirmate de analizele
petrografice efectuate pe lotul ceramic din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Compoziţia
mineralogică şi structurală a probelor analizate este sintetizată în cadrul tabelului 3.
Categorii de pastă
Ceramică fină Ceramică semifină Ceramică grosieră
Nr. probă 10 17 19 5 8 23 13 16A 26
Matrice
(pasta - %)
45-50 50-55 ≈ 60 45-50 50-55 55-60 45-50 45-50 70-75
Granoclaste 8-10 10-15 ≈ 20 10-15 10-15 10-15 10-15 5-10 5-8
Litoclaste
carbonatice
10-15 5-15 ≈ 5 3-5 3-5 3-5 8-10 3-5 ≈ 0,.5
Litoclaste
oxidice
- - - 0.5-1 - - - - ≈ 1
Litoclaste
silicolitice
- - ≈ 2-5 - - 1-3 - - ≈ 0,5
Incluziuni solide
(
%
)
Fragmente
ceramice
15-20 - ≈ 10 15-20 20-25 5-10 10-15 20-25 2-5
Tabel 3. Componentele structurale ale materialului ceramic din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’
(
n
=9).
Structural components of the ceramic fabric from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’ (
n
=9).
O direcţie de studiu distinctă a analizei efectuate pe lotul ceramic din locuinţa nr. 5 de la
Sultana ‘Malu Roşu’ a constituit-o modul de tratare al suprafeţelor interioare şi exterioare. Pentru aceasta
a fost disponibil un eşantion de 320 de fragmente ceramice, pentru care a fost posibilă aplicarea acestui
criteriu de analiză. Precizăm că toate fragmentele au fost determinate din punct de vedere al formei,
fapt ce ne-a fost de un real folos pentru aplicarea altor direcţii de studiu (funcţionalitatea vaselor).
Pentru tratarea la interior, distincţia dintre
netezit
şi
lustruit
(Planşa IV.1), în cazul lotului din
locuinţa nr. 5, prezintă un evident caracter funcţional. Astfel, considerăm că majoritatea vaselor ce au fost
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
159
lustruite la interior au avut cel mai probabil o destinaţie legată de consumul de alimente, precum şi
transportul sau stocarea de lichide. În aceeaşi măsură, considerăm că tratamentul prin simpla netezire
sugerează intenţia utilizării vaselor respective pentru alimente solide. Totuşi, pentru aceste observaţii
trebuie să exprimăm unele rezerve, în condiţiile în care o bună parte din vasele care au fost lustruite la
interior provin din categoria vaselor de formă tronconice, cu deschidere mare la gură (de exemplu
străchini şi castroane). Forma acestor vase tradusă într-un raport supraunitar între diametrul maxim şi
înălţimea totală (D
max
/h≤2), ne determină să considerăm puţin probabilă utilizarea respectivelor vase ca
recipiente pentru transportul şi stocarea de lichide, fapt sesizat şi de alţi autori (Bodi şi Solcan 2010: 318).
Datele rezultate în urma analizei procentuale ne indică faptul că cea mai mare parte a
fragmentelor au fost netezite la interior (64%), proporţia fragmentelor lustruite fiind mai mică - doar
36% (Planşa IV.1). Raportarea acestui tip de informaţie la categoriile de pastă (Tabel 4) reflectă
concluziile la care am ajuns şi în prima parte a acestui studiu (Ignat
et al.
2012: 108-9), referitoare la
atenţia acordată vaselor şi a caracterul lor în raport cu persoana care le utilizează, precum şi frecvenţa
cu care acestea sunt folosite şi înlocuite. Toate acestea se traduc în maniera în care meşterul olar
‘tratează’ vasul, în funcţie de destinaţia sa finală (Merkyte 2005: 87; Ignat
et al.
2012: 108-9).
Categorii de pastă
Tratare suprafaţă
Fină Semifină Grosieră
Total
Netezire 15 138 52 205
Lustruire 19 78 18 115
Total 34 216 70 320
Tabel 4. Tratarea suprafeţelor la interior în raport cu categoriile de pastă pentru fragmentele determinabile din
locuinţa nr. 5.
The interior surface treatment related to the fabric categories of diagnostic potsherds from dwelling no. 5.
Tratarea suprafeţelor exterioare, pe lângă rolul strict funcţional, servea probabil şi unui scop
estetic. În studiul anterior am argumentat potenţialul de element decorativ al barbotinei pe vasele
gumelniţene (Ignat
et al
. 2012: 111), fapt sesizat de altfel şi de alţi autori (Todorova 2003: 292;
Merkyte 2005: 86). Tratarea suprafeţei exterioare prin lustruire nu este considerată, în majoritatea
cazurilor, drept decor, însă, ca şi în cazul barbotinei şi a proeminenţelor, prin tratarea diferenţiată a
suprafeţei vaselor (Planşele V şi VI - Vas 21), se creează un efect cel puţin estetic, dacă nu decorativ.
Datele obţinute în privinţa acestui criteriu de analiză, în raport cu categoriile de pastă, sunt
sintetizate în tabelul 5. Precizăm că aparenta diferenţa de fragmente analizate (320 vs. 346), în ceea
ce priveşte modalităţile de tratarea suprafeţelor interioare faţă de cele exterioare, nu este reală,
deoarece unele fragmente au fost dublate atunci când s-au luat în calcul modalităţile de tratare a
suprafețelor exterioare şi prezenţa concomitentă a mai multor elemente.
Categorii de pastă
Tratare suprafaţă
Fină Semifină Grosieră
Total
Netezire 11 100 44 155
Lustruire 23 93 18 134
Barbotină 1 40 16 57
Total 35 233 78 346
Tabel 5. Tratarea suprafeţelor la exterior în raport cu categoriile de pastă pentru fragmentele determinabile din
locuinţa nr. 5.
The exterior surface treatment related to the fabric categories of diagnostic potsherds from dwelling no. 5.
Analiza procentuală a tratării suprafeţelor exterioare a eşantionului ceramic din locuinţa nr. 5
de la Sultana ‘Malu Roşu’ (Planşa IV.2) sugerează utilizarea vaselor din pastă fină în activităţi de
servire şi consumare a hranei, atât din perspectivă individuală, cât şi colectivă. Tratarea atentă, prin
lustruirea suprafeţelor, asigură un impact vizual mai mare, întrucât vasele din această categorie erau
destinate unei utilizări frecvente, cel mai probabil zilnică (Merkyte 2005: 86; Bodi şi Solcan 2010).
Observăm că folosirea barbotinei pe suprafeţele exterioare nu este foarte frecventă. Astfel,
pentru 34 de fragmente s-a putut calcula diametrul la bază, iar pentru 27 dintre fragmente s-au
obţinut valori cuprinse între 9,5–15,5 cm (Planşa VI - vasele 15 şi 499). Interesant este şi faptul că
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
160
66% dintre acestea au formă bitronconică. Aceste precizări sunt necesare întrucât în cazul sitului de la
Pietrele, jud. Giurgiu, în urma analizei materialului ceramic în relaţie cu datele arheobotanice, s-a
putut face o legătură între vasele mari, de forme închise (bitronconice şi piriforme), decorate cu
barbotină şi stocarea de produse cerealiere (grâu spelt, orz şi linte) (Reingruber 2012: 145-6).
Asociaţia între forma vaselor cu barbotină şi stocarea de cereale sugerează un posibil rol de marker de
conţinut al acestei maniere de tratare a suprafeţelor exterioare, ceea ce ar putea face parte dintr-un
complex sistem de simboluri receptate şi decodificate similar de către membrii diverselor comunităţi,
în relaţiile de putere şi, mai ales, de schimb (Budja 2001: 29).
O altă problematică tratată parţial în prima parte a studiului dedicat lotului ceramic din
locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’ o constituie arderea (Ignat
et al.
2012). La acel moment,
datorită unor cauze obiective, ne-am referit strict la tipurile de ardere din perspectiva mediului de
ardere, nu a temperaturilor. Însă, în urma datelor obţinute prin metoda difracţiei RX şi a analizei
microscopice a mineralelor ce se transformă la diverse temperaturi, pentru probele analizate din
locuinţa nr. 5
6
, putem prezenta acum şi temperaturile de ardere (Tabel 6).
În general, analizele ne arată că fragmentele arse reducător au atins temperaturi mici,
cuprinse între 600-650°C, mergând într-un singur caz până la 800°C, pe când fragmentele arse
oxidant, au atins temperaturi de 900-950°C.
Aparent, această variabilitate a temperaturilor de ardere, cuprinsă între 600°C şi 950°C, în
opinia unor autori sugerează o ardere a vaselor într-o structură de combustie tip groapă, acoperită la
un moment dat cu pământ (Merkyte 2005: 78, fig. V.6). Aceasta ipoteză nu poate fi adoptată
de
facto
, în primul rând deoarece, deocamdată, pentru situl de la Sultana ‘Malu Roşu’ nu au fost
identificate instalaţii de ars ceramică
7
, iar, în al doilea rând, locuinţa nr. 5 este una incendiată, ceea ce
ridică problema arderii secundare a materialelor ceramice
8
.
Categorii de
pastă
Nr. probă Formă vas Temperatura
(˚C)
10 tronconică 900 - 950
17 tronconică 600 - 700
Fină
19 indeterminabilă 600 - 650
5 tronconică 900 - 950
8 sferică 600 - 650
Semifină
23 tronconică 600 - 650
13 indeterminabilă 900 - 950
16A tronconică 700 - 800
Grosieră
26 bitronconică 800 - 850
Tabel 6. Distribuţia temperaturilor de ardere a lotului ceramic descoperit în locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’
(
n
=9).
The distribution of firing temperatures of the ceramic assemblage from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’
(
n
=9).
O altă direcţie de studiu a constituit-o calcularea volumelor. Din păcate, pentru locuinţa nr. 5
au putut fi întregite şi restaurate un număr de 10 vase, plus 5 profile întregi, ceea ce constituie un
eşantion redus.
Astfel, din pastă fină sunt prezente 5 vase (dintre care 2 sunt profile întregi), de formă
tronconică, cu volume cuprinse între 0,05 şi 2,5 litri, media lor fiind de 1,07 litri (Planşa V).
Din pastă semifină avem un număr de 7 vase (între care 2 sunt reprezentate de profile
întregi), cu capacitatea cuprinsă între 0,4 şi 25 de litri, cu o medie de 8,64 litri (Planşa V). Din
perspectiva formelor, 5 au forme tronconice (un capac, un vas tronconic simplu, o strachină, un
castron şi un vas piriform) şi 2 forme bitronconice (Planşa V). Vasele de formă bitronconică sunt
prevăzute în partea inferioară cu câte 4 apucători, de formă alungită destinate manipulării.
În ceea ce priveşte categoria de pastă grosieră, din păcate au fost restaurate doar 3 vase
(2 capace şi un vas tronconic simplu) (Planşa V), vasul tronconic având un volum de 10,5 litri.
În general, calcularea volumelor pentru un lot ceramic dintr-un complex de tip locuinţă, poate
oferii indicii despre capacitatea de stocare a indivizilor ce au locuit în aceasta. Evident, în această ipoteză
suntem conştienţi de faptul c
ă nu toate recipientele de stocaj, utilizate de comunităţile preistorice, au
fost confecţionate din ceramică. Exemplele etnografice sugerează că pentru anumite categorii de
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
161
produse puteau fi folosite recipiente din lemn, nuiele împletite, piei, textile, cutii de lut nears, însă toate
acestea sunt aproape imposibil de identificat în săpăturile arheologice (Merkyte 2005: 94).
În altă ordine de idei, pe loturi mari de vase al căror volum a fost calculat, teoretic este
posibilă identificarea unor elemente privitoare la capacitatea optimă a vaselor de diverse forme. Din
păcate, nu putem aplica o astfel de formulă în cazul lotului din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’,
datorită eşantionului numeric (Planşa V).
Cântărirea ceramicii din locuinţa nr. 5 a reprezentat un alt demers menit să completeze
informaţiile legate de acest lot, atât în vederea stabilirii gradului de fragmentare, dar şi pentru
completarea datelor legate de funcţionalitate
9
. Rezultatele obţinute pentru lotul de ceramică fragmentară
din locuinţa nr. 5 sunt prezentate sintetic în tabelul 7
10
. Acest tip de informaţie este deosebit de util în
cazul studiilor comparative dintre diversele loturi ceramice provenite din complexe diferite.
Categorii de
pastă
Nr. fragmente Masă totală
(g)
Media
(g/fragment)
Fină 208 3838 18,5
Semifină 1393 41678 29,9
Grosieră 630 31618 50,6
Total 2231 85704 38,4
Tabel 7. Gradul de fragmentare al ceramicii descoperite în locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’.
The degree of fragmentation in ceramics from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’.
Ultimul aspect asupra căruia ne vom oprii în paginile acestui studiu se referă la
funcţionalitatea ceramicii din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’ (Planşa VI). După cum arătam şi
anterior, acesta reprezintă unul dintre cele mai complicate aspecte interpretative, mai ales în absenţa
unor studii complementare (Craig 2002; 2004). Totuşi, pe baza diferitelor direcţii de studiu aplicate,
precum şi a informaţiilor interdisciplinare, se pot propune unele ipoteze de lucru. Datele cumulate din
tratarea suprafeţelor interioare şi superioare, volumetria şi greutatea vaselor, relaţionate cu
informaţiile privind contextul descoperiri, precum şi anumite aspecte morfologice particulare, pot
conduce la identificarea funcţionalităţii, cel puţin la nivel ipotetic.
Astfel, cele două vase bitronconice din pastă semifină (Planşa V - nr. 13 şi 15), cu capacităţi de
18 litri, respectiv 25 de litri şi o masă de 5,6 kg, respectiv 6,7 kg, s-ar putea încadra din punct de vedere
funcţional în categoria vaselor de stocaj şi/sau transport pe termen/distanţă scurte (Bodi şi Solcan 2010:
319). De asemenea, cele două capace realizate din pastă grosieră (Planşa V - nr.11 şi 12), cu diametre
de 18,4 cm şi 30 cm pot fi asociate, cu o oarecare marjă
de eroare, celor două vase sus menţionate.
Vasul tronconic din pastă grosieră (Planşa VI - nr. 1890), are o trăsătură morfologică
interesantă, la partea superioară, sub buză, prezentând o proeminenţă rotunjită, perforată transversal
(ø=1 cm), înainte de ardere (dinspre interiorul vasului către exterior), ceea ce ne indică faptul că
servea probabil la scurgerea de lichide. Prezenţa proeminenţei perforate, capacitatea de 10,5 litri şi
forma sa tronconică, cu o deschidere la gură de 38 cm, sugerează că acesta reprezenta cel mai
probabil un recipient pentru păstrarea/transportul lichidelor pe termen/distanţe scurte.
După cum o demonstrează descoperirile din alte aşezări, vasele tronconice (străchini,
castroane), de dimensiuni medii şi mici, sunt în general descoperite lângă structurile de combustie,
considerându-se că erau utilizate în consumul de alimente solide
11
(Merkyte 2005; Reingruber 2012).
În cazul locuinţei nr. 5, vasele de acest tip (Planşa V - nr. 15-17, 20, 21, 452, 453, 499, 1890, 1911,
2045) se concentrează în camera a doua, în zona de N şi NE a locuinţei, ceea ce poate demonstra că
această zonă ar fi fost folosită pentru servirea hranei.
Vasele bitronconice de mici dimensiuni sunt de asemenea asociate procesului de servire a
hranei, colectiv sau individual (Planşa VI). Forma indică posibila lor folosire pentru stocarea/transferul
de lichide. De asemenea, acest tip de vase sunt descoperite în general în apropierea vetrelor, după
cum o demonstrează descoperirile din alte situri (Merkyte 2005; Reingruber 2012). În locuinţa nr. 5 de
la Sultana ‘Malu Roşu’ vasul 15 (Planşa VI) a fost descoperit în apropierea zonei pentru servirea mesei
şi în apropierea unei structuri rectangulare, probabil laviţă (Andreescu şi Lazăr 2008).
Recipientele pentru prepararea hranei, datorită manipulării intense şi expunerii repetate la
şocuri termice, au o durată de utilizare mică, în general sub un an. Se pare că cele mai potrivite forme
pentru acest scop sunt vasele de formă tronconică (castroanele şi vasele piriforme cu deschidere mare
la gură) (Tringham
et al.
1992: 377; Merkyte 2005: 89; Reingruber 2012: 150, fig.11). Alţi autori
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
162
consideră că vasele pentru gătit sunt puţin înalte, cu gura restrânsă, au pereţii groşi, baza mare
pentru o absorbţie bună de căldură, şi, în general sunt nedecorate (Bodi şi Solcan 2010: 317), fiind
confecţionate din pastă grosieră, întrucât datorită structurii matricei (porozitate crescută şi incluziuni
non-plastice de dimensiuni mari), acestea au o toleranţă sporită la şocuri termice, însă una scăzută la
şocuri mecanice (Bodi şi Solcan 2009: 224-7).
Din punct de vedere al formei şi capacităţii volumetrice, în lotul din locuinţa nr. 5 de la
Sultana ‘Malu Roşu’ sunt prezente două astfel de vase (Planşa V - nr.14 şi 499), ce pot fi incluse în
categoria funcţională sus menţionată. Însă pe nici unul dintre ele nu se observă urme de ardere
secundară specifice utilizării pe foc şi nici urme de reziduuri acumulate la interior, în zona superioară.
Totuşi aceste observaţ
ii nu pot fi considerate contra-argumente faţă de interpretarea funcţională
propusă, deoarece se cunoaşte din studiile etnografice că sunt atestate modalităţi de pregătire a
hranei, fără o expunere directă pe foc.
Din categoria vaselor mari de stocaj (peste 40-50 litri) nu a fost identificat nici un exemplar
în inventarul locuinţei nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Acest fapt poate avea legătură cu etapa de
abandon a acestui complex de locuire. Astfel de vase sunt mai dificil de produs, făcându-le astfel
extrem de valoroase şi prin urmare, se poate ca ele să fi fost recuperate înaintea abandonării.
În general, pentru obţinerea unor informaţii legate de funcţionalitatea recipientelor ceramice
sunt necesare eşantioane mari de vase complete. După cum constatau unii autori, evoluţia la nivel de
formă şi decor a ceramicii poate reflecta schimbări ale comportamentelor legate de consumul de hrană
şi băuturi (Sherratt 2002: 62).
Dincolo de aceste ipoteze, trebuie să avem în vedere că nu întotdeauna vasele sunt utilizate
strict conform destinaţiei iniţiale. Exemplele etnografice şi cele contemporane ne demonstrează că
anumite tipuri de vase, create în anumite scopuri, pot fi utilizate de către posesori în alte scopuri. În
aceste condiţii, identificarea aspectelor funcţionale ale vaselor preistorice reprezintă un veritabil
puzzle
, cu numeroase piese lipsă.
Concluzii
În cele două părţi ale acestui studiu am prezentat datele obţinute din analizarea materialului
ceramic (complet şi fragmentar) provenit din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’, dintr-o perspectivă
modernă. Rezultatele acestui demers ne demonstrează că, o abordare cavsi-completă a cercetării, pornind
de la recoltarea corectă şi completă a materialelor din teren şi terminând cu diversele tipuri de analize
aplicate eşantionului propus, vin să aducă informaţii de o importanţă capitală în înţelegerea anumitor
aspecte economice, sociale, demografice, evenimenţiale şi comportamentale ale comunităţilor preistorice.
Aceste aspecte, identificate direct sau indirect prin studiul materialelor ceramice, în funcţie de acurateţea
analizelor utilizate şi a datelor complementare înregistrate (contextuale şi stratigrafice), pot fi de un real
folos pentru reconstituirea trecutului îndepărtat şi înţelegerea anumitor circumstanţe particulare.
Din păcate, în România, cu puţine excepţii, cercetarea ceramicii gumelniţene se rezumă doar
la studiul vaselor complete sau restaurabile, la care se adaugă profilele întregi, ceea ce nu face decât
să
creeze o imagine distorsionată asupra acestei categorii de materiale arheologice şi, inerent,
conduce la construirea unor ipoteze de lucru fragmentare, incomplete sau chiar eronate. În opinia
noastră, această situaţie nu poate fi justificată (nici măcar circumstanţial) şi acceptată
de facto
,
dezideratul final al oricărei cercetări fiind acela de a fi exhaustivă.
Dintr-o altă perspectivă, acest studiu vine să confirme faptul că materialele ceramice pot fi
încă considerate, sub anumite aspecte, drept ‘fosilă directoare’, dar nu în sensului tradiţional al
expresiei, ci din perspectivă modernă, ca element cheie, prezumtibil de a releva aspecte invizibile ale
comunităţilor umane din trecut.
În final, după cum arătam şi anterior, avem speranţa că datele oferite în cele două părţi ale
acestui studiu vor conduce la lărgirea bazei informaţionale privind ceramica comunităţilor gumelniţene,
iar pe de altă parte să constituie un punct de reflecţie şi de modificare a percepţiei arheologilor faţă de
cercetarea materialelor ceramice.
Mulţumiri
În primul rând dorim să mulţumim colegilor Anca Luca, Daniela Dimofte şi Marin Șecleman
(Facultatea de Geologie Bucureşti) pentru diversele analize complementare realizate pe lotul ceramic
din locuinţa nr. 5.
Acest articol este publicat în cadrul proiectului de cercetare exploratorie finanţat de CNCS -
UEFISCDI, cod depunere PN-II-ID-PCE-2011-3-1015.
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
163
Note
1.
Pentru vasele de dimensiuni mici (până în 2 litri), volumul a fost calculat cu orez. După ce vasul a fost
umplut cu orez, cantitatea rezultată a fost măsurată cu o cană gradată în centilitri. Pentru vasele de
dimensiuni mari am folosit pelete din polistiren expandat. Măsurarea a fost făcută cu o găleată gradată
de 10 litri. Pentru profilele complete volumul a fost calculat cu ajutorul softulului Pot_Utility1.05.
2.
Proiectul
Arhitectură & Arheologie Experimentală
a fost iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a
României, în colaborare cu Asociaţia Română de Arheologie, Primăria Comunei Mânăstirea (jud.
Călăraşi), Muzeul Dunării de Jos Călăraşi şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional
Călăraşi, cu sprijinul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’ Bucureşti. Iniţial, în intervalul
2010-2011, acest proiect a avut drept scop reconstituirea unei locuinţe preistorice aparţinând culturii
Gumelniţa (a doua jumătate a mileniului V î.Chr.) şi urmărirea în timp a modului de degradare a
acesteia. În 2012 s-a avut în vedere extinderea obiectivelor iniţiale, în scopul unei înţelegeri mai bune
a modului de viaţă preistoric. Astfel, s-a urmărit efectuarea unor activităţi şi obiecte specifice
civilizaţiei Gumelniţa. Activităţile vizate implică prelucrarea unor materii prime specifice perioadei
respective (lemn, os, corn, silex, piatră, lut, piele etc.), care să
permită obţinerea unor obiecte
asemănătoare cu cele preistorice (unelte, arme, piese de podoabă, accesorii vestimentare). Ceramica
a constituit un segment aparte al acestui proiect, fiind confecţionate numeroase vase ceramice
similare celor specifice culturii Gumelniţa, respectându-se atât morfologia acestora, cât şi tipurile de
pastă utilizate. Rezultatele acestui proiect vor face obiectul unui studiu separat.
3.
La nivelul preistoriei din zona Balcanică, un astfel de dispozitiv este atestat într-o locuinţa din
aşezarea de la Lîga, atribuită complexului cultural Krivodol-Sălcuţa-Bubanj, dar şi în alte situri
eneolitice sau din epoca bronzului (Mikov 1966: figs. 10-11; Merkyte 2005: 76).
4.
Ipoteza utilizării unor tipare pentru confecţionarea unora dintre vasele gumelniţene este cunoscută în
literatura de specialitate (Voinea 2005; Reingruber 2011), dar neverificată experimental. În cadrul proiectului
Arhitectură & Arheologie Experimentală
a fost verificată şi această ipoteză a tiparului, care, conform datelor
etnografice, nu trebuie să fie neapărat un obiect distinct. Astfel, prin săparea în sol a unui negativ de
strachină gumelniţeană, în care, ulterior, a fost mulat lut amestecat cu cioburi pisate (32% densitate), s-au
obţinut două străchini asemănătoare cu cele descoperite în aşezarea de la Sultana ‘Malu Roşu’.
5.
Sursele utilizate în cadrul experimentului constituie, în bună parte, zone de extragere a lutului
folosite încă de către comunităţile din satul Sultana, acestea fiind situate pe malul lacului Mostiştea, nu
mai departe de 1 km distanţă faţă de aşezarea de tip
tell
. Lutul extras din acestea prezintă
caracteristici diferite, atât din punct de vedere structural, cât şi compoziţional. Studiul legat de
stabilirea surselor de lut utilizate de către comunităţile gumelniţene ce au locuit pe
tell
-ul de la Sultana
‘Malu Roşu’, nu este finalizat, la acest moment aflându-se în derulare mai multe analize şi experimente
de laborator. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu am inclus în acest articol o discuţie
despre sursele de lut utilizate pentru lotul ceramic din locuinţa nr. 5.
6.
Probele analizate din perspectiva temperaturilor de ardere (
n
=9) au fost selectate atent, ele
reflectând caracteristicile întregului lot din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’ (
n
=1771), atât din
perspectiva caracteristicilor macroscopice (forme, decor, cromatică, textură, porozitate, etc.), cât şi a
celor microscopice, legate de caracteristicile compoziţionale şi structurale ale pastei. În aceste condiţii,
rezultatele obţinute pot fi extrapolate, cu rezervele de rigoare, la întregul lot.
7.
Până la acest moment, în aşezarea de la Sultana ‘Malu Roşu’ sau în vecinătatea acesteia, nu au fost
descoperite structuri de ardere a ceramicii. Putem presupune că aceste activităţi se desfăşurau pe malul
lacului, în apropierea surselor de lut şi de apă, în exteriorul zonelor locuite. Din păcate, gradul de eroziune
accentuat, la care sunt supuse malurile lacului Mostiştei, mai ales după procesul de amenajări funciare din
anii ’70 - ’80 ai secolului al XX-lea, face imposibilă depistarea în prezent a unor astfel de complexe.
8.
În cadrul proiectului de arheologie experimentală din vara anului 2012 (vezi nota 2), s-a procedat şi la
arderea vaselor ceramice manufacturate cu această ocazie. În acest scop au fost testate trei tipuri de structuri
de combustie, concretizate în două cuptoare şi o groapă. Însă, pentru siguranţa rezultatelor postulate,
preferăm să nu folosim comparativ datele respective, cel puţin la acest moment, mai ales că anul acesta
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
164
experimentul de ardere a ceramicii va fi reluat, iar pe de altă parte, există un experiment de ardere în laborator
a diverselor tipuri de lut. Dacă datele vor coincide, atunci rezultatele vor face obiectul unui studiu separat.
9.
Această ultimă observaţie este valabilă doar pentru vasele complete sau cele reîntregibile.
10.
Precizăm că numărul total de fragmente prezentat în tabelul 7 (
n
=2231) este diferit de cel
prezentat iniţial (
n
=1766 fragmente + 5 vase) (Ignat
et al.
2012: 107), deoarece, la acel moment,
fragmentele restaurate şi reîntregite au fost considerate ca un singur individ, pe când în tabelul 7 au
fost luate în calcul toate fragmentele, inclusiv cele din vasele restaurate.
11.
Chiar dacă aceste tipuri de vase au suprafeţe interioare bine lustruite, morfologia buzelor (de obicei
invazate), face ca transferul de lichide din aceste vase să fie dificil (Merkyte 2005; Reingruber 2012).
Bibliografie
Andreescu, R. şi Lazăr, C. (2008) ‘Valea Mostiştei. Aşezarea gumelniţeană de la Sultana-Malu Roşu’,
Cercetări Arheologice
XIV-XV: 55-76.
Arnold, D.A. (1985)
Ceramic Theory and Cultural Process
, Cambridge: Cambridge University Press.
Bodi, G. şi Solcan, L. (2009) ‘Criterii de stabilire a funcţionalităţii vaselor ceramic pe baza analizei pastei.
Studiu de caz: Ceramica cucuteniană de la Hoiseşti’,
Arheologia Moldovei
XXXII: 221-35.
─── (2010) ‘Consideraţii asupra unei posibile tipologii funcţionale a formelor ceramice Cucuteniene
specifice fazei A’,
Arheologia Moldovei
XXXIII: 315-23.
Bouquillon, A. (2007) ‘History of Ceramics’, în P. Boch şi J.-C. Niepce (eds.)
Ceramic Materials.
Processes and Applications
, pp. 30, London: Wiley.
Budja, M. (2001) ‘The transition to farming in Southeast Europe: perspectives from pottery’,
Documenta Praehistorica
XXVIII: 27-47.
Bugoi, R., Constantinescu, B., Pantos, E. şi Popovici, D. (2008) ‘Investigation of Neolithic ceramic
pigments using synchrotron radiation X-ray diffraction’,
Powder Diffraction
23 (3): 195-9.
Constantinescu, B., Bugoi, R., Niculescu, Gh., Popovici, D. şi Mănucu-Adamesteanu, Gh. (2005) ‘Study
on Pigments for Ceramics and Glass Using X-ray Methods’, în M. Uda, G. Demortier şi
I. Nakai (eds.),
X-rays for Archaeology
, pp. 163-72,
Dordrecht: Springer.
Craig, O. (2002) ‘The Development of Dairying in Europe: potential evidence from food residues on
ceramics’,
Documenta Praehistorica
XXIX: 97-107.
Craig, O. (2004) ‘Organic analysis of «food crusts» from sites in the Schelde valley, Belgium: a
preliminary evaluation’,
Notae Praehistoricae
24: 209-17.
Fabbri, B., Gualtieri, S., Varvara, S. şi Gligor, M. (2008) ‘Archaeometric characterisation of Foeni pottery
from Alba Iulia-Lumea Nouă archaeological site (Romania)’, în C. Cosma, S. Varvara şi M. Gligor
(eds.),
Vârste absolute prin metode nucleare de datare
, pp. 128-39, Cluj-Napoca: Ed. Quantum.
Gašparič, A. Z. (2004) ‘Archaeometrical analysis of Neolithic pottery from Divača region, Slovenia’,
Documenta Praehistorica
XXXI: 205-20.
Gibson, A. şi Stern, B. (2006) ‘Report of the University of Brandford Pilot Project into the Absorbed
Residue Analysis of Bronze Age Pigmy Cups from Scotland, England and Wales’, în A. Gibson
(ed.)
Prehistoric Pottery: Some Recent Research
, pp. 69-78, BAR International Series 1509,
Oxford: Archaeopress.
Grimshaw, R.W. (1971)
The chemistry and Physics of Clays and allied cramic materials
, London: John
Wiley & Sons.
Ignat, T., Opriş, V., Voicu, M., Andreescu, R.R. şi Lazăr, C. (2012) ‘Ceramica din locuinţa nr. 5 de la
Sultana-Malu Roşu. Analiză primară (I)’,
Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria
Arheologie
4: 101-32.
Klein, C. şi Hurlbut, C.S. jr. (1993)
Manual of Mineralogy, 21
st
Edition
, New York: John Wiley & Sons.
Merkyte, I. (2005) ‘Lîga. Copper Age Strategies in Bulgaria’, în K. Randsborg (ed.)
Acta Archaeologica
76 (1),
Acta Archaeologica Supplementa VI
,
Centre of World Achaeology
, pp. 67-94,
København: Blackwell Munksgaard.
Orton, C., Tyres, P. şi Vince, A. (1993)
Pottery in Archaeology
, Cambridge Manuals in Archaeology,
Cambridge: Cambridge University Press.
Petrehus, V. și Popescu, S.A. (2005)
Probabilități și Statistică
, București: Universitatea Tehnică de
Construcții București.
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
165
Reingruber, A. (2011) ‘Soziale Differenzierung in Pietrele’, în S. Hansen şi J. Müller (eds.)
Sozialarchäologische Perspektiven: Gesellschaftlicher Wandel 5000-1500 v. Chr. zwischen
Atlantik und Kaukasus: Internationale Tagung 15.-18. Oktober 2007 in Kiel
, pp. 43-54,
Darmstadt: Zabern Philipp von GmbH.
─── (2012) ‘Copper-Age House Inventories from Pietrele: Preliminary Results from Pottery Analysis’
în R. Hofmann, F.-K. Moetz şi J. Müller (eds.)
Tells: Social and Environmental Space
,
Proceedings of the International Workshop ‘Socio-Environmental Dynamics over the Last
12,000 Years: The Creation of Landscapes II (14th -18th March 2011)’ in Kiel
, Volume 3,
pp. 139-52, Bonn: Dr. Rudolf Habelt GmbH.
Rice, P.M. (1987)
Pottery Analysis (A Sourcebook)
, Chicago: The University of Chicago Press.
Rye, O.S. (1981)
Pottery Technology: Principles and Reconstruction (Manuals on archeology)
,
Washington D.C.: Taraxacum.
Shepard, A.O. (1965)
Ceramics for the archaeologist
, Washington D.C.: Carnegie Institution of
Washington.
Sherratt, A. (2002) ‘Diet and cuisine: farming and its transformations as reflected in pottery’,
Documenta Praehistorica
XXIX: 61-71.
Sinopoli, C.M. (1991)
Approaches to Archaeological Ceramics
, New York: Springer.
Spataro, M. (1999) ‘La caverna dell’edera di Aurisina (TS): studio acheometrico delle ceramiche’, în
Attidella Societa per la Preistoria e Protoistoria della regione Friuli - Venezia Giulia XI
: 63 -89.
Thissen, L. (2012) ‘Starcevo-Criş pottery from TELEOR 003, S Romania’.
Buletinul Muzeului Judeţean
Teleorman. Seria Arheologie
4:
5-46
.
Todorova, N., (2003) ‘The ornamentation of late chalcolithic pottery from Yunatsite tell, Pazardzhik
District, Systematization and Analysis’, în L. Nikolova (ed.)
Early symbolic systems for
communication in southeast Europe
: Volume I, pp. 291-311, BAR International Series 1139,
Oxford: Archaeopress.
Tringham, R., Brukner, B., Kaiser, T., Borojevic, K., Bukvic, L., Steli, P., Russell, N., Stevanovic, M. şi
Voytek, B. (1992) ‘Excavations at Opovo, 1985-1987: Socioeconomic Change in the Balkan
Neolithic’,
Journal of Field Archaeology
19(3): 351-86.
Varvara, S., Fabbri, B., Gualtieri, S., Ricciardi, P. şi Gligor, M. (2008) ‘Archaeometric characterisation
pf the neolithic pottery discovered at Alba Iulia-Lumea Nouă archaeological site (Romania)’,
Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Chimia
LIII (1): 5-13.
Vitelli, K.D. (1989) ‘Were pots first made for foods? Doubts from Franchthi’,
World Archeology
21 (1): 20-9.
Voinea, V. (2005)
Ceramica complexului cultural Gumelniţa - Karanovo VI. Fazele A1 şi A2
, Constanţa:
Ed. Ex Ponto.
Whallon Jr.,R. (1972) ‘A New Approach to Pottery Typology’,
American Antiquity
37(1): 13-33.
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
166
1
2 3
Planşa I. 1. Localizarea geografică a sitului de la Sultana ‘Malu Roşu’. 2-3. Locuinţa nr. 5.
1. Location of Sultana ‘Malu Roşu’ site. 2-3. Dwelling no. 5.
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
167
1
2
Planşa II. 1. Dimensiunile porilor pe categorii de pastă. Valorile sunt exprimate în mm (vezi tabel 1).
2. Distribuţia procentuală a tipurilor de degresanţi identificaţi în lotul ceramic din locuinţa nr. 5
(
n
=320).
1. Pore size by fabric type categories. Values are in mm (See table 1). 2. Percentage distribution of
temper types of the ceramic assemblage from dwelling no. 5 (
n
=320).
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
168
Planşa III. 1. şi 2. Proba 16 A(1). Proba 23(2). Pori (P) relativ mari, cu forme neregulate, parţial
aplatizaţi, tapetaţi local cu cristale de calcit; 3. Proba 13. Concreţiune carbonatică eterogena structural
(zonată); 4. Proba 19. Forme, dimensiuni şi repartiţii întâmplătoare ale granoclastelor, prinse într-o
pastă hipocristalină; 5. şi 6. Proba 5 - Concreţiune carbonatică zonată, cu porozitate interioară şi
recristalizarea calcitului în zona poroasă.
1. and 2. Sample 16 A(1). Sample 23(2). Pores (P) relatively large, irregularly shaped, partially
flattened, locally covered with calcite crystal; 3. Sample 13. Structurally heterogeneous carbonate
concretion; 4. Sample 19. Shapes, sizes and random distributions of granoclast, caught in a
hipocristalin paste; 5. and 6. Sample 5. Localized carbonate concretions, internal porosity and
recrystallization of calcite in the pore.
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
169
1
2
Planşa IV. 1. Tratarea suprafeţelor la interior pentru fragmentele determinabile (
n
=320). Vezi tabel
4. 2. Tratarea suprafeţelor la exterior pentru fragmentele determinabile (
n
=346). Vezi tabel 5.
The interior (
n
=320) (1) and the exterior (
n
=346) (2) surface treatment of dignostic potsherds (see
tables 4 and 5).
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR
170
Pastă Fişa
nr.
Tip vase Masă
(g)
Volum
(litri)
D
max
/h Degresant Tratare suprafaţă
interioară
17
172 0,7 4,06 Nisip Lustruit
452
69 0,05 2,41 Cioburi pisate Netezit
2054
215 0,4 2,14 Cioburi pisate Netezit
16
54 1,7 2,1 - Lustruit
FINĂ
21
1053 2,5 1,76 - Netezit
453
264 0,9 3,01 Cioburi pisate Netezit
1911
61 0,4 2,41 Cioburi pisate Netezit
20
1981 5,5 2,88 Nisip + cioburi
pisate
Lustruit
14
2372 7,0 1,94 Cioburi pisate Netezit
499
1253
3,7 1,38 Cioburi pisate Netezit
15
5628 18,0 0,94 Cioburi pisate Netezit
SEMIFINĂ
13
6724 25,0 1,3 Cioburi pisate Netezit
11
486 0,6 2,38 Cioburi pisate Netezit
12
2323 5,5 2,5 Cioburi pisate Netezit
GROSIERĂ
1890
905 10,5 2,05 Cioburi pisate Netezit
Planşa V. Vase şi profile întregi din inventarul locuinţei nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’.
Vessels and complete profiles from dwelling no. 5 at Sultana ‘Malu Roşu’.
Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (II)
171
Planşa VI. Propunere pentru posibila utilizare a vaselor din locuinţa nr. 5.
Proposal for the possible use of vessels from dwelling no. 5.
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE
(TELEORMAN COUNTY MUSEUM BULLETIN. ARCHAEOLOGICAL SERIES)
Revistă indexată în: AWOL, CEEOL, WORLDCAT
Revista publică studii generale şi articole de arheologie, studii şi cercetări interdisciplinare, abordări
teoretice, pagini din istoria arheologiei, prezentări şi recenzii de carte.
The journal publishes general studies and articles about archaeology, interdisciplinary studies and
research, theoretical approaches, the history of archaeology, and book reviews and presentations.
Redacţia:
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, 140033, ALEXANDRIA, jud. Teleorman, ROMANIA
tel. 0040-766-696496; 0040-247-314761
email: redactie_BMJT@yahoo.com; pavelcmirea@yahoo.com.
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 1-2009
Cuvânt înainte / Foreword
Laurens C. THISSEN - First ceramic assemblages in the Danube catchment, SE Europe - a synthesis of the
radiocarbon evidence /
Primele grupuri ceramice din bazinul Dunării, sud-estul Europei - o sinteză a datelor
radiocarbon
Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS - Industria materiilor dure animale aparţinând culturii Starčevo-Criş
descoperită în aşezarea de la Măgura ‘Buduiasca-Boldul lui Moş Ivănuş’, jud. Teleorman. Consideraţii asupra
repertoriului tipologic /
L’industrie des matières dures animales appartenant à la culture Starčevo-Criş
découverte
dans le site Măgura ‘Buduiasca-Boldul lui Moş Ivănuş’, dép. de Teleorman, Roumanie. Considérations sur la typologie
Steve MILLS - High-resolution study and raster interpolation of early Neolithic pit features at Măgura ‘Buduiasca’,
Teleorman County, Southern Romania /
Studiu de înaltă rezoluţie şi interpolare raster asupra gropilor din epoca
neolitică timpurie de la Măgura ‘Buduiasca’, judeţul Teleorman, sudul României
Amelia PANNETT - The lithic assemblages from Teleor 003: preliminary analysis and interpretations /
Industria
litică de la Teleor 003: studiu preliminar şi interpretări
Radian R. ANDREESCU, Pavel MIREA, Katia MOLDOVEANU, Ion TORCICĂ - Noi descoperiri în aşezarea gumelniţeană
de la Vităneşti ‘Măgurice’ /
New discoveries from the Gumelniţa culture settlement Vităneşti ‘Măgurice’
Alin FRÎNCULEASA - Descoperiri arheobotanice în aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos (jud. Prahova) /
Archaeobotanical discoveries from the Chalcolithic settlement of Mălăieştii de Jos (Prahova County)
Pavel MIREA - Un tezaur de epocă geto-dacă descoperit la Măgura, jud. Teleorman /
A Geto-Dacian hoard find at
Măgura, Teleorman County
Peti DONEVSKI - Archaeological investigations in Silistra (Durostorum) /
Cercetări arheologice la Silistra
(Durostorum)
Valentin RADU, Adrian BĂLĂŞESCU, Pavel MIREA, Steve MILLS, Katia MOLDOVEANU, Radian R. ANDREESCU,
Douglass W. BAILEY - O depunere rituală de animale descoperită la Măgura ‘Buduiasca’ (jud. Teleorman) /
A ritual animal deposition found at Măgura ‘Buduiasca’ (Teleorman County)
272
Bogdan CIUPERCĂ, Andrei MĂGUREANU - Unele observaţii asupra problemei tiparelor din secolele V-VII
descoperite în spaţiul extra-carpatic /
Regarding the problem of the VI-VII century mould finds in the extra-
Carpathian area
Ecaterina ŢÂNŢĂREANU - Observaţii asupra ceramicii medievale de uz comun de la Zimnicea, jud. Teleorman /
Notes on the common use medieval pottery from Zimnicea, Teleorman County
Douglass W. BAILEY - Archaeologies of the Teleorman Valley: the contemporary past and fragmented records /
‘Arheologiile’ văii Teleormanului: trecutul contemporan şi înregistrările fragmentare
Cătălin LAZĂR - Consideraţii teoretico-metodologice privind studiul practicilor funerare (I): Contribuţiile
antropologiei culturale şi sociale /
The theoretical and methodological considerations concerning the study of
funerary practice (I): the contribution of cultural and social anthropology
Ioana BOGDAN CĂTĂNICIU - Limes Daciae Inferioris, cercetări şi ipoteze /
Limes Daciae Inferioris, research and
hypotheses
Dragoş MĂNDESCU - Descoperirea sitului arheologic de la Zimnicea şi prima etapă a cercetării sale: ‘Exploraţiunile’
lui Cezar Bolliac (1845, 1858?, 1869, 1871-1873) /
La découverte du site archéologique de Zimnicea et la première
étape de sa recherche: ‘Les explorations’ de Cezar Bolliac (1845, 1858?, 1869, 1871-1873)
Ionel CÂNDEA - Vechi cercetări arheologice şi istorice în judeţul Teleorman şi la cetatea Turnu (Măgurele) /
Old archaeological and historical research in Teleorman County and at Turnu (Măgurele) Citadel
* * *
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 2-2010
Adina BORONEANŢ - Ostrovul Corbului - o discuţie asupra mormintelor mezolitice şi neolitice timpurii /
Ostrovul
Corbului. Mesolithic and Neolithic burials - a discussion
Abraham VAN AS - ‘How and why?’ The Neolithic pottery from Teleor 003, Teleor 008 and Măgura-Bran,
Teleorman River Valley, southern Romania /
‘Cum şi de ce?’ Ceramica neolitică de la Teleor 003, Teleor 008
şi Măgura-Bran, valea râului Teleorman, sudul României
Alin FRÎNCULEASA, Octav NEGREA - Un sit din epoca neo-eneolitică în zona colinară a Munteniei - Seciu,
jud. Prahova /
A Neolithic site in the hills area of Walachia - Seciu, Prahova County
Pavel MIREA, Ion TORCICĂ - Locuirile neolitice şi eneolitice din zona Vistireasa, com. Nanov, jud. Teleorman. Note
preliminare /
Neolithic and Eneolithic habitations from Vistireasa, Nanov, Teleorman County. Preliminary Notes
Ana ILIE, Iulia NEAGA - Câteva date despre o posibilă producţie metalurgică în
tell
-ul de la Geangoeşti /
Some data about possible metallurgical production to the Geangoiesti tell-settlement
Ion TORCICĂ - Observaţii asupra unor vase gumelniţene cu perforaţii din tell-ul de la Vităneşti Măgurice’,
jud. Teleorman /
Remarks on some Gumelniţa perforated vessels from ‘Măgurice’ tell settlement, Vităneşti,
Teleorman County
Dragoş MĂNDESCU - Sur la chronologie des habitations du type Alexandria /
Asupra cronologiei aşezărilor de tip
Alexandria
Bogdan CIUPERCĂ, Pavel MIREA - Sud-Vestul Munteniei în secolele VIII – X /
The south-west of Walachia in
VIII - X centuries
Ecaterina ŢÂNŢĂREANU - Observaţii asupra ceramicii smălţuite - artistice de la Zimnicea, jud. Teleorman /
Observations on glazed pottery from Zimnicea, Teleorman County
Steve MILLS - The Contribution of Sound to Archaeology / Contribuţia sunetului în arheologie
Cătălin LAZĂR - Consideraţii teoretico-metodologice privind studiul practicilor funerare (II):
Contribuţiile arheologiei /
The theoretical and methodological considerations concerning the study of funerary
practice (II): the contribution of archaeology
Piotr JACOBSSON - Optically Stimulated Luminescence as a tool in environmental archaeology /
Luminiscenţa
Stimulată Optic ca instrument în arheologia de mediu
* * *
273
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 3-2011
Adina BORONEANŢ - Arheologul Vasile Boroneanţ la 80 de ani /
The Archaeologist Vasile Boroneanţ at 80 Years
Marin CÂRCIUMARU - Omul şi arheologul Vasile Boroneanţ /
Vasile Boroneanţ, the Man and the Archaeologist
Adina BORONEANŢ - A Suggested Chronology for the Iron Gates Mesolithic /
O propunere de cronologie pentru
mezoliticul de la Porţile de Fier
Pavel MIREA - Between Everyday and Ritual Use - ‘Small Altars’ or ‘Cult Tables’ from Măgura ‘Buduiasca’,
Teleorman County (I): the Early Neolithic Finds /
Între folosinţa cotidiană şi rituală - ‘altăraşe’ sau ‘măsuţe de cult’
de la Măgura ‘Buduiasca’, judeţul Teleorman (I): descoperirile din neoliticul timpuriu
Marin Iulian NEAGOE - Despre idolii vinčieni de tip ‘tesalic’ descoperiţi în teritoriul comunei Hinova, judeţul
Mehedinţi /
Vinča Idols of ‘Thessalian’ Type Discovered in Hinova Village, Mehedinţi County
Dimitrie C. BUTCULESCU (editare, note, bibliografie la notele editorului şi transpunere ilustraţii de Dragoş
MĂNDESCU) - Măgura Calonfirescu (Esploraţiune arheologică) /
Calonfirescu Mound (Archaeological Exploration)
Radian ANDREESCU, Katia MOLDOVEANU - Consideraţii privind vetrele din aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti
‘Măgurice’, jud. Teleorman /
The Hearts Discovered at Vităneşti ‘Măgurice’ Settlement Belonging to Gumelniţa
Culture, Teleorman County
Ana ILIE - Parure en terre cuite de la culture Gumelniţa des sites du départament de Dâmboviţa (Roumanie) /
Obiecte de podoabă din lut din cultura Gumelniţa descoperite în aşezări din judeţul Dâmboviţa (România)
Ion TORCICĂ - Depozitul de lame de silex descoperit în localitatea Băbăiţa (jud. Teleorman) /
Flint Blade Hoard
from Băbăiţa (Teleorman County)
Cătălin Nicolae PĂTROI - Caracterul gumelniţean al culturii eneolitice Sălcuţa /
Gumelniţa Character of the Sălcuţa
Eneolithic Culture
Cristian Eduard ŞTEFAN - Aşezarea eneolitică de la Bârlăleşti - ‘Stanţia’, jud. Vaslui. Unele consideraţii asupra
ceramicii /
The Eneolithic settlement from Bârlăleşti - ‘Stanţia’, Vaslui County. Considerations of the Ceramics
Daniel GARVĂN - Reprezentări ornitomorfe eneolitice din zona subcarpatică a Moldovei /
Représentations
néolithiques d’oiseaux découvertes dans les zones collinaires de Moldova
Ion PĂTRAŞCU - Câteva materiale arheologice descoperite în cetatea getică de la Orbeasca de Sus, judeţul
Teleorman /
Some Archaeological Finds from the Getic Fortress at Orbeasca de Sus, Teleorman County
Alin FRINCULEASA, Nicolae ŞERBAN, Octav NEGREA, Valentin DUMITRASCU - Date preliminare privind aşezarea
medievală timpurie de la Belciug, jud. Prahova /
Preliminary Data on the Early Medieval Settlement from Belciug,
Prahova County
Bogdan CIUPERCĂ - Câteva puncte de vedere privind activităţile meşteşugăreşti şi spaţiile de ‘producţie’ între
Carpaţi şi Dunăre în secolele VIII-X /
A Discussion of Craft Activities and ‘Production’ Areas between the
Carpathians and the Danube in the VIII-X Centuries AD
Ecaterina ŢÂNŢĂREANU - De la răspunsurile la Chestionarul lui Odobescu la Lista Monumentelor Istorice 2010 -
judeţul Teleorman /
From the Responses of Odobescu Questionnaire to the List of Historical Monument 2010 -
Teleorman County
Cătalin LAZĂR, Cristina MUJA, Gabriel VASILE - Consideraţii teoretico-metodologice privind studiul practicilor
funerare (III): contribuţiile antropologiei fizice /
Theoretical and Methodological Considerations in the Study of
Funerary Practice (III): the Contribution of Physical Anthropology
Prezentări de carte /
Book Rewiews
Dragoş DIACONESCU -
Cultura Tiszapolgár în România
, Bibliotheca Brukenthal XLI, Editura Altip, Sibiu, 2009,
433 pagini, ISBN 978-973-117-244-6 902(498.4) - (Mihaela GOLEA, Luisa FULGA)
Victor Henrich BAUMANN -
Noviodunum. Şantier arheologic 1995-2009
, Editura Granada, Tulcea, 2010,
243 pagini, ISBN 978-973-8905-90-0 - (Silviu ENE)
* * *
274
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 4-2012
Laurens THISSEN - Starčevo - Criş pottery from TELEOR 003, S Romania /
Ceramica Starčevo - Criş din TELEOR 003,
sudul României
Radian ANDREESCU - Reprezentări ornitomorfe descoperite în aşezarea de la Vităneşti ‘Măgurice’, jud. Teleorman /
Ornithomorphic Figurines Discovered at Vităneşti ‘Măgurice’, Teleorman County
Katia MOLDOVEANU - Un capac cu mâner antropo-zoomorf descoperit la Vităneşti ‘Măgurice’, jud. Teleorman /
A Lid with Anthropo-zoomorphic Handle Discovered at Vităneşti ‘Măgurice’, Teleorman County
Ion TORCICĂ - Piese de tipul ‘coarne de consecraţie’ descoperite în aşezările Vităneşti ‘Măgurice’ (jud. Teleorman)
şi Surduleşti (jud. Argeş) /
‘Horns of Consecration’ Discovered at Vităneşti ‘Măgurice’ (Teleorman County) and
Surduleşti (Argeş County)
Cristian Eduard ŞTEFAN, Valentin DUMITRAŞCU, Monica MĂRGĂRIT -
Restitutiones Archaeologicae:
aşezarea de
tip
tell
de la
Coşereni ‘Măgura de la Comana’, jud. Ialomiţa /
Restitutiones Archaeologicae: the Tell Settlement
from Coşereni ‘Măgura de la Comana’, Ialomiţa County
Theodor IGNAT, Vasile OPRIŞ, Mădălina VOICU, Radian ANDREESCU, Cătălin LAZĂR - Ceramica din locuinţa nr.5 de
la Sultana ‘Malu Roşu’. Analiză primară (I) /
The Pottery from House nr.5 at Sultana ‘Malu Roşu’. Baseline Analyse (I)
Alin FRÎNCULEASA - Tradiţii şi contacte culturale în nordul Munteniei în epoca eneolitică: despre siturile de la Mălăieştii
de Jos (jud. Prahova), Seciu (jud. Prahova) şi Coţatcu (jud. Buzău) /
Traditions and Cultural Contacts in Northern
Wallachia Eneolithic: about the Sites from Mălăieştii de Jos, Seciu (Prahova County) and Coţatcu (Buzău County)
Daniel GARVĂN, Roxana MUNTEANU - Un sceptru cruciform descoperit la Traian ‘Dealul Fântânilor’ (jud. Neamţ) /
An Eared-type Mace from Traian ‘Dealul Fântânilor’ (Neamţ County)
Ion PĂTRAŞCU - Restituiri: Emil Moscalu, Raport asupra săpăturilor arheologice de la Orbeasca de Sus, comuna
Orbeasca, judeţul Teleorman /
Restitutions: Emil Moscalu, Report on Excavations at Orbeasca de Sus, Orbeasca
Commune, Teleorman County
Camelia - Mirela VINTILĂ, Despina MĂGUREANU - Notă asupra descoperirilor de sec. II - I a. Chr. din situl
arheologic ‘Băneasa - La Stejar’ /
Notes sur les découvertes du II - I siècle av. ne. sur le site archéologique
‘Băneasa - La Stejar’
Bogdan CIUPERCĂ - Locuințele așezărilor din Muntenia în secolele VIII-X /
The Dwellings of VIII-X Centuries
Settlements from Walachia
Ecaterina ŢÂNŢĂREANU - Tezaurul de la Brânceni, jud. Teleorman, un tezaur medieval cu monede şi podoabe /
The Medieval Coin and Adornment Hoard from Brânceni, Teleorman County
Alexandra GHENGHEA - Was there a death gesture during early iron age? A new meaning for the ‘Warrior from
Capestrano’ /
Un gest al morţii în prima epocă a fierului? Un nou înţeles pentru ‘Războinicul din Capestrano’
Prezentări de carte /
Book Rewiews
Ecaterina ŢÂNŢĂREANU -
Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice
şi arheologice
, Publicaţiile Muzeului Judeţean Teleorman (I), Editura Renaissance, Bucureşti, 2010, 259 pagini,
60 planşe, abrevieri, bibliografie, sursele ilustraţiilor, indice general, rezumat în limba franceză,
ISBN 978-973-8922-80-8 - (Ştefan NEDELCUŢĂ-APOPE)
Joanna R. SOFAER -
The Body as Material Culture: A Theorethical Osteoarchaeology
, Cambridge University Press,
Cambridge, 2006, 188 pagini, 11 ilustratii, 3 tabele, ISBN 978-0-521-81822-3 - (Mădălina VOICU)
Obituaria /
Obituary
Cătalin LAZĂR - Amintiri despre un prieten /
Memories about a Friend
* * *
275
Seria: PUBLICAŢIILE MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN
(TELEORMAN COUNTY MUSEUM PUBLICATIONS SERIES)
Această serie publică studii generale şi monografii arheologice şi istorice, pagini de memorialistică,
lucrări ale unor conferinţe şi teze de doctorat.
This series published general studies and monographs in archaeology and history, pages of memoirs,
proceedings of conferences, and doctoral theses.
(I) Ecaterina ŢÂNŢĂREANU -
Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice
şi arheologice
, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010
(II) Ecaterina ŢÂNŢĂREANU, Ruxandra NEMŢEANU (editori) -
Lucrările Conferinţei ‘Schimbări umane
şi interacţiuni în peisajul cultural rural’, Alexandria, 8-9 Aprilie 2010
, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010
(III) Steve MILLS, Pavel MIREA (editori) -
The Lower Danube in Prehistory: Landscape Changes and Human
Environment Interactions - Proceedings of the International Conference, Alexandria 3-5 November 2010
,
Ed. Renaissance, Bucureşti, 2011
(IV) Constantin ŢÎNŢARIU (coordonator), Ştefan NEDELCUŢĂ-APOPE, Florin CHIRIAC, Steluţa CHEFANI-
PĂTRAŞCU, Luminiţa GHEORGHE, Elena TRONARU, Cătălin BORŢUN -
Colectivizare în Teleorman (1949-1962).
Rezistenţă şi acceptare forţată
(Ediţia a II-a revizuită şi adăugită), Ed. Magic Print, Oneşti, 2011
(V) Cătălin BORŢUN -
Mişcarea legionară din judeţul Teleorman în documente
, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2011
(VI) Steluţa CHEFANI-PĂTRAŞCU -
Moşieri teleormăneni (1864-1949). Mărire şi decădere
, Ed. Renaissance,
Bucureşti, 2011
(VII) Corina IORDAN -
Oameni, locuri, amintiri… Interviuri cu profesorul Ion Moraru
, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2012
ALTE PUBLICAŢII
(OTHER PUBLICATIONS)
Ioana BOGDAN-CĂTĂNICIU -
Muntenia în sistemul defensiv al imperiului roman sec. I-III p. Chr.
, Muzeul
Judeţean Teleorman, 1996
Constantin ŢÎNŢARIU (coord.), Ştefan NEDELCUŢĂ-APOPE, Florin CHIRIAC, Steluţa CHEFANI-PĂTRAŞCU,
Luminiţa GHEORGHE, Elena TRONARU -
Colectivizare în Teleorman (1949-1962). Rezistenţă şi acceptare forţată
(Vol. I+II, Ediţia I), Ed. Tipoalex, 2004
Pavel MIREA, Ion PĂTRAŞCU -
Alexandria. Repere arheologice şi numismatice
, Ed. Musica Viva, Ploieşti, 2006
Steve MILLS (ed.) -
Interventions: Măgura Past and Present
, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2011
PUBLICAŢII ELECTRONICE
(E - PUBLICATIONS)
Muzeul Judeţean Teleorman.
e
- Buletin semestrial de informare
[http://www.muzeulteleorman.ro/e-buletin.html]
Publicaţie electronică, cu apariţie bianuală, la 31 ianuarie şi 31 iulie
Electronic journals, appearing biannually on 31
st
January and 31
st
July
ISSN 2065-5290
