Introducere
Atunci cand am construit propunerea de proiect de constientizare de mediu am avut in
vedere in exclusivitate canoanele care trebuie respectate, evidentierea aplicarii experientei
noastre dobandite in proiecte de mediu derulate incepand cu anul 2005 in sens strict si in sens
larg chiar de mai inainte. Altfel spus, am lucrat exclusiv in interiorul teoriei mediului fara a
avea nici timpul si nici experienta suficienta pentru a realiza in totalitate ce insemna
constientizarea de mediu. Cu timpul, mai ales din momentul in care proiectul a inceput sa se
deruleze, am inteles ca aveam la baza un proiect care produsese o metodologie si care facuse
primii pasi in constientizarea (cel putin in ceea ce priveste existenta unor instrumente
software si fizice) de mediu. Totusi, metodologia MIGAN, aflata la baza proiectului de
constientizare de mediu este exclusiv tehnica. Daca ne-am limita numai la expunerea, chiar si
dezvoltata a acestor rezultate, am constientiza publicului larg o zona profunda dar de interes
limitat. Poate ca nu in primul rand lipsa de interes fata de aspectul pur tehnic, ci nevoia de
completare si de largire a orizontului propriu si prin aceasta a publicului auditor, s-a aflat la
originea largirii frontului de expunere. Au aparut astfel domenii noi de constientizare:
informarea asupra starii mediului si stocarea acestor informatii, largirea bazei de fenomene
fizice, educatia de mediu la diverse nivele, completarea de informatii catre specialistii in
mediu. In aceasta ordine de idei apare cu necesitate si latura reflexiva a unui domeniu de
mare acualitate: Stiinta Mediului. Pe de alta parte, o abordare a unei teme de constientizare de
mediu fara a considera bazele teoretice si filozofice ale acestei discipline, ar fi o abordare
partiala, lipsita de claritate, lipsita de perspectivele atat de necesare intelegerii publicului. O
abordare minimala, cat de cat inteligibila pentru publicul larg, trebuie sa plece de la
incercarea de lamurirea unor termeni fundamentali
1
ai domeniului Stiintei Mediului si a
Educatiei de Mediu. Aceste incercari sunt concentrate in prezentul curs, care contine unele
dintre cele mai uzuale definitii si concepte din literatura de specialitate din lume, la ora
actuala. Sub titlul de Filosofia Mediului, s-a dorit de fapt o definire cat de cat acceptabila si
inteligibila pentru publicul larg a notiunilor de mediu si constientizare, a Stiintei Mediului, a
subdomeniilor acesteia, a domeniilor Filosofiei Mediului. De asemenea intr-o oarecare
masura s-a demonstrat conexiunea Filosofiei Mediului cu Filosofia generala, cu Teologia, cu
Etica. Totusi, materialul lasa sa se intrezareasca o realitate din ce in ce mai discutata in
mediile stiintifice si filozofice cele mai elevate: Stiinta Mediului este o stiinta integratoare, ea
include aproape toate celelalte stiinte (de la cele naturale, in mod firesc, pana la cele sociale
si metastiinte), doreste sa rezolve probleme care includ aspecte tratate separat sau partial
impreuna in diverse domenii stiintifice. In mod natural omul, prin intermediul acestei stiinte
isi exprima nevoie de reintegrare de revenire la perspectiva intregului in problematica
universului, sau pe scurt, de revenire la intelepciune abandonand „atotputernica stiinta” in
favoarea unei stiinte complementare si utile unei strategii intelepte de rezolvare a
problemelor. Pe acest drum, era firesc ca omul, ca un adevarat fiu risipitor al lui Dumnezeu,
sa revina la invataturile divine, la ceea ce in virtutea orgoliului sau de creator (omul ca fiinta
1
Incercarea de definire a termenilor fundamentali se descrie in totalitate subliniindu-se cat de dificila este aceasta incercare
pentru fiinta umana in general, in contextul folosirii unui limbaj perimat si unui sistem de comunicare destul de pretentios.
8
bolnava in creatie dupa cum define Petre Tutea si prin aceasta apropiata de ingerii cazuti),
omul a numit Mitologie. De multi ani s-a facut remarca despre Mitologie ca intr-un viitor
apropiat ar putea da solutii (poate chiar definitive) la problemele fundamentale ale omenirii.
Cititi cu tentie Mitologiile si Teoriile Stiintifice. In problemele nasterii si evolutiei
universului, mediului, Teoriile Stiintifice formuleaza, dupa afirmatia proprie doar ipoteze,
lucreaza cu o serie de entitati ipotetice 2
(particule, campuri, puncte, suprafete, curbe, etc.),
fara a putea ajunge la o concluzie finala, discutiile amenintand sa continue la infinit.
Mitologia (Scrierile Sacre ale tuturor populatiilor cunoscute de pe Pamant), afirma, nu
presupune, ele lucreaza cu senzatiile pe care fiinta umana medie le poate percepe, cu notiuni
neinventate. In plus, in Scrieile Sacre de baza ale omenirii, de foarte multe ori ne vorbeste
divinitatea, ne vorbeste Dumnezeu sau fiinte create cu proprietati superioare noua si care ne
transmit mesajele divinitatii. De exemplu, „Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar
atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am
fost cunoscut şi eu”, Pavel, Corinteni, 13, 12, [68]. Si ca un alt argument pentru acest
fenomen de intoarcere la sursa de intoarce a fiului risipitor, se poate apela la citatul celebru
din Andre Malraux: Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc”. Cu toate provocarile
acestui citat, se poate afirma ca in chiar cazul in care autorul acestuia s-a declarat in unele
interviuri deranjat de acesta si de ziaristii care i l-au atribuit, el nu poate sa nu fie amintit
chiar daca numai pentru a aminti ca Malraux a afirmat ca „Mi-au pus în gură: secolul XXI va
fi religios. O profeţie ridicolă; cred în schimb că dacă umanitatea secolului viitor nu găseşte
nicăieri un model exemplar de om, va fi rău.”, adica drept avertisment. Vederi coerente
asupra stiintei si religiei au existat si in epoci mai vechi. Astfel, dupa [76], Sfantul Augustin a
aratat ca civilizatia progreseaza si noi ne amintim cine a realizat o anumita fapta sau a
dezvoltat o tehnica. Sfantul Augustin a acceptat ca Geneza sau Facerea ar fi avut loc cu
aproximativ 5000 de ani inainte de Iisus Hristos. Astfel, [76], trage concluzia ca Sfantul
Augustin era deschis ipotezei unui inceput al universului (de exemplu de tip Big-Bang), dar
afirma apoi caatunci cand Sfantul Augustin a fost intrebat: Ce a facut Dumnezeu inainte de a
crea universul ?, acesta a replicat : El pregatea iadul pentru oamenii care pun astfel de
intrebari. In schim tot Sfantul Augustin a spus, conform [76], ca timpul era o proprietate a
universului pe care l-a creat Dumnezeu si ca timpul nu a existat inainte de inceputul
universului. Ca timpul este implicat esential in activitatea umana este o realitate, dar oare
acesta nu este doar o iluzie care in fond nu are provenienta divina ci este doar inventia mintii
umane ratacite ? si in acest sens, in realitate timpul poate nu are un suport fizic motivat, [79].
Dar problema timpului este o problema mult prea bogata si nu o putem continua in acest
material, desi notiune este esentiala pentru mediu, univers, pentru fiinta umana.
Totusi, Stiinta si Religia, in aceasta etapa de evolutie (nu neaparat in sens progresiv)
aa omenirii, inregistreaza o puternica tendinta de apropiere. Atat oamenii de stiinta cat si
clerul actioneaza spre convergenta conceptiilor lor despre lume, natura, univers, mediu.
Subliniez doar cateva exemple, [71], [75], [76], [77], si inca multe alte exemple date in [78],
de exemplu.
Cursul vine sa completeze cursurile scolare atat in zona de mediu cat si in zona de
stiinte sociale si filosofice. Prin natura domeniilor filosofiei de mediu se abordeaza si
probleme de etica mediului, in general mai putin acoperite in cursurile scolare de baza, cu
referiri si discutii la documente internationale care incearca sa fixeze un cadru orientativ
2 Conform cu Einstein, [71], in articolul Legile stiintei si legile eticii, “Stiinta cauta sa descopere relatii considerate a exista
independent de individual care cauta. Aceasta include si cazul cand obiectul cercetarii este omul. Obiectul enunturilor
stiintifice pot fi si concept create de noi insine, cum se intampla in matematica. Despre astfel de concept nu se considera
neaparat ca le corespund obiecte in lumea exterioara. Toate enunturile si legile stiintifice au totusi o trasatura comuna: ele
sunt ädevarate sau false” (adecvate sau neadecvate). Aceasta inseamna ca noi reactionam la ele prin “da” sau “nu”.
9
umanitatii in incercarea de frana macar ritmul de degradare a mediului inconjurator.
Intrebarile esentiale pe care fiecare trebuie sa si le puna si sunt invitati sa caute un raspuns nu
sunt evitate in acest curs, ca de exemplu: se pot negativiza ratele de distrugere a unor parti din
mediu sau macar reduce ?
Am fost incurajati sa dezvoltam intreg materialul si convingerile noastre si de
raspunsurile interesante primite in testele noastre de opinie la intrebarea: Care este originea
Dv. ? Raspunsurile si statistica lor este data in fig. 1.
Fig. 1 Reprezentarea grafica a statisticii originilor declarate de subiectii din judetul Giurgiu. Numerele
reprezinta procente.
Rezultatele obtinute (fig. 1) in testele de opinie efectuate in judetul Giurgiu in cadrul
instruirilor si in afara acestora arata ca exista o bogata paleta de opinii si ca toate ipotezele
merita abordate si discutate, cel putin la aceasta problema. Interesant este ca o documentare
in problema originilor fiintei umane, in zilele noastre, fie ea si sumara, conduce la foarte
multe ipoteze. Astfel, cele doua ipoteze: provenienta direct prin creatia divina, respectiv prin
intermediul mixarii sau numai din maimuta prin evolutie fiind astazi vechi, alte ipoteze
luandu-le locul, nu si ca putere de convingere. Totusi, savanti de marca au opinii diferite de
cele doua, dar in special opinia originii multiple sau mixte a fiintelor ce se numesc oameni
astazi pe pamant. Pe aceasta tema rezulta necesitatea unui dialog continuu pe pagina web a
proiectului.
Desi deocamdata cursul ramane la aceasta dimensiune, el se va apdata continuu pana la forma
finala, tinand seama de dialogul foarte bogat pe tema susmentionata dar si pe multe alte teme,
de asemenea tinand seama de dialogul cu interlocutorii de pe pagina web a proiectului.
Cardei P.,
Bucuresti 03.04.2015