ArticlePDF Available

Romanians' perception upon European Union image and Romania's status as a member of the European Union

Authors:

Abstract and Figures

The European Union has always had a very good image among the citizens of Member States. Whether the standard of living increase or fell, the positive image of the European Union was preserved relatively well. The EU has always been seen by emerging country as a "lifeboat", as a transnational organization that would solve the economic and financial problems for itself, but reality has shown that the EU provides non-repayable funds (grants) that the Newest Member States were not able to access them for various reasons. This study will reveal some new aspects that other surveys have not taken into account, such as major reasons for poor absorption of European funds for Romania, the distribution of political power in the European Union, the increasing power and involvement of the European Commission in the national politics of the Member States, the main areas of activity in Romania from the EU which could have major benefits, the refusal of France and Germany to Romania's accession to the Schengen Area, "Gypsy problem" etc.
Content may be subject to copyright.
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
173
U.A.S.
Revista de Comunicare şi Marketing, anul II, numărul 2, martie 2011
I.S.S.N. 2069-0304
Pag. 173-186
Abstract:
The European Union has always
had a very good image among the
citizens of Member States.
Whether the standard of living
increase or fell, the positive
image of the European Union
was preserved relatively well.
The EU has always been seen by
emerging country as a "lifeboat",
as a transnational organization
that would solve the economic
and financial problems for itself,
but reality has shown that the EU
provides non-repayable funds
(grants) that the Newest Member
States were not able to access
them for various reasons. This
study will reveal some new
aspects that other surveys have
not taken into account, such as
major reasons for poor
absorption of European funds for
Romania, the distribution of
political power in the European
Union, the increasing power and
involvement of the European
Commission in the national
politics of the Member States, the
main areas of activity in Romania
from the EU which could have
major benefits, the refusal of
France and Germany to
Romania's accession to the
Schengen Area, "Gypsy problem"
etc.
Keywords:
public opinion, political power,
Schengen Area, European
Commission
PERCEPŢIA ROMÂNILOR
PRIVIND IMAGINEA
UNIUNII EUROPENE ŞI
STATUTUL ROMÂNIEI DE
MEMBRĂ A UNIUNII
EUROPENE
Asist. univ. drd. Nicoleta CIACU
Universitatea
Constantin Brâncoveanu”, Piteşti
Facultatea de Ştiinţe Administrative şi
ale Comunicării, Brăila
Asist. univ. Tănase TASENŢE
Universitatea
„Andrei Şaguna”, Constanţa
Facultatea de Ştiinţele Comunicării
şi Ştiinţe Politice
Anul II, nr. 2, martie 2011
174
Introducere
Uniunea Europeană s-a bucurat întotdeauna de o imagine bună
sau foarte bună în rândul populaţiei din România, independent de
nivelul de trai sau de încrederea acordată opiniei publice instituţiilor
statului.
Raportându-ne la un sondaj de opinie realizat de Institutul
pentru Politici Publice Bucureşti (Voinescu, D., 2005), în anul 2005,
deci în momentul pre-aderării României, Uniunea Europeană se
bucura de o imagine pozitivă în rândul cetăţenilor români (peste 70%
dintre respondenţi). Chiar şi aşa, românii nu sperau adere la
Uniunea Europeană în 2007, ci mai degrabă în 2010. Aderarea la
Uniunea Europeană era percepută atunci mai ales ca o chestiune
economică iar cauzele unui prezumtiv eşec sau întârzieri ale aderării
ar fi fost imputabile statului român.
Mai mult decât atât, Eurobarometrul realizat în anul aderării
României la Uniunea Europeană (2007) arată o creştere uşoară a
încrederii populaţiei României în Uniunea Europeană (între primăvară
şi toamnă) de la 65% la 68%. Practic, la momentul sondajului din
toamna anului 2007 se revine la nivelul de încredere înregistrat cu un
an în urmă, adică în 2006. Aceeaşi imagine de valorizare pozitivă şi
stabilă rezultă şi din considerarea ponderii românilor care apreciază că
ţara beneficiază de faptul că este stat membră a UE (69% în primăvara
anului 2007 şi 67% în toamna aceluiaşi an).
De asemenea, interesant este optimismul crescut al românilor
pentru un prezumtiv trai mai bun pe termen mediu şi lung datorat
integrării în Uniunea Europeană. Treptat, entuziasmul „europenizării”
s-a disipat, situaţie datorată beneficiilor relativ reduse de care românii,
în calitate de cetăţeni europeni, s-au bucurat. Dreptul de a călători, a
lucra şi locui în străinătate au fost şi sunt cele mai importante avantaje
pentru români, care s-au grăbit în primele şase luni de la aderare
viziteze ţările membre U.E. pentru care până atunci ar fi avut nevoie
de viză. Un avantaj mai puţin cunoscut de români decurge din statutul
de cetăţean european. Astfel, cetăţenii europeni au nu numai
posibilitatea de a candida în propria ţară, dar au de asemenea dreptul
de a candida pentru Parlamentul European şi în alegerile municipale
din statul membră a Uniunii Europene în care locuiesc.
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
175
Însă poate cel mai important avantaj de care s-a bucurat
România odată devenită membră a Uniunii Europene a fost ocazia de
a beneficia de fonduri europene nerambursabile. E drept, România a
beneficiat de aceste fonduri şi în etapa pre-aderare, însă după
momentul aderării volumul acestora a crescut considerabil. Numai
pentru perioada pe care o parcurgem în prezent, 2010 2013, Uniunea
Europeană a alocat 30 de miliarde de euro nerambursabili pentru
investiţii în România (Asaftei, B., 2010).
La sfârşitul lui 2010, într-un raport de evaluare a absorbţiei de
fonduri europene de către România, s-a constatat că acele cheltuieli
din fondurile structurale europene pentru proiectele aflate în derulare
în România sunt doar de 239 milioane euro, potrivit Financial Times
(FT, 2010). Această sumă reprezintă sub 1% din totalul de 30 de
miliarde de euro (Asaftei, B., 2010) care a fost alocat României pentru
perioada 2007 - 2013. Principala cauză a ratei mici de absorbţie se
datorează lipsei fondurilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor
europene.
Fondurile europene au asigurat pentru o mică parte dintre români
locuri de muncă şi un venit sigur, însă, din cauza problemelor legate
de cofinanţări, opinia românilor despre fondurile europene şi despre
avantajele ce decurg din absorbţia acestora este încă într-un stadiu de
confuzie.
I. 1. Obiectivele şi ipotezele cercetării
Având ca punct de plecare rezultatele cercetărilor mai sus
descrise, ne-am propus realizarea unui studiu axat pe două aspecte
fundamentale, anume: opinia românilor cu privire la imaginea Uniunii
Europene şi percepţia românilor cu privire la statutul României de
membră a Uniunii Europene. În conformitate cu acestea au fost
formulate obiectivele şi ipotezele cercetării după cum urmează:
Obiectivele cercetării
1. identificarea opiniei românilor privind imaginea Uniunii
Europene;
2. determinarea percepţiilor românilor despre statutul României
de membră a Uniunii Europene.
Anul II, nr. 2, martie 2011
176
Ipotezele cercetării
1. se prezumă că Uniunea Europeană are o imagine foarte bună
în rândul românilor;
2. se prezumă românii cunosc drepturile şi obligaţiile
statutului României de membră a Uniunii Europene.
I.2. Metodologia de cercetare
Metoda de cercetare utilizată pentru realizarea obiectivelor
studiului este un chestionar aplicat online, pe un eşantion de 500 de
persoane din România. Chestionarul a fost publicat pe site-ul
www.tashy.ro/ue şi a cuprins 12 întrebări.
Întrebările chestionarului au fost construite în funcţie de cele
două obiective ale cercetării:
- identificarea opiniilor respondenţilor despre Uniunea
Europeană (întrebările 1, 2, 6 şi 9 din chestionar): “Când vă gândiţi la
Uniunea Europeană ce vă vine în primulnd în minte?”, “În general,
care este imaginea dumneavoastră despre Uniunea Europeană?, “Cum
credeţi că ar trebui repartizată puterea politică a Uniunii Europene?”,
“Cum credeţi că vor fi următoarele 12 luni în ceea ce priveşte situaţia
economică a Uniunii Europene?”;
- determinarea percepţiilor românilor despre statutul României
de membru UE (întrebările 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11 şi 12), anume: ”Care
credeţi a fost criteriile de aderare a României la Uniunea
Europeană?”, “Cum a fost situaţia dumneavoastră financiară în
perioada post-aderării a României la Uniunea Europeană?”, “Care
credeţi că este principalul motiv pentru absorbţia slabă a fondurilor
europene destinate României?”, “Pentru o mai bună performanţă
credeţi că România ar trebui să fie condusă pe viitor de un guvern
coordonat de Comisia Europeană?”, “Care credeţi este principalul
sector de activitate al României de pe urma căruia Uniunea Europeană
ar avea beneficii?”, “Dumneavoastră sunteţi mai degrabă de acord sau
mai degrabă în dezacord cu afirmaţiile următoare: 1. Vocea României
contează în Uniunea Europeană; 2. Interesele României sunt bine luate
în considerare în Uniunea Europeană”, “Credeţi refuzul Franţei şi
Germaniei la aderarea României în spaţiul Schenghen este
întemeiat?”, “Sunteţi de acord ca România fie identificată cu
“problema ţiganilor” sau această problemă este una globală a Uniunii
Europene?”
În construcţia chestionarului am utilizat o varietate de tipuri de
întrebări. Astfel, din totalul de 12 întrebări, există o singură întrebare
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
177
deschisă, iar restul întrebărilor au între 3 şi 7 variante de răspuns.
Utilizarea scalelor permite ierarhizarea opţiunilor de răspuns.
I. 3. Rezultatele cercetării
Cercetarea s-a efectuat în perioada 15 ianuarie - 15 februarie
2011, iar chestionarul online “Românii şi UE” a fost promovat prin
intermediul portalurilor de ştiri şi a reţelelor de socializare Facebook
şi Twitter. Chestionarul a fost făcut public pe website-ul
www.tashy.ro/ue.
Eşantionul a fost format din 56% femei şi 44% bărbaţi. Vârsta
minimă a repondenţilor chestionarului a fost de 18 ani, iar vârsta
maxi a fost de 79 de ani. În medie, vârsta repondenţilor a fost de 31
de ani. Considerăm structura pe sexe şi vârstă a eşantionului este
reprezentativă şi corespunde obiectivului acestui studiu.
Repartiţia pe regiuni a repondenţilor este următoarea: Dobrogea
33%, Bucureşti + Ilfov 21%, , Muntenia 13%, Transilvania 11%,
Moldova 7%, OItenia 6%, Banat 4%, Crişana 3%, Maramureş 2%.
De remarcat este faptul că cei mai mulţi dintre cei care au
completat chestionarul sunt studenţi sau au studii superioare finalizate.
Cele mai des întâlnite ocupaţii ale repondenţilor sunt: elevi, studenţi,
profesori, funcţionari publici, ingineri, psihologi, sociologi, jurnalişti,
economişti.
Figura 1 - Nivel de studii eşantion
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007,
devenind a şaptea ţară din UE, după numărul de locuitori. Anterior
aderării României la Uniunea Europeană, toate barometrele de opinie
Anul II, nr. 2, martie 2011
178
indicau o încredere ridicată a românilor în Uniunea Europeană.
Eurobarometrul de opinie publică, finanţat şi comandat de Comisia
Europeană în toate statele UE, arată în toamna anului 2007
România înregistra cea mai mare încredere în UE (68%), urmată fiind
de Estonia (Comisia Europeană, 2007).
În opinia românilor, Uniunea Europeană putea contribui la
îmbunătăţirea situaţiei economice, la combaterea terorismului şi a
infracţionalităţii şi la protecţia mediului.
În ciuda încrederii ridicate pe care o aveau în Uniunea
Europeană, Eurobarometrul din 2007 arăta românii încă aşteaptau
beneficieze de avantajele de membri UE. La trei ani după aderare,
sondajul de tip Eurobarometru din primăvara 2010 arăta că încrederea
românilor în Uniunea Europeană ca instituţie rămâne mare: 56%, faţă
de 42% media în UE (Asaftei, B, 2010).
În acest context, ne-am propus să aflăm cu ce identifică românii
Uniunea Europeană. Astfel, la întrebarea “Când vă gândiţi la Uniunea
Europeană ce vă vine în primul rând în minte?”, am înregistrat atât
opinii pozitive, majoritare de altfel, cât şi opinii negative. Opiniile
pozitive fac referire la idei precum: “libertate”, “democraţie”,
“putere”, “fonduri europene”, “prosperitate”, “civilizaţie”, “locuri de
muncă”, “trai mai bun”, “o nouă ordine socială”, “globalizare”,
“progres”, “uniune economică şi monetară”, “bani”, “un sprijin pentru
România”, “stabilitate”, “armonizarea diferenţelor şi divergenţelor
între naţiunile europene”, “cea mai mare economie a planetei”,
“curăţenie”, “drepturi respectate”, “fonduri nerambursabile”. În ceea
ce priveşte observaţiile negative, acestea fac trimitere la: “obligaţii”,
“scumpirea preţurilor”, “interese ascunse”, “control asupra maselor de
oameni”, “o familie în care nu există sentimente, ci doar interese”, “un
nou mod de îndatorare a României”, “înşelăciune ascunsă după o
imagine prea luminoasă”, “o Uniune Sovietică adaptată mileniului
III”, “datorii”.
Imaginea repondenţilor despre Uniunea Europeană este, în
general, bună (67%) şi foarte bună (19%), doar 4% dintre repondenţi
afirmând că au o părere foarte proastă.
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
179
Figura 2 - În general, care este imaginea dumneavoastră despre
Uniunea Europeană?
În ceea ce priveşte motivaţia aderării României la UE, 46%
dintre repondenţi consideră România a aderat la Uniunea
Europeană doar pe criterii geopolitice şi geostrategice, 35% au indicat
că aderarea s-a datorat atât îndeplinirii condiţiilor de competenţă cât şi
criteriilor geopolitice şi geostrategice, în timp ce 27% au afirmat
aderarea Românie la UE s-ar datora altor criterii care nu ţin de
competenţă.
Figura 3 Care credeţi că au fost criteriile de aderare a României
la Uniunea Europeană?
Anul II, nr. 2, martie 2011
180
Deşi entuziasmaţi, în 2007, de noul statut al României de
membră a UE, 45% dintre repondenţi au afirmat situaţia lor
financiară nu a suferit nicio modificare după aderarea României la
UE. Interesant este faptul 22% au avut de suferit şi astfel situaţia
lor economică este mai proastă, în timp ce numai 16% au o situaţie
mai bună şi doar 7% mult mai bună.
Principalul motiv pentru absorbţia slabă a fondurilor europene
de către România se datorează în opinia majorităţii repondenţilor
(59%) lipsei de interes a instituţiilor statului, dar şi lipsei de cunoştinţe
necesare redactării unui proiect şi a unei cereri de finanţare (33%).
Birocraţia excesivă a Uniunii Europene a fost invocată de 8% dintre
repondenţi.
Figura 4 - Care credeţi că este principalul motiv pentru absorbţia
slabă a fondurilor europene destinate României?
În ceea ce priveşte împărţirea puterii politice a Uniunii
Europene, opiniile repondenţilor sunt împărţite. Astfel, 51% dintre
repondenţi consideră că puterea politică a UE trebuie repartizată în
mod egal între toate ţările membre, în timp ce 34% consideră că ţările
membre care au performanţele economice remarcabile ar trebui
aibă prioritate. Doar 15% dintre repondenţi atribuie ţărilor fondatoare
(Germania, Franţa, Italia, Belgia şi Luxembourg) un rol major în
puterea politică.
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
181
Figura 5 - Cum credeţi că ar trebui repartizată puterea politică a
Uniunii Europene?
Peste 50% dintre repondenţi consideră că pentru o mai bună
performanţă, România ar trebui să fie condusă pe viitor de un guvern
coordonat de Comisia Europeană. Indiferent dacă situaţia economică a
României se va înrăutăţi sau se va ameliora, 35% dintre repondenţi
refuză ideea impunerii unui guvern de Comisia Europeană.
Principalul sector de activitate al României de pe urma căruia
Uniunea Europeană ar avea beneficii este agricultura, conform
opiniilor exprimate de 48% dintre repondenţi. Un potenţial ridicat
pentru redresarea economică a României şi totodată o sursă de
beneficii pentru UE îl are şi turismul românesc în viziunea a 19%
dintre cei chestionaţi. Educaţia a fost selectată de 7,5% dintre
repondenţi în timp ce industria românească nu ar avea potenţial pentru
a aduce beneficii Uniunii Europene decât în opinia a 4% dintre cei
investigaţi.
Anul II, nr. 2, martie 2011
182
Figura 6 - Care credeţi că este principalul sector de activitate al
României de pe urma căruia Uniunea Europeană ar avea
beneficii?
32% dintre repondenţi nu prevăd o schimbare a situaţiei
economice a Uniunii Europene în următoarele 12 luni. Răspunsurile la
această întrebare au relevat faptul că românii nu sunt siguri de şansele
de redresare economică a Uniunii Europene, astfel27% cred
următorul an va fi mai bun pentru UE, în timp ce un procent apropiat
de acesta, mai precis 28% dintre repondenţi consideră că UE va avea
un an mai prost din punct de vedere financiar. Doar 3% dintre
repondenţi sunt convinşi 2011 va fi un an mult mai bun pentru
Uniunea Europeană şi cred în potenţialul acesteia de refacere
economică.
La întrebarea numărul 10, repondenţii şi-au exprimat opinia cu
privire la două afirmaţii ce vizea statutul României de membră a
Uniunii Europene. Astfel, procentul cel mai ridicat, de 39% indică
faptul vocea României nu contează în Uniunea Europeană, însă şi
aici, la fel ca la întrebarea precedentă, se constată o instabilitate a
percepţiilor privind statutul României de membru UE. Răspunsurile
cu privire la importanţa vocii României în UE au însumat procente
egale atât pentru opţiunea “de acord” (28%), cât şi pentru “total
dezacord” (28%).
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
183
A doua afirmaţie pentru care repondenţii şi-au exprimat opiniile
a fost: “Interesele României sunt bine luate în considerare în Uniunea
Europeană”. Opţiunile de răspuns confirmă rezultatele de la afirmaţia
precedentă. Astfel, 43% nu sunt de acord cu această afirmaţie, în timp
ce restul repondenţilor se împart în două tabere ce întrunesc aproape
aceleaşi procente: 26% sunt “de acord” interesele României sunt
bine luate în considerare şi 25% în “total dezacord” cu această
afirmaţie.
Majoritatea repondenţilor consideră refuzul Franţei şi
Germaniei la aderarea României în spaţiul Schenghen este întemeiat,
în timp ce 23% consideră nu sunt argumente temeinice în acest
sens, iar 24% nu ştiu sau nu cunosc problema.
În ceea ce priveşte opiniile repondenţilor cu privire la “problema
ţiganilor”, 72% consideră că problema ţiganilor nu este una specifică
doar României, ci este o problemă globală ce trebuie gestionată la
nivelul Uniunii Europene. Totodată 16% dintre repondenţi conside
că problema ţiganilor este doar a României şi prin urmare trebuie să o
gestioneze de una singură, în timp ce 11% consideră că chiar dacă este
o problemă specifică doar României, Uniunea Europeană trebuie
gestioneze această problemă.
Figura 7 - Sunteţi de acord ca România să fie identificată cu
"problema ţiganilor"? Această problemă este una globală a
Uniunii Europene?
Anul II, nr. 2, martie 2011
184
Concluzii
Ideea centrală a studiului, enunţată în prima parte a lucrării a fost
cea potrivit căreia românii au în general o imagine foarte bună despre
Uniunea Europeană. Prima ipoteză propusă face referire la acest
aspect şi, în urma analizei întreprinse, putem spune că aceasta s-a
confirmat parţial. Astfel 67% dintre repondenţi au afirmat că au în
general o imagine bună despre UE şi doar 19% au etichetat drept
foarte bună imaginea pe care o au despre Uniunea Europeană.
Un alt aspect foarte important în ceea ce priveşte cercetarea
realizată a făcut referire la determinarea percepţiilor românilor despre
statutul României de membră a Uniunii Europene. Acesta se regăseşte
formulat în al doilea obiectiv al studiului întreprins. Interpretarea
răspunsurile oferite în acest sens de subiecţii care au participat la
completarea chestionarului a condus la concluzia că românii nu au
încă o imagine clară despre statutul României ca membru UE,
cunoştinţele lor despre implicaţiile aderării la UE fiind confuze.
Analiza percepţiei românilor privind imaginea Uniunii Europene
şi statutul României de membră a Uniunii Europene se remarcă prin
câteva rezultate notabile:
- 46% dintre repondenţi consideră România a aderat la
Uniunea Europeană doar pe criterii geopolitice şi geostrategice şi nu
datorită performanţelor economice sau efortului de armonizare a
legislaţiei româneşti cu cea europeană;
- 45% dintre repondenţi au afirmat că situaţia lor financiară nu a
suferit nicio modificare după aderarea României la UE, însă pentru
22% aderarea la UE a însemnat şi o situaţie economică mai proastă;
- 59% dintre repondenţi conside principalul motiv pentru
absorbţia slabă a fondurilor europene de către România se datorează
lipsei de interes a instituţiilor statului;
- pentru o mai bună performanţă, România ar trebui fie
condusă pe viitor de un guvern coordonat de Comisia Europeană,
consideră majoritatea repondenţilor (peste 50%);
- agricultura este, conform opiniilor exprimate de 48% dintre
repondenţi, principalul sector de activitate al României de pe urma
căruia Uniunea Europeană ar avea beneficii;
- românii nu sunt siguri de şansele de redresare economică a
Uniunii Europene, aspect ce poate fi observat din faptul că 27% dintre
repondenţi cred următorul an (2012) va fi mai bun pentru UE, în
timp ce un procent foarte apropiat de acesta, mai precis 28% dintre
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
185
repondenţi, consideră că UE va avea un an mai prost din punct de
vedere financiar;
- se constată o instabilitate a percepţiilor privind statutul
României de membru UE, întrucât răspunsurile cu privire la
importanţa vocii României în UE au însumat procente egale atât
pentru opţiunea “de acord” (28%), cât şi pentru “total dezacord”
(28%): 39% dintre repondenţi indică faptul că vocea României nu
contează în Uniunea Europeană;
- în ceea ce priveşte raportarea la modalitatea în care sunt luate
în considerare interesele României în UE se remarcă şi aici o confuzie,
demonstrată de rezultatele asemănătoare obţinute pentru două grade
de comparaţie antagonice: 26% sunt “de acord” interesele
României sunt bine luate în considerare, în timp ce 25% în “total
dezacord” cu această afirmaţie;
- majoritatea repondenţilor consideră refuzul Franţei şi
Germaniei cu privire la aderarea României în spaţiul Schenghen este
întemeiat, în timp ce 23% consideră că nu sunt argumente temeinice în
acest sens;
- în ceea ce priveşte “problema ţiganilor”, 72% dintre
repondenţi consideră că aceasta nu este una specifică doar României,
ci este o problemă globală ce trebuie gestionată la nivelul Uniunii
Europene.
Bibliografie:
Cărţi
Voinescu, S, Dobre, G. (2005). Percepţia opiniei publice din
România asupra politicii exerne şi a relaţiilor internaţionale,
Institutul pentru politici publice, Bucureşti.
Documente online
Asaftei, B. (2010). România a cheltuit 1% din fondurile
structurale. Accesat în data de 26 februarie, pe
2011http://www.econtext.ro/economie/fonduri-ue/românia-a-
cheltuit-1-din-fondurile-structurale.html.
Comisia Europeană (2007), Eurobarometru 68.2, Opinia publică
în Uniunea Europeană – Raport naţional România. Accesat în
data de 26 februarie 2011, pe
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb68/eb68_ro_na
t.pdf,
www.financialtimes.com
ResearchGate has not been able to resolve any citations for this publication.
ResearchGate has not been able to resolve any references for this publication.