ArticlePDF Available

Contributiile Social Networks in reconfigurarea socialului din Romania

Authors:

Abstract and Figures

Social Networks (as a part of Social Media)represents the online suport for social interaction,whichcustomizes the opportunity to share ideas, photos, videos, etc. within a community.SocialMedia,where we can also include the social network Facebook, accelerate the conversations between Internet users, unlike the traditional mass-media, which delivers content, but doesn'tallow readers, viewers, listeners to participate in the creation or development of the content.Also, these online social media have led to the reconfiguration of social relationships and society,as a whole, exponential contributing to the acceleration of globalization. The study's objective isto identify how the Romanians interact through Facebook and its implications in the process of socialization of Internet users from Romania. The research method used to achieve the objectivesof the study is an online survey on asample of 500Facebook users fromRomania, entitled “TheRomanians and Facebook”, which was published on the website www.tashy.ro.The research wasconducted from 7 to 21 November 2010.Themost important findings of the study are that thanksto Facebook, it is easier for the users to talk to people in the real world and more than 82% of therespondents have recommended their friends to create an account on Facebook. Most of therespondents have higher education completed or in progress, unlike other social networking sites,Facebook put more emphasis on users' personal information (studies, work, interests), givingvisitors a “book Business” ofthe people they have visited.Manyusers from Romania createdtheir account in 2010, which allows us toaffirm that social network Facebook is still under development in Romania, its implications in the social relations constituted a research topic in the future.
Răspunsul la întrebarea " În ce an ţi-ai făcut cont pe Facebook? " În ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi raportându-ne la faptul că, potrivit politicii Facebook, limita maximă de prieteni pe care îi poate avea un membru este de 5000, 29% dintre respondenţi au în listă un număr cuprins între 10 şi 100 de prieteni, 26% -între 100 şi 300 de prieteni, 19% -între 300 şi 500, 12% -între 500 şi 700, 8% peste 1000 de prieteni şi 6% între 700 şi 1000. Corelând aceste reultate cu răspunsurile de la întrebarea nr 3, conform cărora cei mai mulţi utilizatori din România şi-au creat contul în 2010, putem afirma că reţeaua de socializare Facebook este încă în stadiul de dezvoltare în România, un număr foarte mic de utilizatori reuşind până la această dată să îşi configureze o reţea de prieteni care să depăşească 700, respectiv 1000 de prieteni. Mijlocul cel mai des utilizat pentru accesarea reţelei de socializare Facebook este computerul, în proporţie de 90%, iar numai 10% accesează mai des Facebook prin intermediul telefonului mobil. Situaţia pare la prima vedere disproporţională, însă trebuie amintit faptul că abia în ultimul an cele mai importante reţele de telefonie mobilă din România au promovat serviciul de Internet mobil şi implicit posibilitatea de a utiliza aplicaţia Facebook direct de pe telefonul mobil. Frecvenţa cu care utilizatorii îşi verifică profilul Facebook este una ridicată, 59% dintre respondenţi au afirmat că accesează contul de mai multe ori pe zi, 23% -o dată pe zi, 10% -o dată la câteva zile, 4% -o dată pe lună, 3% -o dată pe săptămână şi doar 1% -o dată la două săptămâni. Motivele principale pentru care mai mult de jumătate dintre respondenţi îşi verifică profilul de mai multe ori pe zi este determinat de faptul că odată deveniţi membri activi într-o comunitate online, sunt interesaţi să rămână la curent cu noutăţile, să-şi lărgească grupul de prieteni şi să interacţioneze continuu cu aceştia.
… 
Frecvenţa accesării contului de Facebook Din totalul de 500 de respondenţi, 82% au recomandat cunoscuţilor să îşi creeze un cont pe Facebook, în antiteză cu cei 18% care nu au recomandat niciodată unui prieten reţeaua de socailizare Facebook. Recomandările prietenilor reprezintă una dintre metodele principale de creştere a bazei de utilizatori Facebook, lucru ce a ajutat şi la reconfigurarea în mediul virtual a grupului de prieteni din viaţa reală şi care a sporit gradul de coeziune dintre utilizatorii Facebook. Cei mai mulţi, adică 38,5% ş 37,8%, au îndemnat maxim 5 persoane, respectiv până în 20 de persoane să îşi creeze un cont pe Facebook, fapt ce relevă că recomandările au fost trimise către prietenii sau colegii din viaţa reală şi nu persoanelor necunoscute. Procentul respondenţilor care au afirmat că au recomandat la mai puţin de 50 de persoane să-şi creeze un cont pe Facebook este 11,2%, în timp ce cei care au recomandat reţeaua de socializare Facebook la mai mult de 50 de persoane reprezintă 12,4% din eşantion. Deoarece unul dintre obiectivele studiului a fost relevarea modului în care utilizatorii folosesc reţeaua de socializare, unul dintre itemi a solicitat ordonarea în funcţie de priorităţi a activităţilor desfăşurate pe Facebook. Astfel, primele două lucruri pe care le fac cei mulţi utilizatori când accesează Facebook sunt citirea notificărilor şi mesajelor primite. Având în vedere numărul relativ mare de prieteni şi frecvenţa mare a schimburilor de informaţii, se explică şi motivul pentru care majoritea accesează contul de mai multe ori pe zi. Următoarele două acţiuni pe care aceştia le întreprind pe Facebook sunt adăugarea de noi prieteni şi vizualizarea de noi profile. Cele două acţiuni sunt fireşti în contextul în care scopul principal al reţelei de socializare reprezintă nu doar crearea de comunităţi virtuale din ce în ce mai vaste, dar şi interacţiunea dintre membrii comunităţilor respective. Interacţiunea dintre membri este dată şi de următoarele activităţi realizate de utilizatori, şi anume comentarea fotografiilor altor utilizatori, vizionarea link-urilor
… 
Content may be subject to copyright.
CONTRIBUŢIILE SOCIAL NETWORKS ÎN RECONFIGURAREA
SOCIALULUI DIN ROMÂNIA
THE CONTRIBUTIONS OF SOCIAL NETWORKS IN THE
RECONFIGURATION OF THE SOCIAL FROM ROMANIA
Tănase Tasenţe, asist. univ.,
Universitatea “Andrei Şaguna” din Constanţa
Ciacu Nicoleta, asist. univ. drd.,
Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Brăila
Abstract
Social Networks (as a part of Social Media) represents the online suport for social interaction,
which customizes the opportunity to share ideas, photos, videos, etc. within a community. Social
Media, where we can also include the social network Facebook, accelerate the conversations
between Internet users, unlike the traditional mass-media, which delivers content, but doesn't
allow readers, viewers, listeners to participate in the creation or development of the content.
Also, these online social media have led to the reconfiguration of social relationships and society,
as a whole, exponential contributing to the acceleration of globalization. The study's objective is
to identify how the Romanians interact through Facebook and its implications in the process of
socialization of Internet users from Romania. The research method used to achieve the objectives
of the study is an online survey on a sample of 500 Facebook users from Romania, entitled “The
Romanians and Facebook”, which was published on the website www.tashy.ro. The research was
conducted from 7 to 21 November 2010. The most important findings of the study are that thanks
to Facebook, it is easier for the users to talk to people in the real world and more than 82% of the
respondents have recommended their friends to create an account on Facebook. Most of the
respondents have higher education completed or in progress, unlike other social networking sites,
Facebook put more emphasis on users' personal information (studies, work, interests), giving
visitors a “book Business” of the people they have visited. Many users from Romania created
their account in 2010, which allows us to affirm that social network Facebook is still under
development in Romania, its implications in the social relations constituted a research topic in
the future.
Keywords: social media, social networks facebook, society, socialization, Internet
Introducere
Social Networks sau Reţelele de Socializare (ca parte a Social Media) reprezintă
suportul online pentru interacţiunile sociale, care se particularizeazăprin posibilitatea
de a partaja idei, fotografii, videoclipuri, etc. în cadrul unei comunităţi. Social Media,
printre care putem include şi reţeaua de socializare Facebook, accelereazăconversaţiile
dintre utilizatori, spre deosebire de mass-media tradiţionale, care oferă conţinut, dar nu
permit cititorilor, telespectatorilor, ascultătorilor să participe la crearea sau dezvoltarea
de conţinut. De asemenea, aceste suporturi online de socializare au condus la
reconfigurarea relaţiilor sociale şi a societăţii, în ansamblul său, contribuind exponenţial
la accelerarea procesului de globalizare. Aceste reţele de socialazare (Hi5, Facebook,
Twitter, MySpace, etc.) sunt pentru utilizatorii lor un instrument util pentru
managementul imaginii de sine, divertisment virtual sau pentru promovarea de cauze
nobile.
Din cateogoria Social Media face parte şi site-ul Facebook. Într-o accepţiune
(http://whatis.techtarget.com/definition/facebook.html), Facebook reprezintăo “reţea de
socializare online gratuităcare permite utilizatorilor înregistraţi să-şi creeze profile
personale, săîncarce fotografii şi clipuri video, sătrimitămesaje şi săinterrelaţioneze cu
prietenii, familia şi colegii”. Reţeaua de socializare Facebook a fost înfiinţatăpe data de
4 februarie 2004, iar la ora actuală înregistrează un număr de 557.322.380 de membri
(www.facebakers.com, accesat la data de 21 noiembrie 2010). Altfel spus, site-ul a fost
creat din perspectiva a cel puţin cinci dimensiuni, dupăcum urmează:
- Piaţa – prin care le sunt permise membrilor săposteze, săcitească şi să răspundă
la mesaje publicitare;
- Grupuri – permite crearea de comunităţi virtuale în funcţie de interesele comune
ale membrilor;
- Evenimente – permite membrilor săanunţe un eveniment organizat de ei sau de
alţii, invite prietenii la acest eveniment şi monitorizeze persoanele care
acceptă sau declinăinvitaţiile.
- Pagini permite membrilor săcreeze şi să promoveze o pagină publică
(persoanăpublică, politician, cântăreţ, companie etc.) construită în jurul unei
idei;
- Comunicare instantanee permite tuturor membrilor care sunt online să
interacţioneze instantaneu prin intermediul căsuţei de chat.
În luna aprilie a anului 2009, România înregistra un număr de 110.000 de
utilizatori, conform studiului Facebook Demographics: Trends (autori: Ben Lorica si
O’Reilly Research), ocupând locul 30 din 34 într-un top al ţărilor din Europa,
devansând doar ţări precum Luxemburg, Lituania, Malta şi Ucraina. Pe data de 21
noiembrie 2010, numărul utilizatorilor de Facebook din România a ajuns la 1.897.920,
în contextul în care în luna mai a anului 2010, înregistra 1.287.500 de membri. Din
numărul total al populaţiei din România, 8,64% utilizeazăFacebook, iar din numărul
populaţiei cu acces la Internet, 24,37%. În luna noiembrie, România ocupa locul 47 în
topul mondial al ţărilor cu cei mai mulţi membri Facebook. Numai în luna septembrie
2010, aproape 1,7 milioane de români cu vârste cuprinse între 13 şi 64 de ani au ales
devină membri ai Facebook, echivalentul a 7,4 la sută din populaţia României, relevă o
analiză întocmită de compania eResearch Corp.
(http://www.etiquettes.ro/marketing/facebook-hi5-si-twitter-raman-preferatele-
romanilor-amatori-de-internet/)
Din totalul populaţiei active pe Facebook, 40% au între 25-34 de ani, 37% - între
18 şi 24, iar 11% - între 35 si 44%. Distribuţia pe sexe este aproximativ simetrică, 52%
din utilizatori sunt femei, iar 48% sunt bărbaţi. (www.facebakers.com, accesat la data de
21 noiembrie 2010).
Figura 1 – Evoluţia numărului de utilizatori Facebook în România (iunie – noiembrie 2010)
Obiectivele cercetării
Obiectivul general al cercetării
- identificarea percepţiei generale a utilizatorilor din România asupra reţelei sociale
Facebook
Obiectivele specifice
- identificarea modului în care românii interacţionează prin Facebook şi implicaţiile
acestuia în procesul de socializare a utilizatorilor de Internet din România;
-determinarea motivaţiilor care stau la baza utilizării reţelei sociale Facebook
- evaluarea comportamentului de accesare şi utilizare a reţelei sociale Facebook
Ipoteze
Se prezumăcă:
- Facebook are un rol important în coeziunea socialăla nivelul grupurilor mici
- Majoritatea utilizatorilor preferă comunicarea directă, însă un număr semnificativ
preferăcomunicare mediată prin Facebook şi nu prin alte mijloace tehnice.
Metodologie
Metoda de cercetare utilizatăpentru realizarea obiectivului studiului este un
chestionar aplicat online, pe un antion de 500 utilizatori ai Facebook din România,
intitulat “Românii şi Facebook”, care a fost publicat pe site-ul www.tashy.ro.
Chestionarul cuprinde 10 întrebări relevante pentru tema cercetată şi 5 întrebări de
identificare (sex, vârstă, regiunea de domiciliu, mediul de provenienţă şi ocupaţia).
Întrebarile chestionarului au fost construite în funcţie de trei dimensiuni:
-relaţia directă utilizator - aplicaţie (primele trei intrebări ale chestionarului: “In
ce an ţi-ai cut contul pe Facebook?”, “Câţi prieteni ai pe Facebook”, “Cum
accesezi mai des contul de Facebook?” )
- rolul aplicaţiei în interacţiunea socială(întrebările 5, 5b, 6, 7 şi 8 ale
chestionarului: “Ai recomandat vreodatăunui cunoscut să-şi creeze un cont pe
Facebook?”, “Dacăda, la câţi ai recomandat să-şi creeze un cont pe
Facebook?”, “Cum preferi să vorbeşti cu prietenii tăi: pe Facebook, Yahoo!
Messenger, faţă în faţă, la telefon?”, “Crezi că reţeaua de socializare Facebook
te ajutăsăinteracţionezi mai uşor cu oamenii în lumea reală?”)
- avantajele şi dezavantajele socializării prin Facebook (întrebările 9 şi 10 ale
căror răspunsuri sunt deschise şi vizeazăpercepţia utilizatorilor de Facebook
asupra principalelor advertenţe sau inadvertenţe pe care le întâmpinăîn
folosirea acestei reţele de socializare)
În construcţia chestionarului am utilizat o varietate de tipuri de intrebări. Astfel,
din totalul de 16 întrebări, două sunt întrebări închise, întrebările 5 şi 2, iar întrebarea nr
3 conţine o scală dihotomică. Utilizarea scalelor permite ierarhizarea opţiunilor de
răspuns ale respondenţilor în cazul aprecierii unor valori.
Majoritatea întrebărilor din chestionar au posibilităţi multiple de răspuns, care
permit respondenţilor săaleagăun unic răspuns din câteva opţiuni posibile (între 3 şi 6
variante de răspuns).
Chestionarul conţine şi o întrebare la care se cere respondenţilor săordoneze în
funcţie de preferinţe, principalele activităţi pe care le desfăşoarăpe Facebook. Este
vorba de întrebarea nr. 7, “Aranjeazăîn ordinea priorităţilor activităţile pe care le
desfăşori pe Facebook ce conţine 15 tipuri de activităţi: citirea notificărilor; citirea
mesajelor primite; adăugarea de noi prieteni; vizualizarea de noi profile; comentarea
pozelor altor utilizatori; vizionarea link-urilor postate de prieteni; comunicare pe chat;
jocuri (Farmville, Fishville, Petville); iniţierea şi aderarea la o cauză; iniţierea şi
spunsul la evenimente; crearea şi aderarea la grupuri; etichetarea persoanelor
cunoscute în fotografii; schimbarea statusului; postarea de noi fotografii; vizionarea
fotografiilor prietenilor.
Cercetarea s-a efectuat în perioada 7-21 noiembrie 2010, chestionarul online
“Românii şi Facebook” a fost promovat pe profilele / paginile de Facebook ale
utilizatorilor cu peste 4000 de prieteni, respectiv peste 10.000 de fani.
Colectivitatea cercetată este reprezentată în acest caz de către utilizatorii de
Facebook din România. Această colectivitate este delimitată la numărul celor care au
avut disponibilitatea de a răspunde la întrebările chestionarului. Aşadar, eşantionul nu a
fost prestabilit, ci s-a constituit în mod aleatoriu. Prin urmare, respondenţii au constituit
baza de eşantionare, iar rezultatele cercetării se vor putea extinde asupra tuturor
utilizatorilor de Facebook din România.
Unitatea de observare este unitatea care face obiectul investigaţiei, iar
unitatea de sondaj, este cea despre care se culeg informaţiile. În
cadrul acestei cercetări, unitatea de observare este reprezentată de utilizatorii de
Facebook din Romania iar unitatea de sondaj este reprezentată de cei care au completat
chestionarul.
Rezultatele cercetarii
Esantionul s-a format în mod liber; chestionarul a fost făcut public, oricine a putut
să-l acceseze şi să-l completeze pe website-ul www.tashy.ro/facebook. Eşantionul a fost
format din 54.8% femei şi 45,2% bărbaţi, în contextul în care datele oficiale făcute
publice de site-ul Facebakers aratăo distribuţie pe sexe aproape identică, şi anume 52%
femei şi 48% bărbaţi. Vârsta minimăa respondenţilor chestionarului a fost 13 ani, iar
vârsta maximăa fost de 77 de ani. În medie, vârsta respondenţilor a fost de 25,75 de ani.
Considerăm căstructura pe sexe şi vârstăa esantionului este reprezentativă şi
corespunde obiectivului acestui studiu.
Repartiţia pe regiuni a respondenţilor este următoarea: Bucureşti + Ilfov 21%,
Dobrogea 18,6%, Muntenia 12,4%, Transilvania 9%, Moldova 8,8%, OItenia 7,2%,
Crişana 6,6%, Banat 5,4%, Bucovina 5,2%, Maramureş5%. Mediul de provenienţă a
subiecţilor este unul majoritar urban, 71,4% dintre aceştia provin dintr-un municipiu,
19,8% dintr-un oraşmic iar 8,8% provin din mediul rural (sat/comună).
De remarcat este faptul căcei mai mulţi dintre cei care au completat chestionarul
au studii superioare finalizate sau în curs de desfăşurare. Cele mai des întâlnite ocupaţii
ale respondenţilor sunt: elevi, studenţi, profesori, funcţionari publici, ingineri, psihologi,
sociologi, jurnalişti, economişti, etc.
Figure 2 – Repartiţia eşantionul pe regiuni
Cu toate căreţeaua de socializare Facebook a fost înfiinţatăîn 2004 şi a devenit
un fenomen în Statele Unite, în Europa de Vest şi în Asia, în România acest fenomen a
căpătat amploare în ultimii doi ani, respectiv 2009 şi 2010. Potrivit rezultatelor
cercetării, 45% dintre respondenţi şi-au creat un cont de Facebook în anul 2010, 36% în
2009, 14% în 2008, 3% în 2007 şi 2% în 2006. Aceste procente corelate cu datele făcute
publice de site-ul Facebakers, aratăun trend ascendent al numărului de utilizatori
Facebook în ultimii doi ani, respectiv 2009 şi 2010, în România. Potrivit datelor
Facebakers.com, în luna aprilie 2009, România înregistra numai 110.000 de utilizatori,
iar în luna noiembrie 2010, aproape 1.900.000, fapt ce relevă o creştere de peste 1700%
a membrilor Facebook din România.
Figura 3 – Răspunsul la întrebarea În ce an ţi-ai făcut cont pe Facebook?”
În ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi raportându-ne la faptul că, potrivit
politicii Facebook, limita maximă de prieteni pe care îi poate avea un membru este de
5000, 29% dintre respondenţi au în listăun număr cuprins între 10 şi 100 de prieteni,
26% - între 100 şi 300 de prieteni, 19% - între 300 şi 500, 12% - între 500 şi 700, 8% -
peste 1000 de prieteni şi 6% între 700 şi 1000. Corelând aceste reultate cu răspunsurile
de la întrebarea nr 3, conform cărora cei mai mulţi utilizatori din România şi-au creat
contul în 2010, putem afirma că reţeaua de socializare Facebook este încă în stadiul de
dezvoltare în România, un număr foarte mic de utilizatori reuşind până la această dată să
îşi configureze o reţea de prieteni care să depăşească 700, respectiv 1000 de prieteni.
Mijlocul cel mai des utilizat pentru accesarea reţelei de socializare Facebook este
computerul, în proporţie de 90%, iar numai 10% acceseazămai des Facebook prin
intermediul telefonului mobil. Situaţia pare la prima vedere disproporţională, însă
trebuie amintit faptul că abia în ultimul an cele mai importante reţele de telefonie mobilă
din România au promovat serviciul de Internet mobil şi implicit posibilitatea de a utiliza
aplicaţia Facebook direct de pe telefonul mobil.
Frecvenţa cu care utilizatorii îşi verificăprofilul Facebook este una ridicată, 59%
dintre respondenţi au afirmat căacceseazăcontul de mai multe ori pe zi, 23% - o datăpe
zi, 10% - o datăla câteva zile, 4% - o datăpe lună, 3% - o datăpe săptămână şi doar 1%
- o datăla douăsăptămâni. Motivele principale pentru care mai mult de jumătate dintre
respondenţiîşi verificăprofilul de mai multe ori pe zi este determinat de faptul că odată
deveniţi membri activi într-o comunitate online, sunt interesaţi sărămânăla curent cu
noutăţile, să-şi lărgeascăgrupul de prieteni şi săinteracţioneze continuu cu aceştia.
Figure 4 – Frecvenţa accesării contului de Facebook
Din totalul de 500 de respondenţi, 82% au recomandat cunoscuţilor să îşi creeze
un cont pe Facebook, în antitezăcu cei 18% care nu au recomandat niciodatăunui
prieten reţeaua de socailizare Facebook. Recomandările prietenilor reprezintăuna dintre
metodele principale de creştere a bazei de utilizatori Facebook, lucru ce a ajutat şi la
reconfigurarea în mediul virtual a grupului de prieteni din viaţa reală şi care a sporit
gradul de coeziune dintre utilizatorii Facebook. Cei mai mulţi, adică38,5% ş37,8%, au
îndemnat maxim 5 persoane, respectiv pânăîn 20 de persoane să îşi creeze un cont pe
Facebook, fapt ce relevăcărecomandările au fost trimise către prietenii sau colegii din
viaţa reală şi nu persoanelor necunoscute. Procentul respondenţilor care au afirmat căau
recomandat la mai puţin de 50 de persoane să-şi creeze un cont pe Facebook este 11,2%,
în timp ce cei care au recomandat reţeaua de socializare Facebook la mai mult de 50 de
persoane reprezintă 12,4% din eşantion.
Deoarece unul dintre obiectivele studiului a fost relevarea modului în care
utilizatorii folosesc reţeaua de socializare, unul dintre itemi a solicitat ordonarea în
funcţie de priorităţi a activităţilor desfăşurate pe Facebook.
Astfel, primele douălucruri pe care le fac cei mulţi utilizatori când accesează
Facebook sunt citirea notificărilor şi mesajelor primite. Având în vedere numărul relativ
mare de prieteni şi frecvenţa mare a schimburilor de informaţii, se explică şi motivul
pentru care majoritea acceseazăcontul de mai multe ori pe zi. Următoarele două acţiuni
pe care aceştia le întreprind pe Facebook sunt adăugarea de noi prieteni şi vizualizarea
de noi profile. Cele douăacţiuni sunt fireşti în contextul în care scopul principal al
reţelei de socializare reprezintănu doar crearea de comunităţi virtuale din ce în ce mai
vaste, dar şi interacţiunea dintre membrii comunităţilor respective.
Interacţiunea dintre membri este dată şi de următoarele activităţi realizate de
utilizatori, şi anume comentarea fotografiilor altor utilizatori, vizionarea link-urilor
postate de prieteni, comunicarea pe chat, vizionarea fotografiilor prietenilor. De
remarcat este faptul căinteracţiunile interpersonale prevaleazăpromovării imaginii
personale. Aşadar, acţiuni precum postarea de noi fotografii şi schimbarea statusului
personal nu reprezintăpriorităţi pentru subiecţii supuşi studiului. Nici etichetatea
persoanelor cunoscute în fotografii nu reprezintăo acţiune prioritarăpentru utilizatori,
cu toate căface parte din procesul de integrare a indivizilor într-o societate virtuală.
Ultimul loc pe lista priorităţilor este ocupat de jocurile oferite de Facebook, precum
Petville, Fishville sau Farmville, fapt ce relevăcăpentru utilizatori este mai importantă
interacţiunea cu prietenii reali sau virtuali decât jocurile disponibile pe Facebook.
Când vine vorba de modul preferat de comunicare, 34,4% dintre respondenţi sunt
adepţii comunicării directe (faţă în faţă), 32,8% preferă socializarea cu prietenii prin
intermediul programului Yahoo! Messenger, iar 10,2% preferăcomunicarea prin
intermediul telefonului mobil, în detrimentul celorlalte mijloace. Comunicarea prin
intermediul Facebook este preferatăde 22.6% dintre utilizatori. Procentul relativ mic al
comunicării pe Facebook în comparaţie cu celelalte mijloace de comunicare este dat şi
de faptul căaplicaţia Facebook este una polivalentă, şi nu una strict axatăpe
comunicarea online, prin intermediul chat-ului, ci reprezintăun liant între diferiţi
utilizatori. Aceştia, odatăce s-au împrietenit pe Facebook, preferăsăcomunice prin
intermediul unei aplicaţii exclusiv orientate către comunicare, aşa cum este Yahoo
Messenger, sau un număr la fel de mare preferăcomunicarea în viaţa reală. Totuşi,
trebuie remarcat căFacebook reprezintăbaza cunoaşterii între douăsau mai multe
persoane în mediul virtual, iar majoritatea continuărelaţia începutăpe Facebook în viaţa
reală, sau tot în mediul virtual, însăprintr-un mijloc de comunicare mai accesibil,
precum Yahoo Messenger.
Figure 5 – Modul preferat de comunicare
Întrebaţi fiind dacăreţeaua de socializare Facebook îi ajutăsa interacţioneze mai
uşor cu oamenii în lumea reală, cei mai mulţi dintre ei, 49,8%, afirmăcădatorită
Facebook le este mai uşor săvorbeascăcu oamenii în lumea reală, 47,4% considerăcă
implicarea în reţeaua de socializare Facebook nu le-a adus niciun atuu în plus în viaţa
reală, iar un procent de numai 2,8% afirmăcăpreferăcomunicarea solitarăpe Internet,
deoarece comunicarea directa îi inhibă.
Figura 6 – Influenţa Facebook în interacţiunea socială
Principalele avantaje ale reţelei de socializare Facebook identificate de cei care au
completat chestionarul sunt:
- “dacănu ai cont de Facebook, nu exişti”;
- posibilitatea de a cunoaşte multe persoane;
- afli despre evenimente mult mai uşor decât din presăsau alte surse de pe internet
- întreţinerea de relaţii la distanţă deja existente, reducerea distanţelor interpersonale
şi a celor fizice;
- găsirea foştilor colegi de şcoală, liceu sau facultate;
- împărtăşirea noilor experienţe şi emoţii prin status şi fotografii;
- o nouă ocupaţie pentru timpul liber;
-dezinhibarea personalităţii;
- limite mult mai largi de comunicare;
- promovarea gratuităa imaginii personale, site-urilor, produselor şi serviciilor către
un public numeros;
- interfaţă simplă şi accesibilăoricărei persoane;
- spre deosebire de alte site-uri de socializare, exemplu Hi5, Facebook-ul este
”populat” de mai multe persoane cu o oarecare educaţie, iniţiative; prezintă
posibilitatea informării asupra unor evenimente care urmeazăsăaibăloc şi permite
susţinerea unor cauze sociale;
- o bazăde date pentru contactele (e-mail, yahoo messenger id, număr de telefon),
activităţile şi zilele de naştere ale cunoscuţilor;
- poţi vizualiza fotografii ale persoanelor pe care nu le-ai văzut de foarte multă
vreme;
- ajutăprietenii săte cunoască, prin intermediul diversităţii fotografiilor, în toate
ipostazele vieţii.
Dezavantajele cele mai des identificate de subiecţi sunt:
- crearea dependenţei, sedentarism, plafonare;
-pericolul ca utilizatorii reţelelor sociale să devină “victime” ale hackerilor, care au
acum o nouă posibilitate de a fura bani sau informaţii cu caracter privat;
- limita de 5000 de prieteni;
- caracterul “efemer” al postărilor, inexistenţa unor “biblioteci” pe care săle poţi
configura tu; inexistenţa unor filtre complexe; nu există“chat-conferinţă” cu n
utilizatori;
-introducerea de jocuri şi alte aplicaţii de acest tip care îndepărtează deja prea mult
accentul de la socializare;
- “Facebook-ul reprezintădoar socializare virtuală. A cunoaşte oameni pe Facebook
nu înseamnăcăîi cunoşti şi în realitate. Consider cădiferenţele sunt majore între
comporamentul virtual şi cel de zi cu zi, şi în ciuda faptului cădistanţa poate părea
inexistentă, ea rămâne o problemă”;
- “un fief al sociopaţilor”;
- ultrasecurizat, orice adăugare de prieten poate fi consideratăspam, lucru ce duce la
o blocare a aplicaţiei pentru 2 zile;
- multe informaţii private pot deveni publice;
- dificultatea dezactivării unui cont;
- lipsa veridicităţii multor profile;
- unii oameni ajung să dezvolte relaţii doar pe Facebook şi sănu le ducă în viaţa
reală.
Concluzii
Ideea centrală a studiului, enunţată în partea introductivă a lucrării a fost cea
potrivit căreia reţelele sociale au un rol important în coeziunea socială la nivelul
grupurilor mici. Cu toate acestea, comunicarea prin intermediul reţelelor sociale nu
reuşeşte să înlesnească interacţiunea la nivel de grupuri mari ci doar la nivel de indivizi,
ca membri ai grupurilor mari, confirmându-se astfel prima ipoteză a studiului.
A doua ipoteză a cercetării, conform căreia majoritatea utilizatorilor preferă
comunicarea directă, însă un număr semnificativ preferăcomunicarea mediată prin
Facebook şi nu prin alte mijloace, se infirmă. Studiul a demonstrat că Facebook nu
reprezintă mijlocul virtual cel mai des uzitat de utilizatorii de Internet pentru
comunicarea online, ci mult mai populara aplicaţie Yahoo Messenger.
Analiza modului în care românii interacţionează prin intermediul Facebook se remarcă
prin cîteva rezultate notabile ale studiului:
-cei mai mulţi utilizatori din România şi-au creat contul în anul 2010, ceea ce
ne permite sa afirmăm că reţeaua de socializare Facebook este încă în stadiul de
dezvoltare în România, implicaţiile acesteia în relaţiile sociale constituind un subiect de
cercetare şi pe viitor;
- cei mai mulţi dintre respondenţi au studii superioare finalizate sau în curs de
desfăşurare; spre deosebire de alte site-uri de socializare, Facebook pune mai mult
accent pe informaţiile personale ale utilizatorilor (studii, loc de muncă, interese), oferind
vizitatorilor o “carte de vizită” a persoanelor vizitate;
- 29% dintre respondenţi au în listăun număr cuprins între 10 şi 100 de
prieteni, reţeaua de prieteni fiind în plin proces de configurare;
- 59% dintre respondenţi au afirmat căacceseazăcontul de mai multe ori pe zi
fiind dornici afle noutăţile, -şi lărgească grupul de prieteni şi interacţioneze cu
aceştia. Deşi în Statele Unite ale Americii se discută despre dependenţa de Facebook, în
România este prematur să se discute despre o astfel de dependenţă, explicaţiile necesită
o raportare la numărul mare de utilizatori care şi-au făcut un cont pe Facebook în
ultimul an şi de curiozitatea specifică utilizării unei noi aplicaţii;
- 82% din totalul de 500 de respondenţi, au recomandat cunoscuţilor să îşi
creeze un cont pe Facebook. Transpunerea relaţiilor de amiciţie sau prietenie din viaţa
reală în mediul virtual oferit de Facebook a condus la o reconfigurare a relaţiilor sociale
şi o creştere a gradului de coeziune dintre utilizatorii Facebook. Oamenii sunt mai
degrabă solidari cu o cauză promovată pe Facebook, şi sunt dispuşi contribuie la
promovarea unei astfel de cauze decât să solicite ajutor în mod direct unui cunoscut;
- 49,8%, afirmăcădatorităFacebook le este mai uşor săvorbeascăcu oamenii
în lumea reală. Facebook facilitează comunicarea între utilizatori şi prin intermediul
unor instrumente cum ar fi: click pe Like, etichetarea cunoscuţilor în fotografii,
adăugarea de fotografii sau videoclipuri care nu presupun şi un comentariu pe site dar
care pot reprezenta subiecte de discuţie în lumea reală.
Sintetizând, putem afirma Facebook are o contribuţie semnificativă în
reconfigurarea socialului din Romania prin prisma necesităţii utilizatorilor de a-şi crea şi
promova o imagine în această comunitate online, de a-şi întregi grupul de prieteni şi de
a interacţiona cu persoane noi.
Bibliografie
http://whatis.techtarget.com/definition/facebook.html.
www.facebakers.com
http://www.etiquettes.ro/marketing/facebook-hi5-si-twitter-raman-preferatele-
romanilor-amatori-de-internet/
www.tashy.ro
Book
Full-text available
Sistemele de comunicare politice au cunoscut o schimbare radicala a mecanismelor de functionare, odata cu dezvoltarea internetului, in general, si a Social Media, in particular. Daca in perioada incipienta a sistemelor clasice de comunicare politica, actantii principali ai diseminarii mesajului politic erau jurnalistii si politicieni, iar publicul nu avea mijloace de interactiune cu acestia, feedback-ul lor fiind intârziat sau chiar inexistent, in perioada Social Media, puterea de influenta a jurnalistilor si politicienilor a scazut considerabil, iar procesul comunicarii este dirijat de utilizatorii retelelor sociale, care personalizeaza mesajul politic, il distribuie si il dezbate, printr-o comunicare interpersonala, in grupurile lor sociale.
ResearchGate has not been able to resolve any references for this publication.